Guvernul a adus modificări la Grila națională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice. Este vorba despre condițiile în care acestea pot beneficia de asistență socială.

Prin hotărârea aprobată, se aduc modificări HG nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, ca urmare a schimbărilor intervenite în această perioadă în legislația care reglementează sistemul național de asistență socială, respectiv de asistență socială a persoanelor vârstnice.

Ce se schimbă

În acord cu prevederile Legii asistenței sociale nr. 292/2011, modificările prevăd că:

• evaluarea autonomiei funcţionale se realizează, de regulă, la domiciliul persoanei, de o echipă mobilă de evaluatori
• în cazul persoanelor asistate în unităţi sanitare cu paturi, evaluarea se poate realiza şi la patul bolnavului, la solicitarea medicului curant sau a asistentului social angajat al spitalului
• fișa de evaluare sociomedicală va exista, în mod obligatoriu, și în dosarul persoanei vârstnice care solicită îngrijire într-un centru de zi de asistență și recuperare.

Îngrijire de lungă durată a persoanelor fizice

Documentul adoptat de Executiv este parte dintr-un întreg pachet de acte normative care stabilesc un mecanism sustenabil de asigurare a îngrijirii de lungă durată a persoanelor vârstnice, cu prioritate la domiciliu și în centre de zi de asistență și recuperare.

”Prin implementarea acestor măsuri se urmărește facilitarea accesului persoanelor vârstnice dependente la servicii sociale adecvate, care să fie acordate potrivit nevoilor lor reale, pe baza unei evaluări complete.

De asemenea, se are în vedere și eficientizarea planificării și finanțării serviciilor sociale, astfel încât finanțarea să se facă per beneficiar, indiferent de furnizorul de servicii de asistență socială, iar abordarea să fie personalizată și integrată în funcție de profilul fiecărei persoane vârstnice”, arată Ministerul Muncii, într-un comunicat.

În cursul acestui an, în implementarea Strategiei naționale privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030 și pe baza documentelor de asistență tehnică prevăzute în Acordul pentru Servicii de Asistență Tehnică Rambursabilă privind Sprijin în operaționalizarea reformelor în protecție socială din PNRR, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Sănătății au efectuat o revizuire de fond a instrumentului standard de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, inclusiv a criteriilor de încadrare în grade de dependență, prevăzute în Anexa nr.1 din HG nr. 886/2000.

Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”- Opera Omnia, acordat de Primăria Municipiului Botoșani, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România și Fundația Hyperion – Caiete Botoșănene

Evenimentul privind acordarea Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia va fi reluat, organizarea fiind realizată într-o formulă partenerială între Primăria Municipiului Botoșani, Uniunea Scriitorilor din România (USR) și Fundația Culturală Hyperion – Caiete Botoșănene.
În urma mai multor discuții ale părților implicate, s-a convenit asupra unor acțiuni comune privind organizarea evenimentului cultural.
În acest an, festivitățile vor avea loc pe data de 15 iunie, urmând ca de anul viitor, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia să fie decernat, ca de obicei, în luna ianuarie.
Procedura de selecție a poeților nominalizați și de desemnare a laureatului va fi identică edițiilor anterioare.
Juriul de desemnare a laureatului va fi format din 4 membri propuși de Uniunea Scriitorilor din România, 2 membri propuși de Fundația Culturală Hyperion – Caiete Botoșănene și un membru propus de Primăria Municipiului Botoșani.
Laureatul va primi, prin hotărâre de Consiliul Local, titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani și un premiu finanțat de municipalitate, în valoare de 25.000 de lei, indexat anual în funcție de rata cumulată a inflației.
Cu sprijinul municipalității, va fi alcătuită o antologie din creațiile poetului premiat, prezentată la festivitatea organizată anul următor.
Primăria Municipiului Botoșani va asigura cheltuielile pentru deplasarea și cazarea membrilor juriului și a poeților nominalizați și va asigura condițiile pentru desfășurarea ceremoniei.

În această dimineață, un jandarm care execută serviciul de pază și protecție instituțională la Tribunalul Botoșani a observat o femeie dezorientată în apropierea obiectivului unde își desfășoară activitatea.
Comportamentul femei, dar mai ales îmbrăcămintea subțire, nepotrivită temperaturii de la acea oră, precum și faptul că era încălțată cu șlapi, l-a determinat pe subofițer să o întrebe dacă are nevoie de ajutor.
Femeia în vârstă de 67 de ani i-a povestit că a plecat de la un cămin de bătrâni din municipiul Botoșani fără să anunțe personalul care o îngrijește și fără un motiv anume, iar acum nu știe unde se află.
Jandarmul a luat legătura cu căminul de bătrâni, astfel că un reprezentant al acestuia a venit în scurt timp și a condus-o la centrul de cazare.
Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani execută misiunea de pază și protecție instituțională la 18 obiective din zona de competență, concomitent cu asigurarea ordinii interioare necesare desfășurării în condiții de siguranță a activităților la instanțele judecătorești în 17 săli de judecată.

Un elev român din doi este victima bullying-ului, 81% dintre elevi afirmă că au fost martori ai situațiilor de amenințare, umilire sau violență fizică, în școala unde învață

Salvați Copiii România, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, ajută școlile să organizeze grupuri antibullying și să contracareze hărțuirea

• Procentul elevilor care spun că au fost victime ale bullyingului a crescut de la 29% în 2016 la 49% în 2022; 
• 81% dintre elevi ( peste 4 din 5) afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață;
• Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying;
• 57% dintre elevi afirmă că au apelat la colegi pentru a interveni în situații de bullying

Târgoviște, 23 martie 2023: O analiză recentă a Organizației Salvați Copiii (finalul anului 2022) arată că  jumătate dintre elevii români devin victime ale situațiilor de violență fizică și de amenințare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (81%) sau recunosc că au comis ei înșiși astfel de fapte (27%). Îngrijorătoare este evoluția procentului elevilor care spun că au fost victime ale bullying-ului: de la 29% în 2016 la 49% în 2022, potrivit datelor comparative ale anchetelor derulate de Salvați Copiii România.

Conform statisticilor oficiale, în sistemul de educație a fost înregistrată o creștere cu aproape o treime a situațiilor de bullying sesizate, în anul școlar 2021-2022, prin comparație cu anul școlar anterior (10.971 de situații de bullying constatate, față de 7.715).

Organizația Salvați Copiii a decis să prioritizeze programul antibullying și sprijină școlile în constituirea grupurilor de acțiune antibullying, precum și a unui mecanism de monitorizare a acestora, colaborând, în acest sens, cu Ministerul Educației.

Astfel, Salvați Copiii România, în parteneriat cu Ministerul Educației, a organizat Conferința regională „Dreptul la pauză fără bullying – cooperare și bune practici pentru comunități educaționale sigure”, în data de 23 martie, la Târgoviște, un seminar intensiv cu toți actorii relevați din domeniul educației și protecției copilului cu responsabilități în prevenirea și diminuarea fenomenului de bullying din regiunea Sud-Muntenia (Argeș, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Prahova, Dâmbovița).

În 27 mai 2020, prin ordin de ministru, propunerile Salvați Copiii România privind prevenirea și reducerea fenomenului de bullying în școli au fost incluse în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice bullying (Ordin nr. 4.343/2020).[i] Astfel, în fiecare școală/liceu trebuie înființat un grup de acțiune antibullying, din care vor face parte directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor și reprezentanți ai părinților. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica și soluționa situații de bullying între elevi, care pot avea loc prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.

„Fenomenul privește toate instituțiile statului care trebuie să vegheze la interesul superior al copilului. Școlile nu trebuie lăsate singure în fața unui fenomen care are rădăcini atât în interior, dar și în afara lor. Nu există soluție miraculoasă, doar prin colaborare, consecvență și asigurarea unui personal suficient și calificat vom putea observa progrese. Un pas important în acest sens îl constituie suplimentarea cu 50% a numărului de consilieri școlari”, a declarat Sorin Ion, Secretar de stat la Ministerul Educației.

„Pentru a determina școlile și liceele să-și creeze aceste mecanisme, Ministerul Educației și inspectoratele școlare au o mare responsabilitate, iar Salvați Copiii își va oferi, fără îndoială, sprijinul metodologic, așa cum am procedat și în cazul celor peste 80 de școli. Bullying-ul rămâne un fenomen agravant și un mare semnal de alarmă pentru sănătatea psiho-socială a copiilor”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.      

DATE STATISTICE: CONTEXT

Încă din 2016, Salvați Copiii România atrăgea atenția asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenței din școli, dând publicității primul studiu național cu privire la fenomenul de bullying în școlile românești.

La finalul anului școlar 2021 – 2022, Salvați Copiii a derulat o consultare online, la care au participat 4.449 de elevi, cu vârsta intre 10 și 18 ani, utilizând metoda și scenariul folosite în realizarea studiului cu privire la fenomenul de bullying din 2016.

Analizând datele comparativ, s-au evidențiat următoarele concluzii:

Cum se reflectă experiența bullyingului în calitate de martor: 

La întrebarea ”Ai văzut întâmplându-se (…)asemenea lucruri? 

• 81% dintre elevi ( peste 4 din 5) afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață. 28% dintre respondenți afirmă că, în unitatea de învățământ pe care o frecventează, au asistat cu  frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații. Procentele sunt mai mari decât cele indicate de studiul Salvați Copiii din anul 2016, când 73% dintre elevi au spus că asistaseră la astfel de situații în școală, iar frecvențele ridicate fuseseră indicate de 22,7% dintre respondenți.
• În clasă in 2022, aproape trei sferturi dintre elevi (73%) au spus că asistaseră la astfel de situații în clasă, comparativ cu 58% – in 2016.
• În grupul de prieteni – incidența fenomenului pare a fi mai redusă, jumătate dintre elevi (55%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
• Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre respondenți afirmând că au asistat la astfel de situații, in timp ce proporția celor care indică frecvențe ridicate ajunge, în cazul rețelelor de socializare, la 45% din eșantion.

Cum se reflectă experiența bullyingului în calitate de victimă: 

• Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullying-ului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.

Îngrijorătoare este evoluția procentului elevilor care spun că au fost victime ale bullyingului (de la 29% în 2016 la 49% în 2022). 

Cum se reflectă experiența bullyingului în calitate de autor: 

• Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării). O creștere față de rezultatele studiului din 2016 se înregistrează și sub acest aspect, dar evoluția nu este nici pe departe la fel de dramatică.

Intervenient de partea victimei

• 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying,  au intervenit activ în sprijinul victimei, peste jumătate (54%) susținând că au adoptat această atitudine des sau foarte des. Remarcăm o ușoară scădere (cu 2 pp) față de rezultatele studiului din 2016.

Intervenient de partea autorului 

• Doar 15% dintre respondenți recunosc că au adoptat o astfel de atitudine, proporția celor care indică frecvențe ridicate situându-se la 3%. În schimb, tendința față de rezultatele analizei de acum șase ani este una îngrijorătoare, în condițiile în care observăm o dublare a procentului celor care admit că au încurajat bullyingul.

Referirea situațiilor de bullying

• Aproape trei sferturi dintre copii (74%) susțin că  discută cu adulții despre situațiile de bullying, dar 22% afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar. Este îmbucurătoare creșterea procentului elevilor care înțeleg să refere situațiile de bullying către un adult. Și această evoluție poate fi atribuită impactului campaniilor de informare și conștientizare.
• Referirea către un alt copil ”Ai cerut altor copii să intervină?” – 57% dintre elevi afirmă că au apelat la colegi pentru a interveni în situații de bullying, dar 24% au recurs la această soluție rar sau foarte rar.

Intervenția adulților (Dacă astfel de lucruri se întâmplă în școala ta, cine ia măsuri/intervine de obicei? – întrebare cu răspuns multiplu, procentele însumate nu reprezintă 100%)

• peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), unii elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul scolar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.

EXPERIENȚA SALVAȚI COPIII ROMÂNIA ÎN PREVENIREA BULLYINGULUI

În lucrul cu preșcolarii, Salvați Copiii România a inițiat primul program de prevenire a bullying-ului – Să fim prieteni – Free of Bullying. Programul este construit pe valorile toleranței, respectului, grijii față de celălalt și curajului și are ca obiective îmbunătățirea abilităților socio-emoționale ale copiilor, dar și a abilităților parentale, respectiv creșterea capacității de implicare a părinților în crearea unui mediu familial pozitiv, precum și a competențelor specialiștilor de gestionare a situațiilor conflictuale dintre copii.

Acest program, implementat de mulți ani, cu succes, în majoritatea grădinițelor din Danemarca, se derulează în prezent în 25 de grădinițe din mediul urban și rural din București, Călărași, Dâmbovița, Suceava, Timișoara și Buzău, pentru peste 5000 de preșcolari și va fi extins în anul școlar 2023 – 2024 în alte 75 de unități de învățământ, unde vor fi instruite peste 300 de cadre didactice, iar grădinițele vor fi dotate cu materiale educaționale.

În lucrul cu copiii de vârstă școlară, Salvați Copiii derulează programe pentru comunitățile educaționale la nivel de unitate de învățământ, evaluând climatul școlar, formând cadrele didactice și instruind părinții, sprijinind membrii grupurilor de acțiune antibullying. În acest sens, sunt create și diseminate materiale educaționale și informative (ghiduri pentru specialiști și voluntari, broșuri, articole de specialitate, cursuri si webminarii). În anul 2022, în cadrul programului „Școli fără bullying”, Salvați Copiii a organizat sesiuni de informare și pregătire pentru 800 de cadre didactice din 138 de școli, pentru aplicarea de metode educaționale bazate pe disciplină pozitivă și implementarea normelor metodologice antibullying. În aceste activități de informare și prevenire, au fost implicați 947 de părinți și 5.626 de copii (din care aproape 800 au devenit ambasadori anti-bullying în școlile lor). Astfel, Salvați Copiii a facilitat constituirea și funcționarea grupului de acțiune anti-bullying în 80 de școli partenere, în alte 58 grupul fiind în curs de constituire. (www.scolifarabullying.ro)

În plan legislativ, Salvați Copiii aduce în atenția autorităților opiniile copiilor și propune soluții dezvoltate împreună cu aceștia. Un exemplu în acest sens, Ministerul Educației a inclus modelul de intervenţie propus de Organizaţia Salvaţi Copiii şi testat în 30 de şcoli şi licee din Târgovişte şi Bucureşti, în normele metodologice anti-bullying, aprobate prin ordin de ministru în iunie 2020.

Pentru a oferi informare și consiliere, Salvați Copiii a creat platforma scolifarabullying.ro, unde mii de elevi, părinți și profesori solicită sprijin pentru a gestiona situațiile de bullying din școlile lor.

Persoana de contact: Cristina Adam, 0744471073, cristina.adam@salvaticopiii.ro.

_________________

 Despre Organizaţia Salvaţi Copiii 

De 32 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii șia asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viaţa acestora. Peste 2.900.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

[i] Ministerul Educației, 2020. https://www.edu.ro/normele-metodologice-de-aplicare-legii-%C3%AEmpotriva-violen%C8%9Bei-psihologice-bullying-au-fost-p

ublicate-%C3%AEn