O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
„România literară” nr. 51 – 52 din 2021. Ultimul număr pe 2021 al revistei a apărut sub forma unui număr dublu dominat de ancheta propusă de Gabriel Chifu şi realizată de Daniel Cristea-Enache, Cristian Pătrăşconiu şi Ionela Streche.
Intervievaţii au răspuns la două întrebări care vizau defectele personale şi defectele celorlalţi.
Au răspuns 40 de scriitori printre care şi Gellu Dorian. Concluzia scriitorului botoşănean e demnă de reţinut având în vedere marele grad de pesimism pe care îl emană: „Nu văd nimic perfect, demn de urmat în această lume în care trăiesc, ci doar defecte după defecte, eşecuri după eşecuri, eşuări în prăpastia din care n-o să o mai scoată nimeni. Dar se pare că aşa este de când e lumea, nu de acum doar trei decenii în urmă, cele prin care trecem. Încât, chiar şi aşa, cu chiu cu vai, vine resemnarea, apare câte o oază de speranţă pe care ne dorim să nu o vedem cum eşuează”.
Acelaşi ton pesimist l-am întâlnit şi în „Poemul de luni”, publicat de Gellu Dorian în revista „Apostrof” nr. 10 din 2021, un poem de 83 de versuri, dintre care reţinem, pe sărite, câteva: „azi n-ai făcut nimic deosebit”, „nimic deosebit în această observaţie”, „nici mâine n-o să faci nimic”, „tu scrii toate astea şi nici nu crezi că vreodată cineva / se va sinchisi să se uite peste zilele tale”, „azi nu ai făcut nimic, nimic din ceea ce alţii cred că fac”, „poate mâine, îţi spui, o să faci şi tu ceva folositor” şi tot aşa, eu fiind convins că poetul are dreptate. Merită reţinut finalul acestui poem ca o concluzie la acest discurs lung şi neplictisitor: „Tu eşti spectator / zi de zi / tren gol plin de ecoul unor hohote de râs / de pe altă lume”.
Alexandru Călinescu semnalează introducerea în ediţia electronică a dicţionarului „Le Petit Robert” a unui nou pronume: IEL, cu pluralul IELS. Explică Alexandru Călinescu: „definiţia precizează că acest pronume este folosit pentru a evoca o persoană oricare ar fi genul ei. Au venit apoi lămuriri suplimentare, conform cărora pronumele serveşte mai ales la desemnarea „unei persoane ce nu se înscrie într-un anume gen sau al cărei gen nu este cunoscut”. Partizanii lui IEL au salutat, fireşte, evenimentul văzându-l ca pe o eliberare de nişte convenţii depăşite, constrângătoare…”. Daniel Cristea-Enache ia în calculul său critic volumul „Jurnalul unui scriitor (1972-2012” („Junimea”, Iaşi, 2021) semnat de Nicolae Esinencu şi apărut la cinci ani după dispariţia lui. Când vine vorba despre referirile la Eminescu ale lui Esinencu, Daniel Cristea-Enache foloseşte sintagme de felul: „stil bombastic”, „mod emfatic de gândire”, „mic delir”, „eminescolatrie”, „entuziasm apologetic” etc.
Dar ce scrie Esinencu: 1. „Mă gândesc: Eminescu se putea naşte numai pe Pământ. Mă gândesc: Eminescu se putea naşte numai printre stele!”; 2. „Suntem foarte datori luminii lui Eminescu, încărcaţi de datori suntem faţă de lumea Eminescu. Printre multele obligaţii pe care le avem, mai avem una şi anume: să-i facem un monument de la pământ până la cer! Din lumină!”; 3. „Niciun poet de-al nostru încă , de la Eminescu încoace, n-a cântat cu gura pe deplin deschisă!”; 4. „La Eminescu, frumos înseamnă subţire, fin. La contemporanii noştri, noţiunea de frumos s-a tradus în gras, solid!”; 5. „Dacă în folclorul nostru se pomeneşte pe undeva de Eminescu? Da! Făt-Frumos!”.
Marius Miheţ despre volumul „Un secol de ceaţă” („Polirom”, Iaşi, 2021) semnat de Matei Vişniec: „Refrenul care străbate noul roman al lui Matei Vişniec poate fi redus la următoarea scenă: o maimuţă (istoria) aruncă de pe soclul pe care se găseşte (timpul) cu tot ce are la-ndemână (războaie, ideologii etc.)”. Vasile Spiridon ia în răspăr „caritas-ul urărilor”. Reţin un punct de vedere cu privire la urarea „Paște fericit!”: „Fie ca şi anul acesta să avem un Paște fericit. Iar fiecaşului care ne urează, printr-o nefericită formulare, „Paște fericit!” (fără protezarea cu un), ar trebui să-i răspundem prin „Paști tu fericit!”. Merită să fie trimis la păscut un asemenea behăitor, pentru a avea ce să rumege în privinţa semnificaţiei acestei mari sărbători creştine, pe care o tratează, în fond, ca pe un spasmatic spam”.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
