Connect with us
Publicitate

Cultura

Momentul de Cultură. Cu GEORGICĂ MANOLE (1)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 51 – 52 din 2021. Ultimul număr pe 2021 al revistei a apărut sub forma unui număr dublu dominat de ancheta propusă de Gabriel Chifu şi realizată de Daniel Cristea-Enache, Cristian Pătrăşconiu şi Ionela Streche.

Intervievaţii au răspuns la două întrebări care vizau defectele personale şi defectele celorlalţi.

Au răspuns 40 de scriitori printre care şi Gellu Dorian. Concluzia scriitorului botoşănean e demnă de reţinut având în vedere marele grad de pesimism pe care îl emană: „Nu văd nimic perfect, demn de urmat în această lume în care trăiesc, ci doar defecte după defecte, eşecuri după eşecuri, eşuări în prăpastia din care n-o să o mai scoată nimeni. Dar se pare că aşa este de când e lumea, nu de acum doar trei decenii în urmă, cele prin care trecem. Încât, chiar şi aşa, cu chiu cu vai, vine resemnarea, apare câte o oază de speranţă pe care ne dorim să nu o vedem cum eşuează”. 

Acelaşi ton pesimist l-am întâlnit şi în  „Poemul de luni”, publicat de Gellu Dorian în  revista Apostrof” nr. 10 din 2021, un poem de 83 de versuri, dintre care reţinem, pe sărite, câteva: „azi n-ai făcut nimic deosebit”, „nimic deosebit în această observaţie”,  „nici mâine n-o să faci nimic”, „tu scrii toate astea şi nici nu crezi că vreodată cineva / se va sinchisi să se uite peste zilele tale”, „azi nu ai făcut nimic, nimic  din ceea ce alţii cred că fac”, „poate mâine, îţi spui, o să faci şi tu ceva folositor” şi tot aşa, eu fiind convins că poetul are dreptate. Merită reţinut finalul acestui poem ca o concluzie la  acest discurs lung şi neplictisitor: „Tu eşti spectator / zi de zi / tren gol plin de ecoul unor hohote de râs / de pe altă lume”.

Alexandru Călinescu  semnalează introducerea în ediţia electronică a dicţionarului „Le Petit Robert”  a unui nou pronume: IEL, cu pluralul IELS. Explică Alexandru Călinescu: „definiţia precizează că acest pronume este folosit pentru a evoca o persoană oricare ar fi genul ei. Au venit apoi lămuriri suplimentare, conform cărora pronumele serveşte mai ales la desemnarea „unei persoane ce nu se înscrie într-un anume gen sau al cărei gen nu este cunoscut”. Partizanii lui IEL au salutat, fireşte, evenimentul văzându-l ca pe o eliberare de nişte convenţii depăşite, constrângătoare…”. Daniel Cristea-Enache ia în calculul său critic volumul „Jurnalul unui scriitor (1972-2012” („Junimea”, Iaşi, 2021) semnat de Nicolae  Esinencu şi apărut la cinci ani după dispariţia lui.  Când vine vorba despre referirile la Eminescu ale lui Esinencu, Daniel Cristea-Enache foloseşte sintagme de felul: „stil bombastic”, „mod emfatic de gândire”, „mic delir”, „eminescolatrie”, „entuziasm apologetic” etc.

Dar ce scrie Esinencu: 1. „Mă gândesc: Eminescu se putea naşte numai pe Pământ. Mă gândesc: Eminescu se putea naşte numai printre stele!”; 2. „Suntem foarte datori luminii lui Eminescu, încărcaţi de datori suntem faţă de lumea Eminescu. Printre multele obligaţii pe care le avem, mai avem una şi anume: să-i facem un monument de la pământ până la cer! Din lumină!”; 3. „Niciun poet de-al nostru încă , de la Eminescu încoace, n-a cântat cu gura pe deplin deschisă!”; 4. „La Eminescu, frumos înseamnă subţire, fin. La contemporanii noştri, noţiunea de frumos  s-a tradus în gras, solid!”; 5. „Dacă în folclorul nostru se pomeneşte pe undeva de Eminescu? Da! Făt-Frumos!”.

Marius Miheţ  despre volumul „Un secol de ceaţă” („Polirom”, Iaşi, 2021) semnat de Matei Vişniec: „Refrenul care străbate noul roman al lui Matei Vişniec poate fi redus la următoarea scenă: o maimuţă (istoria) aruncă de pe soclul pe  care se găseşte (timpul) cu tot ce are la-ndemână (războaie, ideologii etc.)”. Vasile Spiridon ia în răspăr „caritas-ul urărilor”. Reţin un punct de vedere cu privire la urarea „Paște fericit!”: „Fie ca şi anul acesta să avem un Paște fericit.  Iar fiecaşului care ne urează, printr-o nefericită  formulare, „Paște fericit!” (fără protezarea cu un), ar trebui să-i răspundem prin „Paști tu fericit!”. Merită să fie trimis la păscut un asemenea behăitor, pentru a avea ce să rumege în privinţa semnificaţiei acestei mari sărbători creştine, pe care o tratează, în fond, ca pe un spasmatic spam”.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Percheziții la Botoșani. Ce caută oamenii legii

Publicat

Polițiștii din cadrul Politției Orașului Bucecea, cu sprijinul polițiștilor de ordine publică și a celor de la acțiuni speciale au pus in executare, in această dimineața 18 Percheziții domiciliare la persoane bănuite de braconaj piscicol din com. Varfu Câmpului, județul Botosani și comuna Hănțești județul Suceava.

Aproximativ 100 de forțe de ordine sunt angrenate în acțiune pentru probarea activității infracționale a persoanelor care efectuează pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte ilegale (respectiv plase monofilament cu ochiul sub dimensiunile minime admise).

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Aflarea moaștelor Sfântului Alexandru din Svir

Publicat

Pe data de 17 aprilie 1641, în timpul restaurării Bisericii Schimbării la Față, au fost descoperite sfintele moaște întregi și nestricate ale Sfântului Alexandru din Svir, și s-au stabilit ca zile de sărbătoare în Biserica Universală: 30 august, ziua adormirii și 17 aprilie, ziua canonizării (și ziua descoperirii sfintelor sale moaște). Î nainte de moartea sa, sfântul a arătat o smerenie nemaipomenită. El a chemat pe frați și le-a spus: „Legați corpul meu păcătos de picioare și târâți-l într-un tufăriș mlăștinos, iar după, acoperiți-l cu piei aruncate peste”. Frații au răspuns: „Nu părinte, nu este cu putință să facem acest lucru”. Apoi, sfântul ascet a poruncit ca trupul său să nu fie păstrat la mănăstire, ci într-un loc retras, Biserica Schimbării la Față a Domnului. Sfântul Alexandru a plecat în Împărăția Cerurilor pe 30 august 1533, la vârsta de 85 de ani. Sfântul Alexandru a fost preamărit prin minuni nemaipomenite încă din timpul vieții sale, dar și după moartea sa. În 1545, ucenicul și succesorul său, egumenul Irodion, a adunat date din viața sfântului. În 1547, a început sărbătorirea locală a sfântului și o slujbă a fost alcătuită pentru el. Pe data de 17 aprilie 1641, în timpul restaurării Bisericii Schimbării la Față, au fost descoperite sfintele moaște întregi și nestricate ale Sfântului Alexandru din Svir, și s-au stabilit ca zile sărbătoare în Biserica Universală: 30 august, ziua adormirii și 17 aprilie, ziua canonizării (și ziua descoperirii sfintelor sale moaște).
Sfântul Alexandru din Svir a format și a ridicat o mulțime de ucenici, așa cum Maica Domnului îi promisese lui. Ei sunt Sfinții Cuvioși: Ignatie din Ostrov, Leonid din Ostrov, Corneliu din Ostrov, Dionisie din Ostrov, Atanasie din Ostrov, Teodor din Ostrov și Terapont din Ostrov. Pe lângă acești sfinți, există discipoli și persoane care erau în legătură cu Sfântul Alexandru din Svir, care au zile separate de sărbătorire: Sfântul Atanasie din Syandem (18 ianuarie), Sfântul Ghenadie din Vasheozersk (9 februarie), Sfântul Macarie din Orodej (9 august), Sfântul Adrian din Ondrosov (17 mai), Sfântul Nichifor din Vasheozersk (9 februarie), Sfântul Ghenadie de Kostroma și Liubimograd (23 ianuarie). Toți acești sfinți (cu excepția Sfântului Ghenadie de Kostroma), sunt reprezentați în Icoana „Monahii care au strălucit în ținutul Karelia” (icoană din Biserica Seminarului Kuopio, Finlanda). Sărbătoarea Soborului Sfinților care au strălucit în Karelia este sărbătorită în Biserica Ortodoxă Finlandeză în sâmbăta ce se încadrează între 31 octombrie și 6 noiembrie. Moaștele nestricate ale sfântului au fost luate de la Mănăstirea Svir de către bolșevici la 20 decembrie 1918, după mai multe încercări nereușite de a le confisca. Acolo a fost o campanie josnică de lichidare a moaștelor sfinților, campanie care a continuat în perioada 1919-1922. Multe moaște ale sfinților din Rusia au fost furate și supuse „examinării științifice” sau expuse în muzee antireligioase. Unele au fost complet distruse. Sperând că vor dovedi că moaștele erau false, sovieticii au efectuat mai multe teste. Totuși, testele doar confirmau că moaștele erau autentice. În cele din urmă, sfintele moaște au fost trimise la Academia Militară din Petrograd. Acolo au rămas pentru aproape optzeci de ani. O a doua descoperire a moaștelor Sfântului Alexandru a avut loc în decembrie 1997. Sfintele moaște au fost găsite nestricate, așa cum erau când au fost confiscate. Înfățișarea sfântului se potrivea descrierii din înregistrările din 1641. Odată ce s-a stabilit că acestea erau de fapt moaștele Sfântului Alexandru, Mitropolitul Vladimir de Sankt Petersburg permite ca acestea să fie duse la Biserica Sfintei Mucenițe Sofia și ficele sale, Pistis, Elpis si Agapis (17 septembrie) pentru patru luni, înainte de a reveni la Mănăstirea Svir. În timp ce oamenii cinsteau moaștele Sfântului Alexandru, au observat ca din sfintele moaște curgea un mir înmiresmat. Sfintele moaște au fost duse Mănăstirea Sfântul Alexandru din Svir în noiembrie 1998, înaintea cărora continuă să aibă loc vindecări miraculoase.

Citeste mai mult

Eveniment

Dacă o vedeți sunați la 112! O copilă de 13 ani din municipiul Botoșani a plecat de acasă și nu s-a mai întors

Publicat

Polițiștii botoșăneni au anunțat că efectuează verificări pentru localizarea unei minore, de 13 ani, din municipiul Botoșani, care astăzi, în jurul orei 12:00, a părăsit domiciliul, iar până în prezent nu a revenit.

BOBEICĂ NARCISA MARIA are următoarele semnalmente: aproximativ 1, 65 m înălțime, păr brunet lung, ochi negri.

Vestimentație: Blugi de culoare gri, hanorac, adidași albi, purta un ghiozdan de culoare neagră, cu model floral.

“Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult

Eveniment

START alegeri locale 2024: A început perioada de depunere a candidaturilor la birourile electorale

Publicat

Perioada de depunere a candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie a început la birourile electorale. Partidele politice, alianțele, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți au posibilitatea să-și depună candidaturile de marți până pe 30 aprilie, la ora 23:59. Aceste candidaturi sunt destinate alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din 9 iunie.

De asemenea, marţi începe perioada de înregistrare a alianţelor electorale la alegerile locale, transmite Agerpres.

Potrivit unei hotărâri a BEC, în vederea înregistrării propunerilor de candidaţi pentru primar, primar general, consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, preşedinte al consiliului judeţean, consiliul judeţean, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale vor depune la biroul electoral de circumscripţie competent, până cel târziu în data de 30 aprilie 2024, ora 23:59, dosarele care cuprindo serie de documente.

Este vorba despre lista de candidaţi, lista de susţinători pentru fiecare candidat, copie după actul de identitate, declaraţie de acceptare a candidaturii, declaraţie de avere şi de interese, declaraţie pe proprie răspundere că nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.

Vezi aici și Calendar alegeri 2024.

Candidaţii vor putea renunţa la candidatură până la data rămânerii definitive a candidaturilor.

Conform unei alte hotărâri a Biroului Electoral Central, alianţele electorale vor putea susţine candidaţi independenţi la primării, consiliile locale şi cele judeţene.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending