Statutul polițistului urmează să fie modificat, iar printre propunerile incluse în Ordonanța de Urgență pentru modificarea legii se numără și aceea ca persoanele care participă la concursuri pentru ocuparea funcțiilor de execuție vacante prin încadrare directă, reîncadrare sau transfer să nu aibă tatuaje sau alte elemente ornamentale pe față, gât sau în alte zone ale capului, pentru a evita situațiile de vulnerabilitate care ar putea apărea din cauza identificării acestora pe baza acestor semne distinctive, relatează agerpres.ro.

Ministerul Afacerilor Interne a organizat marţi o dezbatere publică asupra proiectului de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, la cererea Sindicatului poliţiştilor Europol. Proiectul de act normativ a fost iniţiat de Ministerul Afacerilor Interne din necesitatea întăririi cadrului normativ pentru protecţia juridică a poliţiştilor, precum şi pentru punerea în acord a legii care reglementează statutul poliţistului cu mai multe decizii ale Curţii Constituţionale prin care a fost constatată neconstituţionalitatea unor dispoziţii din cuprinsul Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatorii au mai argumentat că, pentru a evita anumite situaţii care pot aduce atingere unor valori şi principii consacrate la nivel naţional şi internaţional, se propune statuarea prin lege ca tatuajele ori elementele ornamentale prezente pe corpul candidatului să nu reprezinte sau să nu semnifice simboluri, mesaje, sloganuri sau reprezentări de natură să incite la violenţă, ură sau discriminare ori să aibă conotaţii politice, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

În ceea ce priveşte probele la concursurile de ocupare a posturilor vacante, pentru claritate şi aplicare unitară, se propune ca prin lege să se stabilească, în mod expres, faptul că înregistrarea acestora se realizează audio şi video.

O serie de modificări propuse vizează reconsiderarea în Statutul Poliţistului a masteratului profesional ca sursă de provenienţă a ofiţerilor de poliţie, fiind destinat, la forma de învăţământ cu frecvenţă, persoanelor care nu au absolvit anterior un program/curs de formare iniţială a personalului Ministerului Afacerilor Interne, iar la cea cu frecvenţă redusă agenţilor de poliţie absolvenţi de studii superioare, care îndeplinesc anumite condiţii expres stabilite de lege.

Conform directorului general adjunct al Direcţiei Generale Management Resurse Umane, chestor principal de poliţie Valentin Minoiu, se are în vedere crearea unei distincţii între situaţiile juridice ale persoanelor care optează pentru admiterea la programul de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie, prin raportate la sursa acestora de provenienţă şi la pregătirea profesională care, în cazul agenţilor de poliţie, relevă un nivel al competenţelor specifice statului profesional deja dobândite.

Se propune reducerea termenului interdicţiei de modificare a raporturilor de serviciu pentru agentul de poliţie absolvent al programului de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie de la 5 la de 3 ani, cu scopul realizării unui echilibru echitabil între interesul instituţional de asigurare a necesarului de resurse umane potrivit nevoilor beneficiarului, cheltuielile alocate pregătirii şi dreptul poliţistului de a-şi modifica raportul de serviciu.

Ministerul Afacerilor Interne mai propune ca pentru reducerea deficitului de personal şi pentru a încuraja candidaţii respinşi la concursul de admitere la programul de studii universitare de licenţă la Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, dar care au obţinut media minimă de admitere pentru acel concurs, să continue demersul pentru o carieră în acest domeniu, a fost instituită măsura de a fi repartizaţi, fără concurs de admitere, pe locuri la instituţiile de învăţământ postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne, în prima serie de şcolarizare care urmează după concursul de admitere la Academia de Poliţie, în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute şi potrivit opţiunilor formulate în acest scop.

Discuţiile s-au purtat şi pe marginea prevederilor referitoare la răspunderea civilă şi materială a poliţistului pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne şi decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică a a poliţiştilor în cazul în care ar fi cercetaţi pentru faptele comise în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Publicitate

Un alt set de modificări şi completări propuse prin proiectul ordonanţei de urgenţă urmăresc stabilirea conţinutului juridic şi a limitelor dreptului în virtutea căruia poliţistului împotriva căruia se desfăşoară un proces penal şi/sau civil pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau care are sau a avut, într-un proces penal, calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj, i se decontează cheltuielile de asistenţă juridică, care vizează în mod exclusiv sumele de bani plătite în  mod efectiv de către poliţist cu titlu de onorariu al avocatului ales.