Connect with us

Cultura

Momentul de Cultură. Cu GEORGICĂ MANOLE (1)

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 51 – 52 din 2021. Ultimul număr pe 2021 al revistei a apărut sub forma unui număr dublu dominat de ancheta propusă de Gabriel Chifu şi realizată de Daniel Cristea-Enache, Cristian Pătrăşconiu şi Ionela Streche.

Intervievaţii au răspuns la două întrebări care vizau defectele personale şi defectele celorlalţi.

Au răspuns 40 de scriitori printre care şi Gellu Dorian. Concluzia scriitorului botoşănean e demnă de reţinut având în vedere marele grad de pesimism pe care îl emană: „Nu văd nimic perfect, demn de urmat în această lume în care trăiesc, ci doar defecte după defecte, eşecuri după eşecuri, eşuări în prăpastia din care n-o să o mai scoată nimeni. Dar se pare că aşa este de când e lumea, nu de acum doar trei decenii în urmă, cele prin care trecem. Încât, chiar şi aşa, cu chiu cu vai, vine resemnarea, apare câte o oază de speranţă pe care ne dorim să nu o vedem cum eşuează”. 

Acelaşi ton pesimist l-am întâlnit şi în  „Poemul de luni”, publicat de Gellu Dorian în  revista „Apostrof” nr. 10 din 2021, un poem de 83 de versuri, dintre care reţinem, pe sărite, câteva: „azi n-ai făcut nimic deosebit”, „nimic deosebit în această observaţie”,  „nici mâine n-o să faci nimic”, „tu scrii toate astea şi nici nu crezi că vreodată cineva / se va sinchisi să se uite peste zilele tale”, „azi nu ai făcut nimic, nimic  din ceea ce alţii cred că fac”, „poate mâine, îţi spui, o să faci şi tu ceva folositor” şi tot aşa, eu fiind convins că poetul are dreptate. Merită reţinut finalul acestui poem ca o concluzie la  acest discurs lung şi neplictisitor: „Tu eşti spectator / zi de zi / tren gol plin de ecoul unor hohote de râs / de pe altă lume”.

Alexandru Călinescu  semnalează introducerea în ediţia electronică a dicţionarului „Le Petit Robert”  a unui nou pronume: IEL, cu pluralul IELS. Explică Alexandru Călinescu: „definiţia precizează că acest pronume este folosit pentru a evoca o persoană oricare ar fi genul ei. Au venit apoi lămuriri suplimentare, conform cărora pronumele serveşte mai ales la desemnarea „unei persoane ce nu se înscrie într-un anume gen sau al cărei gen nu este cunoscut”. Partizanii lui IEL au salutat, fireşte, evenimentul văzându-l ca pe o eliberare de nişte convenţii depăşite, constrângătoare…”. Daniel Cristea-Enache ia în calculul său critic volumul „Jurnalul unui scriitor (1972-2012” („Junimea”, Iaşi, 2021) semnat de Nicolae  Esinencu şi apărut la cinci ani după dispariţia lui.  Când vine vorba despre referirile la Eminescu ale lui Esinencu, Daniel Cristea-Enache foloseşte sintagme de felul: „stil bombastic”, „mod emfatic de gândire”, „mic delir”, „eminescolatrie”, „entuziasm apologetic” etc.

Publicitate

Dar ce scrie Esinencu: 1. „Mă gândesc: Eminescu se putea naşte numai pe Pământ. Mă gândesc: Eminescu se putea naşte numai printre stele!”; 2. „Suntem foarte datori luminii lui Eminescu, încărcaţi de datori suntem faţă de lumea Eminescu. Printre multele obligaţii pe care le avem, mai avem una şi anume: să-i facem un monument de la pământ până la cer! Din lumină!”; 3. „Niciun poet de-al nostru încă , de la Eminescu încoace, n-a cântat cu gura pe deplin deschisă!”; 4. „La Eminescu, frumos înseamnă subţire, fin. La contemporanii noştri, noţiunea de frumos  s-a tradus în gras, solid!”; 5. „Dacă în folclorul nostru se pomeneşte pe undeva de Eminescu? Da! Făt-Frumos!”.

Marius Miheţ  despre volumul „Un secol de ceaţă” („Polirom”, Iaşi, 2021) semnat de Matei Vişniec: „Refrenul care străbate noul roman al lui Matei Vişniec poate fi redus la următoarea scenă: o maimuţă (istoria) aruncă de pe soclul pe  care se găseşte (timpul) cu tot ce are la-ndemână (războaie, ideologii etc.)”. Vasile Spiridon ia în răspăr „caritas-ul urărilor”. Reţin un punct de vedere cu privire la urarea „Paște fericit!”: „Fie ca şi anul acesta să avem un Paște fericit.  Iar fiecaşului care ne urează, printr-o nefericită  formulare, „Paște fericit!” (fără protezarea cu un), ar trebui să-i răspundem prin „Paști tu fericit!”. Merită să fie trimis la păscut un asemenea behăitor, pentru a avea ce să rumege în privinţa semnificaţiei acestei mari sărbători creştine, pe care o tratează, în fond, ca pe un spasmatic spam”.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cele mai căutate cuvinte în 2025, pe Dexonline. Explicația cuvântului din fruntea clasamentului

Publicat

acum 19 minute

vineri, 02.01.2026

de

Publicitate

Termenii „sinecură”, „suveranitate” și „suveranism” au fost cei mai căutați de români pe Dexonline în 2025, arată bilanțul publicat de administratorii platformei pe pagina de Facebook. În fruntea clasamentului se află cuvântul „sinecură”, căutat de 134.000 de utilizatori.

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, „sinecură” reprezintă o slujbă sau o funcție bine plătită, care cere muncă minimă sau nu cere nicio muncă. Termenul este frecvent utilizat pentru a critica lipsa de merit sau de efort asociată cu obținerea unui beneficiu.

De asemenea, interesul public s-a concentrat și asupra termenilor „suveranitate” și „suveranism”, care ocupă locurile doi și trei în clasamentul căutărilor, fiind consultați de 120.000, respectiv 100.000 de utilizatori.

Platforma „dexonline” reprezintă transpunerea pe Internet a unor dicționare de prestigiu ale limbii române. Site-ul a fost creat și este întreținut de un colectiv de voluntari. Definițiile sunt preluate textual din sursele menționate (cu ortografia cu care au fost publicate), cu excepția greșelilor evidente de tipar, care au fost corectate.

Topul celor mai căutați termeni pe Dexonline în 2025

  • sinecură – 134.000 de căutări
  • suveranitate – 120.000 de căutări
  • suveran – 100.000 de căutări
  • pragmatic – 96.000 de căutări
  • reziliență – 90.000 de căutări
  • empatie – 90.000 de căutări
  • nonșalant – 81.000 de căutări
  • exhaustiv – 78.000 de căutări
  • care – 77.000 de căutări
  • ntur – 67.000 de căutări
  • paradigmă – 66.000 de căutări
  • ipocrit – 66.000 de căutări
  • efemer – 62.000 de căutări
  • celebritate – 62.000 de căutări
  • vulnerabil – 62.000 de căutări

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Cuvios Serafim de Sarov

Publicat

acum 3 ore

vineri, 02.01.2026

de

Publicitate

Sfântul Serafim de Sarov s-a născut in 1759, în oraşul Kursk, dintr-o familie de negustori. A început viata monahală în manastirea Sarovului, la vârsta de 19 ani. A fost tuns monah când avea 27 de ani şi, curând dupa aceea, hirotonit diacon. La 34 de ani a fost hirotonit preot şi a fost numit duhovnic al mănăstirii de maici Diveevo. În acelaşi timp, a primit şi binnecuvântarea pentru a începe o viata de pustnic în padurea ce înconjoară Sarovul.

Trăia într-o cabană mică, dăruindu-se în întregime rugăciunii, postului şi citirii Scripturii şi a scrierilor Sfinţilor Părinţi. Sfântul Serafim obişnuia să meargă la mănăstire Duminicile pentru a primi Sfânta Împărtăsanie; apoi se întorcea în padure. În 1825 s-a intors la chilia sa din pădure, unde primea mii de pelerini din întreaga Rusie. Fiindu-i dat darul înainte-vederii, Sfântul Serafim de Sarov, făcătorul de minuni, oferea tuturor mângâiere şi poveţe. Sfantul Serafim a răposat la 2 ianuarie 1833, îngenuncheat fiind în faţa icoanei Născătoarei de Dumnezeu.

“Dobândirea Duhului Sfânt este adevăratul scop al vieţii creştine, în timp ce rugăciunea, postul, pomenile şi alte fapte bune făcute din dragostea de Hristos, sunt doar mijloace ale dobândirii Duhului Sfânt.”

“Dobandeşte harului Duhului Sfant şi prin practicarea celorlalte virtuţi, de dragul lui Hristos. Fă negoţ duhovnicesc cu ele; fă negoţ cu acelea care îţi aduc profitul cel mai mare. Strânge capital din belşugul harului lui Dumnezeu, adună-l în banca cea veşnică a lui Dumnezeu, care iţi va aduce dobânda nematerialnică, nu patru sau şase procente, ci sută la sută pentru o monedă duhovnicească şi chiar nesfârşit mai mult decât atat. De pildă, dacă rugăciunea şi privegherea îţi dau mai mult har de la Dumnezeu, roagă-te şi priveghează; dacă postirea îţi dă mult din duhul lui Dumnezeu, posteşte; dacă milostenia îţi dă mai mult, fă pomeni. Masuraţi fiecare virtute facută din dragoste pentru Hristos în acest fel.”

Citeste mai mult

Actualitate

De astăzi, schimbare majoră pentru medicii de familie: Banii vin din servicii, nu din numărul de pacienți

Publicat

acum 12 ore

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Sistemul de finanțare a medicinei de familie intră într-o nouă etapă, odată cu o schimbare majoră de filozofie impusă de Ministerul Sănătății. Începând cu 1 ianuarie 2026, ponderea plății per capita scade semnificativ, iar cea mai mare parte a banilor va fi acordată în funcție de serviciile medicale efectiv prestate. Autoritățile susțin că măsura urmărește o alocare mai eficientă a fondurilor publice și o stimulare a activității medicale reale, nu doar a numărului de pacienți înscriși pe liste, relatează mediafax.ro.

Actul normativ, inițiat de Ministerul Sănătății, prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, doar 25% din bugetul alocat medicilor de familie va fi direcționat către plata per capita, în timp ce 75% va merge către plata pe serviciu medical efectiv prestat.

Schimbare de filozofie în sistemul sanitar

Comparativ cu anul 2025, când distribuția fondurilor era de 35% per capita și 65% per serviciu medical, finanțarea medicilor de familie în 2026 marchează o schimbare clară de abordare. Autoritățile urmăresc ca banii publici să fie alocați în funcție de actul medical realizat și de serviciile efectiv oferite pacienților, nu doar de numărul persoanelor înscrise pe listele medicilor de familie.

Plata per capita asigura până acum venituri relativ stabile, indiferent de frecvența prezentării pacienților la consultații, în timp ce plata per serviciu recompensa activitatea medicală concretă, precum consultațiile, controalele periodice sau procedurile simple.

Noile valori ale punctelor

Potrivit notei de fundamentare a ordonanței, noua formulă de finanțare a medicilor de familie se reflectă direct în modificarea valorii punctelor de decontare. Astfel, dacă în 2025 valoarea punctului per capita era de 12 lei, iar cea per serviciu medical de 8 lei, din 1 ianuarie 2026 acestea vor fi ajustate semnificativ.

Valoarea punctului per capita scade la 8,2 lei, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 32%, în timp ce punctul per serviciu medical crește la 10,3 lei, o majorare de circa 29%. Modificările au fost confirmate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și sunt prevăzute în ordinul comun al ministrului Sănătății și al președintelui CNAS nr. 2.339/2.015/2025, publicat pe 31 decembrie 2025 în Monitorul Oficial.

Publicitate

Ordonanța de urgență stabilește și direcția pentru anul 2027, când finanțarea medicilor de familie va deveni și mai dependentă de activitatea medicală efectivă. Conform documentului, doar 20% din buget va mai fi alocat plății per capita, iar 80% va fi direcționat către plata per serviciu medical.

Citeste mai mult

Eveniment

Veste la început de an: Primăria Avrămeni a semnat contractul pentru etapa a III-a de modernizare a iluminatului public

Publicat

acum 13 ore

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Vești bune pentru locuitorii comunei Avrămeni chiar la început de an. Primăria Avrămeni a semnat contractul de finanțare pentru etapa a III-a a proiectului de modernizare a iluminatului public, un demers important pentru eficiența energetică la nivelul localității.

Proiectul este finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu și continuă investițiile realizate în etapele anterioare, care au adus deja îmbunătățiri vizibile în mai multe zone ale comunei. Noua etapă vizează extinderea și modernizarea sistemului de iluminat public, cu accent pe reducerea consumului de energie și creșterea confortului pentru cetățeni.

Anunțul a fost făcut de primarul George Telișcă, care a subliniat faptul că administrația locală rămâne activă și implicată în interesul comunității, inclusiv în perioadele de final de an.

„Așa cum v-am obișnuit, muncim în interesul comunității noastre, iar acest lucru se vede inclusiv atunci când primim vești bune chiar și în ultima zi a anului”, a transmis edilul.

Totodată, primarul comunei Avrămeni a mai adăugat că urmează să anunțe, în perioada următoare, detalii privind calendarul lucrărilor și zonele în care va fi implementată etapa a III-a a proiectului.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending