În timp ce alte regiuni ale țării înregistrează progrese semnificative în conectarea prin infrastructură modernă, Moldova continuă să fie tratată ca o periferie, avertizează Asociația #HaiCăSePoate într-un comunicat de presă transmis la redacție.

Organizația – formată din antreprenori, cadre didactice, medici și cetățeni activi din județele Moldovei, Harghita și Mureș – denunță întârzările cronice, lipsa de asumare politică și sabotajul administrativ în ceea ce privește Autostrăzile A7 și A8, două proiecte esențiale pentru dezvoltarea economică, siguranța rutieră și coeziunea națională.

Autostrada A8 – „Unirea pe hârtie”, stagnarea pe teren

Autostrada Unirii (A8), prevăzută de Legea 291/2018, ar trebui să lege Târgu Mureș de Iași și Ungheni, asigurând o conexiune directă între Transilvania și Moldova, respectiv granița de est a Uniunii Europene. Cu toate acestea, loturile-cheie Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Moțca înregistrează întârzieri grave, generate de combinația toxică dintre Ministerul Transporturilor, CNAIR și antreprenorii Nurol (Turcia) și UMB (România).

Conform observațiilor directe din teren, finalizarea acestor tronsoane până la termenul anunțat – 31 august 2026 – este imposibilă. Lipsa de transparență și decizii ferme a transformat A8 într-un șantier al promisiunilor neonorate, în ciuda faptului că ar putea deveni artera vitală pentru conectarea Estului României la rețeaua europeană de transport.

Autostrada A7 – Autostrada Moldovei, doar pe hârtie între Pașcani și Siret

La fel de problematică este situația pe Autostrada A7, cunoscută drept Autostrada Moldovei, proiect cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dacă tronsoanele de la Buzău la Pașcani sunt în curs de execuție, secțiunea Pașcani – Suceava – Siret rămâne într-o zonă gri a birocrației și pasivității instituționale. Acolo, lucrurile „se mișcă doar când câte un funcționar mai schimbă un dosar dintr-un sertar în altul”, se arată ironic în comunicatul Asociației.

Această secțiune este esențială nu doar pentru transportul intern, ci și pentru relațiile comerciale și strategice cu Ucraina și Republica Moldova, în contextul geopolitic actual.

Consecințe dramatice: Drumuri care ucid, investiții care ocolesc, tineri care pleacă

Asociația #HaiCăSePoate atrage atenția că amânările nu sunt doar un eșec tehnic sau politic, ci o dramă socială. Moldova este regiunea cu cele mai multe accidente rutiere grave, cu infrastructură subdezvoltată și cu cea mai mare rată de emigrare a tinerilor. Fără autostrăzi, investitorii evită zona, iar economia locală este condamnată la stagnare.

„Pe drumurile din Moldova mor oameni în fiecare zi. Nu sunt statistici, sunt copii rămași orfani, părinți rămași fără fiice, antreprenori blocați, spitale fără acces rapid. Moldova nu mai poate respira fără aceste două autostrăzi”, avertizează comunicatul.

Cinci solicitări clare către statul român

Asociația cere Guvernului și Parlamentului să trateze infrastructura Moldovei ca pe un obiectiv strategic de interes național, cu următoarele cerințe:

• Includerea A7 și A8 în agenda CSAT, alături de autostrăzile A1, A3 și A0;

• Monitorizare externă, apolitică și interinstituțională a fiecărei etape – de la licitație la execuție;

• Asumare politică clară din partea premierului Ilie Bolojan și a coaliției guvernamentale privind bugetarea proiectelor în perioada 2025–2032;

• Respectarea efectivă a Legii 291/2018, nu doar invocarea ei în campanii;

• Un calendar public asumat pentru finalizarea integrală până în 2032.

„Moldova nu cere milă. Cere respect”

„Ne-am săturat de campanii electorale cu hărți colorate, promisiuni goale și tăceri instituționale. Cerem responsabilitate, nu explicații. Viitorul Moldovei nu mai poate fi tratat ca o marjă de eroare”, spune Irinel Bucur, președintele organizației.

România nu se poate construi pe două viteze

În concluzie, mesajul este unul dur, dar profund justificat: România nu poate merge mai departe cu regiuni privilegiate și regiuni abandonate. Autostrăzile A7 și A8 nu sunt doar despre asfalt – ci despre unitate națională, echitate, siguranță și șanse egale.

Asociația #HaiCăSePoate cere fapte, termene concrete și recunoașterea unui adevăr simplu: fără infrastructură, Moldova rămâne prizonieră în trecut. România are nevoie de Moldova, așa cum Moldova are nevoie de România. Dar legătura trebuie să fie reală – construită, nu doar declarată.