Connect with us

Cultura

Momentul de Cultură. Cu GEORGICĂ MANOLE (1)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 51 – 52 din 2021. Ultimul număr pe 2021 al revistei a apărut sub forma unui număr dublu dominat de ancheta propusă de Gabriel Chifu şi realizată de Daniel Cristea-Enache, Cristian Pătrăşconiu şi Ionela Streche.

Intervievaţii au răspuns la două întrebări care vizau defectele personale şi defectele celorlalţi.

Au răspuns 40 de scriitori printre care şi Gellu Dorian. Concluzia scriitorului botoşănean e demnă de reţinut având în vedere marele grad de pesimism pe care îl emană: „Nu văd nimic perfect, demn de urmat în această lume în care trăiesc, ci doar defecte după defecte, eşecuri după eşecuri, eşuări în prăpastia din care n-o să o mai scoată nimeni. Dar se pare că aşa este de când e lumea, nu de acum doar trei decenii în urmă, cele prin care trecem. Încât, chiar şi aşa, cu chiu cu vai, vine resemnarea, apare câte o oază de speranţă pe care ne dorim să nu o vedem cum eşuează”. 

Acelaşi ton pesimist l-am întâlnit şi în  „Poemul de luni”, publicat de Gellu Dorian în  revista Apostrof” nr. 10 din 2021, un poem de 83 de versuri, dintre care reţinem, pe sărite, câteva: „azi n-ai făcut nimic deosebit”, „nimic deosebit în această observaţie”,  „nici mâine n-o să faci nimic”, „tu scrii toate astea şi nici nu crezi că vreodată cineva / se va sinchisi să se uite peste zilele tale”, „azi nu ai făcut nimic, nimic  din ceea ce alţii cred că fac”, „poate mâine, îţi spui, o să faci şi tu ceva folositor” şi tot aşa, eu fiind convins că poetul are dreptate. Merită reţinut finalul acestui poem ca o concluzie la  acest discurs lung şi neplictisitor: „Tu eşti spectator / zi de zi / tren gol plin de ecoul unor hohote de râs / de pe altă lume”.

Alexandru Călinescu  semnalează introducerea în ediţia electronică a dicţionarului „Le Petit Robert”  a unui nou pronume: IEL, cu pluralul IELS. Explică Alexandru Călinescu: „definiţia precizează că acest pronume este folosit pentru a evoca o persoană oricare ar fi genul ei. Au venit apoi lămuriri suplimentare, conform cărora pronumele serveşte mai ales la desemnarea „unei persoane ce nu se înscrie într-un anume gen sau al cărei gen nu este cunoscut”. Partizanii lui IEL au salutat, fireşte, evenimentul văzându-l ca pe o eliberare de nişte convenţii depăşite, constrângătoare…”. Daniel Cristea-Enache ia în calculul său critic volumul „Jurnalul unui scriitor (1972-2012” („Junimea”, Iaşi, 2021) semnat de Nicolae  Esinencu şi apărut la cinci ani după dispariţia lui.  Când vine vorba despre referirile la Eminescu ale lui Esinencu, Daniel Cristea-Enache foloseşte sintagme de felul: „stil bombastic”, „mod emfatic de gândire”, „mic delir”, „eminescolatrie”, „entuziasm apologetic” etc.

Publicitate

Dar ce scrie Esinencu: 1. „Mă gândesc: Eminescu se putea naşte numai pe Pământ. Mă gândesc: Eminescu se putea naşte numai printre stele!”; 2. „Suntem foarte datori luminii lui Eminescu, încărcaţi de datori suntem faţă de lumea Eminescu. Printre multele obligaţii pe care le avem, mai avem una şi anume: să-i facem un monument de la pământ până la cer! Din lumină!”; 3. „Niciun poet de-al nostru încă , de la Eminescu încoace, n-a cântat cu gura pe deplin deschisă!”; 4. „La Eminescu, frumos înseamnă subţire, fin. La contemporanii noştri, noţiunea de frumos  s-a tradus în gras, solid!”; 5. „Dacă în folclorul nostru se pomeneşte pe undeva de Eminescu? Da! Făt-Frumos!”.

Marius Miheţ  despre volumul „Un secol de ceaţă” („Polirom”, Iaşi, 2021) semnat de Matei Vişniec: „Refrenul care străbate noul roman al lui Matei Vişniec poate fi redus la următoarea scenă: o maimuţă (istoria) aruncă de pe soclul pe  care se găseşte (timpul) cu tot ce are la-ndemână (războaie, ideologii etc.)”. Vasile Spiridon ia în răspăr „caritas-ul urărilor”. Reţin un punct de vedere cu privire la urarea „Paște fericit!”: „Fie ca şi anul acesta să avem un Paște fericit.  Iar fiecaşului care ne urează, printr-o nefericită  formulare, „Paște fericit!” (fără protezarea cu un), ar trebui să-i răspundem prin „Paști tu fericit!”. Merită să fie trimis la păscut un asemenea behăitor, pentru a avea ce să rumege în privinţa semnificaţiei acestei mari sărbători creştine, pe care o tratează, în fond, ca pe un spasmatic spam”.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CFR: 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora de vară

Publicat

Publicitate

Un număr de 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora oficială de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 03:00 va deveni ora 04:00, informează CFR SA.

‘În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29/30 martie 2025, România va trece la ora oficială de vară. Astfel, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare nu determină schimbări majore în circulația trenurilor, însă anumite trenuri de călători aflate în parcurs la ora schimbării vor înregistra ajustări sau întârzieri’, se arată într-un comunicat al companiei.

Impactul asupra circulației trenurilor va fi următorul: trenurile aflate în circulație la ora 03:00 vor avea întârzieri, întrucât ora 03:00 devine ora 04:00; trenurile care urmează să plece după ora 04:00 vor circula conform orarului stabilit; trenurile internaționale care tranzitează granițele cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina și Bulgaria vor circula conform mersului de tren valabil pentru ora de vară.

La nivel național, 80 de trenuri de călători sunt afectate de această modificare, dintre care: 35 de trenuri vor staționa pentru adaptarea la noua oră; 40 de trenuri vor fi afectate în parcurs; cinci trenuri vor fi anulate, iar un tren suplimentar va fi introdus pentru a asigura continuitatea serviciilor.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, Botoşani

Publicat

Publicitate

În cadrul parteneriatului internațional dintre Muzeul Județean Botoșani și universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg, Germania, se desfășoară o campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, jud. Botoşani.

Rezultatele interesante nu au întârziat să apară. Concomitent cu scanarea geofizică, studenții colectează materialele de la suprafața terenului, cu scopul de a realiza harta cu zonele cele mai afectate de agricultură.

sursa: facebook Muzeul Județean Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

O tânără de 20 de ani, din municipiul Botoșani, este de negăsit! Dacă ați văzut-o, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere de 20 de ani, din municipiul Botoșani.

Aceasta a părăsit domiciliul în data de 28 martie a.c., în jurul orei 14:00, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.

Bodoi Roberta Andreea are următoarele semnalmente: 1,73 m înălțime, 79 de kg, ochi căprui,. Păr șaten, poartă ochelari de vedere cu rama roșie.

Vestimentație: geaca din fâș de culoare neagră, pantaloni de trening de culoare bleumarin, adidași negri.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au plantat puieți de stejar pe raza cantonului silvic Guranda

Publicat

Publicitate

Elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au participat la o acțiune inedită pentru a marca „Luna Plantării Arborilor” care are loc între 15 martie și 15 aprilie, care se înscrie într-un proiect ecologic mai amplu, „Împreună facem natura să zâmbească!”

Coechipieri de nădejde ai reprezentanților Ocolului Silvic Trușești, elevii au plantat puieți de stejar pe raza cantonului silvic Guranda.

Obiectivele proiectului educaţional constau în stimularea interesului elevilor pentru cunoașterea, îngrijirea și ocrotirea pădurii, implicarea în activități de protejare și înfrumusețare a mediului înconjurător, precum și cultivarea dragostei pentru frumuseţile naturii prin cultivarea unor puieți și arbuști. Coordonatorii proiectului au fost inginerii Ciobanu Cătălin, Danila Marius și Mihalachi Laurențiu Iulian, dar și cadrele didactice Grădinaru Vranciu Cristina, Rusu Ana Maria și Gania Cătălina.

„Pentru a avea un stil de viață sănătos, copiii trebuie educați în spiritul unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător în vederea formării unei conștiințe civice și a unui comportament participativ pentru însușirea unor reguli cu caracter ecologic ce vizează asigurarea echilibrului dintre sănătatea individului, a societății și a mediului înconjurător. Plantarea copacilor reprezintă un simbol care ne reaminteşte în permanență de natură. Pădurea este cel mai important factor stabilizator al mediului înconjurător ce aduce mari servicii societăţii omeneşti, contribuind la creşterea calităţii vieţii prin funcţiile multiple de protecţie şi producţie pe care le îndeplinește. Aceasta este suportul celui mai bogat tezaur de informaţie genetică şi ecologică, de o excepţională valoare pentru ştiinţă. A o păstra cu cumpătare şi a o ocroti e datoria noastră a tuturor!”, a declarat una dintre profesoarele coordonatoare, Cătălina Gania.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending