Connect with us

Cultura

Momentul de Cultură. Cu GEORGICĂ MANOLE (1)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 51 – 52 din 2021. Ultimul număr pe 2021 al revistei a apărut sub forma unui număr dublu dominat de ancheta propusă de Gabriel Chifu şi realizată de Daniel Cristea-Enache, Cristian Pătrăşconiu şi Ionela Streche.

Intervievaţii au răspuns la două întrebări care vizau defectele personale şi defectele celorlalţi.

Au răspuns 40 de scriitori printre care şi Gellu Dorian. Concluzia scriitorului botoşănean e demnă de reţinut având în vedere marele grad de pesimism pe care îl emană: „Nu văd nimic perfect, demn de urmat în această lume în care trăiesc, ci doar defecte după defecte, eşecuri după eşecuri, eşuări în prăpastia din care n-o să o mai scoată nimeni. Dar se pare că aşa este de când e lumea, nu de acum doar trei decenii în urmă, cele prin care trecem. Încât, chiar şi aşa, cu chiu cu vai, vine resemnarea, apare câte o oază de speranţă pe care ne dorim să nu o vedem cum eşuează”. 

Acelaşi ton pesimist l-am întâlnit şi în  „Poemul de luni”, publicat de Gellu Dorian în  revista Apostrof” nr. 10 din 2021, un poem de 83 de versuri, dintre care reţinem, pe sărite, câteva: „azi n-ai făcut nimic deosebit”, „nimic deosebit în această observaţie”,  „nici mâine n-o să faci nimic”, „tu scrii toate astea şi nici nu crezi că vreodată cineva / se va sinchisi să se uite peste zilele tale”, „azi nu ai făcut nimic, nimic  din ceea ce alţii cred că fac”, „poate mâine, îţi spui, o să faci şi tu ceva folositor” şi tot aşa, eu fiind convins că poetul are dreptate. Merită reţinut finalul acestui poem ca o concluzie la  acest discurs lung şi neplictisitor: „Tu eşti spectator / zi de zi / tren gol plin de ecoul unor hohote de râs / de pe altă lume”.

Alexandru Călinescu  semnalează introducerea în ediţia electronică a dicţionarului „Le Petit Robert”  a unui nou pronume: IEL, cu pluralul IELS. Explică Alexandru Călinescu: „definiţia precizează că acest pronume este folosit pentru a evoca o persoană oricare ar fi genul ei. Au venit apoi lămuriri suplimentare, conform cărora pronumele serveşte mai ales la desemnarea „unei persoane ce nu se înscrie într-un anume gen sau al cărei gen nu este cunoscut”. Partizanii lui IEL au salutat, fireşte, evenimentul văzându-l ca pe o eliberare de nişte convenţii depăşite, constrângătoare…”. Daniel Cristea-Enache ia în calculul său critic volumul „Jurnalul unui scriitor (1972-2012” („Junimea”, Iaşi, 2021) semnat de Nicolae  Esinencu şi apărut la cinci ani după dispariţia lui.  Când vine vorba despre referirile la Eminescu ale lui Esinencu, Daniel Cristea-Enache foloseşte sintagme de felul: „stil bombastic”, „mod emfatic de gândire”, „mic delir”, „eminescolatrie”, „entuziasm apologetic” etc.

Dar ce scrie Esinencu: 1. „Mă gândesc: Eminescu se putea naşte numai pe Pământ. Mă gândesc: Eminescu se putea naşte numai printre stele!”; 2. „Suntem foarte datori luminii lui Eminescu, încărcaţi de datori suntem faţă de lumea Eminescu. Printre multele obligaţii pe care le avem, mai avem una şi anume: să-i facem un monument de la pământ până la cer! Din lumină!”; 3. „Niciun poet de-al nostru încă , de la Eminescu încoace, n-a cântat cu gura pe deplin deschisă!”; 4. „La Eminescu, frumos înseamnă subţire, fin. La contemporanii noştri, noţiunea de frumos  s-a tradus în gras, solid!”; 5. „Dacă în folclorul nostru se pomeneşte pe undeva de Eminescu? Da! Făt-Frumos!”.

Marius Miheţ  despre volumul „Un secol de ceaţă” („Polirom”, Iaşi, 2021) semnat de Matei Vişniec: „Refrenul care străbate noul roman al lui Matei Vişniec poate fi redus la următoarea scenă: o maimuţă (istoria) aruncă de pe soclul pe  care se găseşte (timpul) cu tot ce are la-ndemână (războaie, ideologii etc.)”. Vasile Spiridon ia în răspăr „caritas-ul urărilor”. Reţin un punct de vedere cu privire la urarea „Paște fericit!”: „Fie ca şi anul acesta să avem un Paște fericit.  Iar fiecaşului care ne urează, printr-o nefericită  formulare, „Paște fericit!” (fără protezarea cu un), ar trebui să-i răspundem prin „Paști tu fericit!”. Merită să fie trimis la păscut un asemenea behăitor, pentru a avea ce să rumege în privinţa semnificaţiei acestei mari sărbători creştine, pe care o tratează, în fond, ca pe un spasmatic spam”.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

CUTREMUR de peste 5 grade pe scara Richter în România. A avut loc la adâncimea de 6.4 kilometri

Publicat

Uu cutremur a zguduit marți seara, în jurul orei 20.26, zona Crișana, Arad, fiind un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.3, la adâncimea de 6.4 kilometri.

Cutremurul s-a produs la 24kilometri E de Arad, 50 kilometri NE de Timisoara, 74 kilometri SE de Bekescsaba, 93 kilometri N de Reșița.

Reprezentanții ISU Arad anunță că sunt două solicitări pentru degajarea unor elemente de construcție de pe clădiri – strada Mărășești și Lucian Blaga.

„Până la această oră nu sunt raportate probleme deosebite. Revenim cu informații”, a declarat Ruxandra Klein, purtător de cuvânt al ISU Arad.

Cutremurul s-a resimțit nu doar în România, ci și în Croația, Ungaria și Serbia.

Citeste mai mult

Administratie

Începe construirea noii creșe de la Bucecea. Amplasamentul a fost predat constructorului

Publicat

Liderii administrației publice de la Bucecea au anunțat astăzi că s-a făcut un nou pas pentru construirea noii creșe de la Bucecea.

Anunțul a fost făcut de Angel Gheorghiu, primarul orașului Bucecea, care a explicat că a predat amplasamentul constructorului pentru obiectivul “Construire creșă mică” în orașul Bucecea.

Noua investiție va fi realizată cu finanțare europeană prin PNRR de la Compania Națională pentru Investiții, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării,  Lucrărilor Publice și Administrației.

Valoarea investiției actualizate este de 5.500.000 lei ( 1.100.000 euro ), clădirea fiind pe model NZEP cu eficientă ridicată energetică ( Pompe de căldură, panouri fotovoltaice, etc), termenul de execuție fiind de 12 luni.

“Constructorul va demara efectiv lucrările de săptămâna viitoare, până atunci începe organizarea de șantier. Construcția va avea o amprenta la sol de aproximativ 1244 mp, și va avea spații de joacă pentru copii atât în interior cât și în exterior, camere pentru îngrijitori, bucătărie, spații recreative, spații de odihnă, spălătorie etc.”, a transmis primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu.

Citeste mai mult

Educație

Se stinge GREVA profesorilor? Zece mii de cadre didactice s-au întors la cursuri. Profesorii din Botoșani, în top 5

Publicat

Peste 10.000 de cadre didactice din România s-au întors la catedră. Potrivit Ministerului Educației, la nivel național, în perioada 31 mai – 6 iunie, și-au reluat activitatea aproximativ 15.000 de angajați din sistemul de învățământ preuniversitar, din care aproximativ 10.000 de cadre didactice, relatează alba24.ro.

Situația la nivel național

Potrivit Ministerului Educației, după adoptarea Ordonanței de Urgență 53/2023, situația la nivel național se prezintă astfel:

În perioada 31 mai – 6 iunie, procentul cadrelor didactice care se află în grevă a scăzut cu 4,78 și, la nivel general, cu 5,26 (personal didactic, didactic auxiliar și nedidactic).

Față de datele primite în 31 mai, în 6 iunie se constată că numărul cadrelor didactice care continuă greva a scăzut în toate județele, cu excepția județului Covasna (+1,1%).

La nivel general, cei mai mulți angajați din sistemul preuniversitar și-au reluat activitatea în județele: Vâlcea (12,6%), Ialomița (11,8%), Teleorman (11%), Botoșani (10,3%), București (9%), Buzău (8%).

În perioada 31 mai – 6 iunie, și-au reluat activitatea aproximativ 15.000 de angajați din sistemul de învățământ preuniversitar, din care aproximativ 10.000 de cadre didactice

La nivel național, conform raportărilor primite de la inspectoratele școlare județene/al Municipiului București, în 1.007 unități de învățământ procentul cadrelor didactice de participare la grevă este 0 (cu 168 de unități mai mult decât în 31 mai), iar în 233 de unități participă întregul personal didactic (cu 42 de unități de învățământ mai puțin față de 31 mai).

Niciun județ nu a raportat o participare la grevă a personalului din învățământul preuniversitar de 100%.

Datele prezentate sunt cele transmise de inspectoratele școlare județene/al Municipiului București.

Întâlnire între sindicate, părinți și Ministerul Educației

Referitor la întâlnirea desfășurată marți, 6 iunie, între reprezentanții Ministerului Educației, ai elevilor, ai părinților și ai sindicatelor reprezentative din învățământul preuniversitar, respectiv Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, toți cei prezenți au agreat că, în acest moment, nu se impune modificarea datelor de desfășurare a probelor examenelor naționale.

De asemenea, Ministerul Educației a invitat reprezentanții federațiilor sindicale la o nouă întâlnire, pentru finalizarea negocierilor pe Contractul Colectiv de Muncă, a anunțat ministerul, într-un comunicat.

Citeste mai mult

Administratie

Hlipiceni: Un nou MONUMENT dedicat EROILOR neamului românesc căzuți pe câmpul de luptă în primul și al II-lea Război Mondial

Publicat

Un nou monument dedicat eroilor neamului românesc căzuți pe câmpul de luptă în primul și al II-lea Război Mondial va fi inaugurat la mijlocul aceste săptămâni în județul Botoșani, mai exact în comuna Hlipiceni, un monument care a fost realizat Preacuviosului părinte arhimandrit Ciprian Grădinaru și autoritățile din România cu sprijinul unui sculptor din Soroca, Republica Moldova.

Anunțul a fost făcut de prefectul județului Botoșani, Sorin Cornilă, reprezentantul Guvernului în teritoriu, care a condus astăzi cea de-a doua ședință de organizare a festivității de dezvelire și sfințire a ”Monumentului dedicat Eroilor neamului românesc căzuți pe câmpul de luptă în primul și al II-lea Război Mondial” din comuna Hlipiceni.

Ceremonialul militar și religios va avea loc joi, 8 iunie 2023, la ora 11:00.

”Monumentul dedicat Eroilor neamului românesc căzuți pe câmpul de luptă în primul și al II-lea Război Mondial” a fost edificat în centrul comunei Hlipiceni, cu rol de obiectiv comemorativ și memorial, prin strădania Preacuviosului părinte arhimandrit Ciprian Grădinaru, fiu al satului și cetățean de onoare al comunei și cu sprijinul primăriei Hlipiceni, în memoria ostașilor din satul Hlipiceni, care și-au jertfit viața pentru țară și credință, a transmis prefectul județului Botoșani, Sorin Cornilă.

Monumentul a fost realizat de sculptorul Ion Lozan din Soroca, Republica Moldova, a mai adăugat sursa citată.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending