Connect with us

Cultura

Momentul de Cultură. Cu GEORGICĂ MANOLE (1)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 51 – 52 din 2021. Ultimul număr pe 2021 al revistei a apărut sub forma unui număr dublu dominat de ancheta propusă de Gabriel Chifu şi realizată de Daniel Cristea-Enache, Cristian Pătrăşconiu şi Ionela Streche.

Intervievaţii au răspuns la două întrebări care vizau defectele personale şi defectele celorlalţi.

Au răspuns 40 de scriitori printre care şi Gellu Dorian. Concluzia scriitorului botoşănean e demnă de reţinut având în vedere marele grad de pesimism pe care îl emană: „Nu văd nimic perfect, demn de urmat în această lume în care trăiesc, ci doar defecte după defecte, eşecuri după eşecuri, eşuări în prăpastia din care n-o să o mai scoată nimeni. Dar se pare că aşa este de când e lumea, nu de acum doar trei decenii în urmă, cele prin care trecem. Încât, chiar şi aşa, cu chiu cu vai, vine resemnarea, apare câte o oază de speranţă pe care ne dorim să nu o vedem cum eşuează”. 

Acelaşi ton pesimist l-am întâlnit şi în  „Poemul de luni”, publicat de Gellu Dorian în  revista Apostrof” nr. 10 din 2021, un poem de 83 de versuri, dintre care reţinem, pe sărite, câteva: „azi n-ai făcut nimic deosebit”, „nimic deosebit în această observaţie”,  „nici mâine n-o să faci nimic”, „tu scrii toate astea şi nici nu crezi că vreodată cineva / se va sinchisi să se uite peste zilele tale”, „azi nu ai făcut nimic, nimic  din ceea ce alţii cred că fac”, „poate mâine, îţi spui, o să faci şi tu ceva folositor” şi tot aşa, eu fiind convins că poetul are dreptate. Merită reţinut finalul acestui poem ca o concluzie la  acest discurs lung şi neplictisitor: „Tu eşti spectator / zi de zi / tren gol plin de ecoul unor hohote de râs / de pe altă lume”.

Alexandru Călinescu  semnalează introducerea în ediţia electronică a dicţionarului „Le Petit Robert”  a unui nou pronume: IEL, cu pluralul IELS. Explică Alexandru Călinescu: „definiţia precizează că acest pronume este folosit pentru a evoca o persoană oricare ar fi genul ei. Au venit apoi lămuriri suplimentare, conform cărora pronumele serveşte mai ales la desemnarea „unei persoane ce nu se înscrie într-un anume gen sau al cărei gen nu este cunoscut”. Partizanii lui IEL au salutat, fireşte, evenimentul văzându-l ca pe o eliberare de nişte convenţii depăşite, constrângătoare…”. Daniel Cristea-Enache ia în calculul său critic volumul „Jurnalul unui scriitor (1972-2012” („Junimea”, Iaşi, 2021) semnat de Nicolae  Esinencu şi apărut la cinci ani după dispariţia lui.  Când vine vorba despre referirile la Eminescu ale lui Esinencu, Daniel Cristea-Enache foloseşte sintagme de felul: „stil bombastic”, „mod emfatic de gândire”, „mic delir”, „eminescolatrie”, „entuziasm apologetic” etc.

Publicitate

Dar ce scrie Esinencu: 1. „Mă gândesc: Eminescu se putea naşte numai pe Pământ. Mă gândesc: Eminescu se putea naşte numai printre stele!”; 2. „Suntem foarte datori luminii lui Eminescu, încărcaţi de datori suntem faţă de lumea Eminescu. Printre multele obligaţii pe care le avem, mai avem una şi anume: să-i facem un monument de la pământ până la cer! Din lumină!”; 3. „Niciun poet de-al nostru încă , de la Eminescu încoace, n-a cântat cu gura pe deplin deschisă!”; 4. „La Eminescu, frumos înseamnă subţire, fin. La contemporanii noştri, noţiunea de frumos  s-a tradus în gras, solid!”; 5. „Dacă în folclorul nostru se pomeneşte pe undeva de Eminescu? Da! Făt-Frumos!”.

Marius Miheţ  despre volumul „Un secol de ceaţă” („Polirom”, Iaşi, 2021) semnat de Matei Vişniec: „Refrenul care străbate noul roman al lui Matei Vişniec poate fi redus la următoarea scenă: o maimuţă (istoria) aruncă de pe soclul pe  care se găseşte (timpul) cu tot ce are la-ndemână (războaie, ideologii etc.)”. Vasile Spiridon ia în răspăr „caritas-ul urărilor”. Reţin un punct de vedere cu privire la urarea „Paște fericit!”: „Fie ca şi anul acesta să avem un Paște fericit.  Iar fiecaşului care ne urează, printr-o nefericită  formulare, „Paște fericit!” (fără protezarea cu un), ar trebui să-i răspundem prin „Paști tu fericit!”. Merită să fie trimis la păscut un asemenea behăitor, pentru a avea ce să rumege în privinţa semnificaţiei acestei mari sărbători creştine, pe care o tratează, în fond, ca pe un spasmatic spam”.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Lectură, caligrafie și întâlniri cu scriitorii, la Botoșani. Zi plină de evenimente culturale de Ziua Culturii Naționale

Publicat

Publicitate

Botoșaniul devine, joi, 15 ianuarie 2026, un spațiu al dialogului cultural și al întâlnirilor cu literatura, prin două evenimente dedicate lecturii, desfășurate în cadrul „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”.

Prima întâlnire a Cercului de lectură are loc începând cu ora 15.30, la Casa Memorială Nicolae Iorga, unde participanții vor discuta romanul Ferenike, semnat de Doina Ruști. Pornind de la structura narativă a volumului, cei prezenți vor reconstitui arborele genealogic al familiei din care face parte și naratoarea, „circulând” pe străzile satului Comoșteni, intrând simbolic în casele personajelor și analizând chipuri, caractere și destine. Discuțiile vor gravita în jurul întrebării centrale a romanului: „Cine este Ferenike?”.

Întâlnirea va include și exerciții de caligrafiere, coordonate de muzeograful George Arhip, inspirate de evocarea „tocului alb”, descris în roman ca instrument al adevărului, al poveștilor și al primelor încercări literare. Participanții vor transcrie fragmente din roman sau din poeziile lui Mihai Eminescu, autor de care naratoarea afirmă că i-a devenit refugiu și spațiu de regăsire interioară.

Cercul de lectură este organizat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, iar moderarea întâlnirii este asigurată de Loredana Carcea.

Tot joi, 15 ianuarie 2026, membrii Cercului de lectură „Unde fugim de-acasă?” se vor întâlni, la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani, cu scriitoarea Adina Rosetti. Discuțiile vor porni de la romanele Domnișoara Poimâine și joaca de-a timpul, Povestea kendamei pierdute și Ultima provocare, volume care explorează teme precum copilăria, adolescența, prietenia, familia și viața de școală, într-o cheie realistă și accesibilă tinerilor cititori.

Participanții vor avea ocazia unui dialog deschis cu autoarea, atât despre personajele și întâmplările din cărți, cât și despre realitatea care le-a inspirat. Adina Rosetti se definește drept „inventatoare de povești”, jurnalist cu experiență și membră a Asociației „De Basm”, iar întâlnirea promite să aducă în prim-plan nu doar cărțile, ci și omul din spatele lor.

Publicitate

Și acest eveniment face parte din programul „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale” și este moderat de prof. Loredana Carcea, continuând tradiția întâlnirilor care aduc literatura mai aproape de cititori, într-un cadru deschis și interactiv.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr prins la volan cu permisul suspendat, pe o stradă din municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

Un tânăr de 36 de ani din municipiul Botoșani este cercetat penal după ce a fost depistat de polițiști în timp ce conducea un autoturism, deși avea dreptul de a conduce suspendat.

Incidentul a avut loc vineri, 9 ianuarie 2026, când polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au oprit pentru control un autoturism care circula pe strada Ion Pillat, din municipiul Botoșani.

În urma verificărilor efectuate în bazele de date, oamenii legii au constatat că șoferul avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Pe numele acestuia au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută și pedepsită de Codul Penal.

Cercetările sunt continuate de polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, urmând ca la finalizarea dosarului să fie dispuse măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Dosar penal pentru tăiere ilegală de arbori: Tânăr prins în flagrant cu lemne încărcate într-un atelaj, la Pomârla

Publicat

Publicitate

Un tânăr de 19 ani, din comuna Pomârla, s-a ales cu dosar penal după ce a fost prins în flagrant delict de polițiști, în timp ce tăia ilegal arbori din fondul forestier. Fapta a fost descoperită vineri, 10 ianuarie 2026, de polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 Pomârla.

Potrivit oamenilor legii, tânărul ar fi tăiat fără drept mai mulți arbori de diferite esențe, pe care i-ar fi secționat și încărcat într-un atelaj hipo personal, pregătindu-i pentru transport.

În urma verificărilor efectuate la fața locului, polițiștii au stabilit că materialul lemnos provenea din tăieri ilegale. Cantitatea de aproximativ 3,5 metri cubi de lemn a fost confiscată și predată reprezentanților silvici, în vederea stabilirii prejudiciului cauzat.

Pe numele tânărului a fost întocmit dosar penal pentru tăiere de arbori fără drept și tentativă la furt de arbori, iar cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a fost comisă fapta.

Acțiunea a fost desfășurată sub coordonarea Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, autoritățile reamintind că tăierile ilegale de arbori reprezintă infracțiuni grave și sunt sancționate conform legislației în vigoare.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Val de controale în județul Botoșani: Amenzi de zeci de mii de lei și permise reținute de polițiști

Publicat

Publicitate

Polițiștii din județul Botoșani au desfășurat, în ultimele zile, mai multe acțiuni ample pentru prevenirea faptelor antisociale și creșterea siguranței rutiere, atât în mediul rural, cât și în zonele cu risc crescut de producere a accidentelor.

Prima acțiune a avut loc la data de 10 ianuarie 2025, în localitatea Hlipiceni, unde polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au acționat pentru menținerea ordinii publice și prevenirea abaterilor rutiere. În cadrul verificărilor, au fost legitimate 100 de persoane și controlate 62 de autoturisme. Pentru neregulile constatate, oamenii legii au aplicat 21 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 6.000 de lei, cele mai multe pentru încălcarea regulilor de circulație. Totodată, a fost retras un permis de conducere.

O a doua acțiune, desfășurată la data de 10 ianuarie 2026, a aparținut polițiștilor din cadrul Serviciului Rutier Botoșani și a vizat prevenirea accidentelor rutiere cauzate de viteza excesivă și consumul de alcool. Controalele au avut loc în zonele unde au fost înregistrate accidente grave. În urma verificărilor, au fost aplicate 39 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 30.000 de lei, dintre care 30 pentru depășirea vitezei legale. De asemenea, au fost reținute șase permise de conducere: trei pentru viteză excesivă, două pentru depășiri neregulamentare și unul pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice.

Acțiunile polițiștilor au continuat și la Darabani. La data de 9 ianuarie 2025, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani și ai Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au verificat respectarea ordinelor de protecție și a legislației rutiere. Au fost legitimate 20 de persoane și verificate 15 autovehicule, fiind aplicate 18 sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 1.500 de lei. În plus, au fost retrase două certificate de înmatriculare pentru neechiparea autoturismelor cu anvelope de iarnă.

Toate aceste acțiuni au fost desfășurate sub coordonarea Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, iar polițiștii anunță că astfel de controale vor continua și în perioada următoare, pentru reducerea riscului de accidente și menținerea unui climat de siguranță publică.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending