Connect with us

Eveniment

Mircea Diaconu a încetat din viaţă. Corpul neînsufleţit al actorului va fi depus în foaierul Teatrului Nottara

Publicat

Publicitate

Actorul Mircea Diaconu a încetat din viaţă, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani.

Trupul neînsufleţit al actorului va fi depus luni, între orele 11.00 – 16.00, în foaierul teatrului Nottara, unde colegii de breaslă şi admiratorii îi vor putea aduce un ultim omagiu, au precizat reprezentanţii instituţiei, pentru AGERPRES.

Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949, la Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit, în 1971, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesoarei Sanda Manu, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Nottara, https://www.nottara.ro/.

În 1970 a jucat în spectacolele ”Caragiale… dar nu teatru”, după I.L. Caragiale (dramatizarea şi regia Sanda Manu), ”Cartofi prăjiţi cu orice” de Arnold Wesker (regia Alexa Visarion) şi ”Diavolul alb” de John Webster (regia Sanda Manu) – toate trei la Studioul Casandra, precum şi în ”Harfa de iarbă” de Truman Capote (regia Crin Teodorescu), la Teatrul Bulandra, iar în 1971 a jucat în ”Fata morgana” de Dumitru Solomon (regia Mihai Dimiu), la Teatrul de Comedie, ”A murit Tarelkin” de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin (regia Cristian Berger) şi ”Alexandru Lăpuşneanu” de Costache Negruzzi (regia Dan Micu), ambele spectacole, la Studioul Casandra.

Pe scena Teatrului Bulandra a jucat în spectacole precum: ”Mincinosul” de Carlo Goldoni (regia Sanda Manu, 1971), ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1972), ”Revizorul” de N.V. Gogol (regia Lucian Pintilie, 1972), ”Elisabeta I” de Paul Foster (regia Liviu Ciulei, 1974), ”Militarul fanfaron” de Maccius Plautus (regia Ioan Taub, 1976), ”Răceala” de Marin Sorescu (regia Dan Micu, 1977), ”Furtuna” de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei, 1978), ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1979), ”Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea” de I.L. Caragiale (regia Dan Micu, 1979), ”Voluptatea onoarei” de Luigi Pirandello (regia Valeriu Moisescu, 1980), ”Mormântul călăreţului avar” de Dumitru Radu Popescu (regia Mircea Marin, 1981) ş.a.

La Teatrul Nottara a jucat în piesele ”Cuminţenia pământului” de Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Marin Sorescu (1984), ”Pădurea” de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski (regia Costin Marinescu, 1984), ”Cum vă place” de William Shakespeare (regia Dan Micu, 1985), ”Râs şi plâns” de Ivan Radoev (regia Petre Gheorghiu, 1986), ”Ultimul bal” de Ion Brad şi Dan Micu (regia Dan Micu, 1986), ”Într-o dimineaţă” de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1988), ”Burghezul gentilom” de Moličre (regia Alexandru Dabija, 1989), ”Operele complete ale lui WLM SXPR (prescurtate)” de Jess Borgeson, Adam Long şi Daniel Singer (regia Petre Bokor, 2001), ”Castelul” de Franz Kafka (regia Tino Geirun, 2003), ”Variaţiuni enigmatice” de Eric-Emmanuel Schmitt (regia Claudiu Goga, 2003), ”Scandal la Operă!” de Ken Ludwig (regia Petre Bokor, 2006), ”Vacanţă în Guadelupa” de Pierre Sauvil şi Éric Assous (regia Diana Lupescu, 2011).

Publicitate

A mai jucat în ”Teatru descompus” de Matei Vişniec (regia Cătălina Buzoianu, 1990), la Theatrum Mundi, precum şi în ”Noaptea regilor” de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991) şi ”Ghetou” de Joshua Sobol (regia Victor Ioan Frunză, 1993), ambele la Teatrul Naţional Bucureşti.

Mircea Diaconu a fost asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti (între 1977-1978), iar din 1990, a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. De asemenea, a fost directorul Teatrului Nottara în perioada 2001-2011, conform https://www.nottara.ro.

A fost distribuit şi în zeci de filme, dintre care amintim: ”Nunta de piatră” (regia Dan Piţa, 1972), ”Explozia” (regia Mircea Drăgan, 1973), ”Capcana” (regia Manole Marcus, 1974), ”Actorul şi sălbaticii” (regia Manole Marcus, 1975), ”Filip cel bun” (regia Dan Piţa, 1975, ”Mere roşii” (regia Alexandru Tatos, 1975), ”Cuibul salamandrelor” (regia Mircea Drăgan, 1977), ”Profetul, aurul şi ardelenii” (regia Dan Piţa, 1978), ”Bietul Ioanide” (regia Dan Piţa, 1979), ”Înainte de tăcere” (regia Alexa Visarion, 1979), ”Vacanţă tragică” (regia Constantin Vaeni, 1979), ”Artista, dolarii şi ardelenii” (regia Mircea Veroiu, 1980), ”De ce trag clopotele, Mitică?” (regia Lucian Pintilie, 1981), ”Sfârşitul nopţii” (regia Mircea Veroiu, 1982), ”Secvenţe” (regia Alexandru Tatos, 1982), ”Buletin de Bucureşti” (regia Virgil Calotescu, 1983), ”O lumină la etajul zece” (regia Malvina Urşianu, 1984), ”Promisiuni” (regia Elisabeta Bostan, 1985), ”Căsătorie cu repetiţie” (regia Virgil Calotescu, 1985), ”O vară cu Mara” (regia Mircea George Cornea, 1988) ş.a.

A mai jucat în filme precum ”Campioana” (regia Elisabeta Bostan, 1990), ”Asfalt Tango” (regia Nae Caranfil, 1993), ”Faţă în faţă” (regia Marius Barna, 1999), ”Corul pompierilor” (regia Cristian Mungiu, 2000), ”Filantropica” (regia Nae Caranfil, 2002), ”Aventurile unei zile” (regia Petre Năstase, 2004), ”Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” (regia Cătălin Mitulescu, 2006), ”Legături bolnăvicioase” (regia Tudor Giurgiu, 2006), ”Happy End” (regia Radu Potcoavă, 2006), ”Ticăloşii” (regia Şerban Marinescu, 2007), ”Tache” (regia Igor Cobileanski, 2008).

Mircea Diaconu este autorul volumelor ”Şugubina” (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), ”La noi când vine iarna”, ”Scaunul de pânză al actorului”.

A fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între anii 1998 şi 2002.

A deţinut funcţia de ministru al Culturii, în Cabinetul Ponta, între 7 mai – 25 iunie 2012.

Între anii 2001-2011 a fost directorul Teatrului Nottara.

A fost senator în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul uninominal nr.1, din partea Partidului Naţional Liberal, şi a făcut parte din Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, conform https://www.cdep.ro/. În respectiva legislatură a fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru egalitatea de şanse (oct. 2009 – oct. 2010, oct. 2010 – apr. 2011), precum şi al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Mircea Diaconu a fost europarlamentar în legislatura 2014-2019, independent, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie (7 iul.2014 – 18 ian.2017; 23 ian. 2017 – 1 iul.2019), membru al Comisiei pentru cultură şi educaţie (1 iul. 2014 – 6 iul. 2014; 19 ian. 2017 – 22 ian.2017) şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu Peninsula Arabică (14 iul.2014 – 1 iul.2019), precum şi membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (1 iul. 2014 – 18 ian. 2017; 19 ian. 2017 – 1 iul. 2019) şi al Delegaţiei la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord (14 iul.2014 – 1 iul. 2019), potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

A fost candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2019, susţinut de Pro România şi ALDE.

La 1 decembrie 2000 i-a fost decernat Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Ofiţer ”pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii” (https://www.nottara.ro/).

La 15 aprilie 2013 a primit un Premiu de excelenţă la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Tentativă de fraudă online cu identitatea eMAG. Recomandările DNSC

Publicat

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC a atras atenția că pe rețelele sociale circulă o postare falsă care pretinde că oferă un iPhone 15 Pro „cadou”, în urma completării unui chestionar simplu și achitării unei sume modice, scrie alba24.ro.

Textul mesajului încearcă să pară autentic, sugerând existența unei „metode secrete” de obținere a telefonului, accesibilă doar celor care urmează un link ascuns în comentarii.

Potrivit DNSC, aceasta este o tentativă de fraudă. Scopul real este colectarea datelor personale și bancare printr-un formular înșelător.

Recomandări:

  • Nu completați astfel de formulare și nu introduceți date sensibile
  • Verificați întotdeauna informațiile pe site-ul oficial al companiei
  • Nu redistribuiți oferte care par prea bune pentru a fi adevărate
  • Fiți vigilenți și informați – securitatea online începe cu alegeri conștiente

sursa: DNSC, Facebook

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Solstițiul de vară 2025: Când va fi cea mai lungă zi din an. Legende și superstiții

Publicat

Publicitate

Solstițiul de vară 2025: evenimentul marchează cea mai lungă zi din an și începutul oficial al verii astronomice în țară. Acest fenomen este însoțit de tradiții populare și semnificații culturale importante, care celebrează lumina, viața și belșugul, scrie alba24.ro.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, când este solstițiul de iarnă.

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers. Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.

Solstițiul de vară 2025: Ce înseamnă

Solstițiul de vară a avea loc anul acesta pe 21 iunie, la ora 5:42, ora României.

Termenul de „solstițiu” („Soarele stă”) provine de la faptul că, în această perioadă, are loc o modificare a direcției de deplasare a Soarelui în raport cu declinația sa.

În ziua solstițiului, Soarele atinge înălțimea maximă pe cer (pentru latitudinea medie a României), ajungând la 67° 52′ față de orizont.

Publicitate

Astfel, ziua are cea mai lungă durată din an, 15 ore și 32 de minute, iar noaptea, cea mai scurtă, cu doar 8 ore și 28 de minute.

Tot din acest motiv, perioada crepusculară este cea mai extinsă din an, iar în regiunile cu latitudini mari, acest fenomen se manifestă prin prelungirea crepusculului pe tot parcursul nopții, dând naștere spectaculoaselor „nopți albe”, potrivit astro-urseanu.ro.

Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de Ecuator.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an. Acest fapt generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Legende și supersitiții

Energia solstițiului de vară este considerată a fi una a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

În vechime, solstițiul de vară reprezenta un prilej special pentru găsirea și utilizarea apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri nu avea doar efecte curative, ci era și un ritual simbolic de renaștere.

În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstițiului era o practică magică pentru frumusețe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi în noaptea solstițiului era folosită ca o cură pentru refacerea sănătății și a vigorii.

În România, solstițiul de vară este aproape de sărbătoarea Sânzienelor. În această zi, fetele împletesc coronițe din flori de sânziene și le aruncă peste case pentru a-și afla ursitul.

Solstițiul de vară și ritualul talismanului din aur

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.

Se folosește orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.

Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într-un vas cu apă curată, apoi prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii pentru a fi purificată.

Pe urmă, cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui.

Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorinței cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

Solstițiul de vară. Când va avea loc în următorii ani

  • 2026: 21 iunie – ora 11:24
  • 2027: 21 iunie – ora 17:11
  • 2028: 20 iunie – ora 23:02

 

Citeste mai mult

Educație

Lângă noi: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași oferă 13.666 de locuri la admiterea de vară, cu peste 600 mai multe față de 2024

Publicat

Publicitate

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași (UAIC) scoate la concurs 13.666 de locuri pentru admiterea din luna iulie a acestui an, cu 656 mai multe decât anul trecut, dintre care 8.355 de locuri la studii universitare de licență, cu 193 mai multe decât anul trecut, 5.053 de locuri la studii universitare de masterat, cu 488 mai multe decât anul trecut și 258 de locuri la studii universitare de doctorat.

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, absolvenții de studii liceale au la dispoziție 4.167 de locuri fără taxă și 4.188 locuri cu taxă, dintre locurile finanțate de la buget, 100 fiind alocate pentru absolvenți de licee din mediul rural, 20 pentru etnici romi, 30 pentru candidați proveniți din sistemul de protecție socială și 30 pentru candidați cu cerințe educaționale speciale.

Totodată, pentru admiterea la studii universitare de masterat sunt scoase la concurs 2.344 de locuri fără taxă și 2.709 locuri cu taxă, iar candidații la admiterea pentru studii doctorale au la dispoziție 150 de locuri fără taxă și 108 locuri cu taxă, la cele 14 școli doctorale ale UAIC.

‘Pentru admiterea 2025, candidații au la dispoziție 218 de programe de studii, învățământ cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță, dintre care 89 la studii de licență și 129 la studii de masterat. Oferta de anul acesta cuprinde șapte specializări noi, la studii de masterat: Dezvoltare regională și managementul programelor europene și Geopolitică și studii strategice în cadrul Facultății de Drept, Starea de bine, reziliență și riscuri sociale și Comunicare strategică în mediul digital la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, High Energy Physics, cu predare în limba engleză la Facultatea de Fizică, Innovation, Interoperability and Digital Transformation, cu predare în limba engleză la Facultatea de Informatică și Retorica discursului jurnalistic, publicitar, electoral, științific și literar la Facultatea de Litere’, transmit reprezentanții UAIC Iași.

Opt dintre cele 15 facultăți ale UAIC vor face admiterea pentru studii de licență exclusiv pe baza mediei generale de la examenul de bacalaureat. La trei facultăți (Drept, Informatică și Teologie Ortodoxă) se vor susține probe scrise, a căror pondere variază între 40 și 50% din media de admitere, iar la Geografie și Geologie, Informatică și Matematică se va lua în calcul și nota la diverse probe din cadrul examenului de Bacalaureat. În funcție de facultatea aleasă, candidații vor susține și probe eliminatorii de aptitudini sau probe sportive.

Admiterea la studii de masterat se va face, la majoritatea facultăților UAIC, pe baza unei medii în care examenul de licență va conta în proporții cuprinse între 20% și 80%, iar nota la prezentarea CV-ului sau a scrisorii de intenție sau interviul va avea o pondere cuprinsă între 20% și 60%. Facultățile de Drept, Informatică și Litere iau în calcul și media anilor de studii de licență, care are o pondere cuprinsă între 40% și 50% în media de admitere.

Publicitate

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ Iași oferă 30 de specializări în limbi străine, cinci la studii de licență și 25 la studii de masterat. Candidații la admiterea 2025 au la dispoziție și 11 programe de studii la extensiile UAIC din Focșani, Botoșani și Piatra Neamț.

‘Laureații olimpiadelor școlare și ai concursurilor naționale și internaționale au dreptul să fie admiși pe locuri finanțate de la buget, fără susținerea concursului de admitere. Oferta de admitere pentru românii de pretutindeni cuprinde 1.189 de locuri, dintre care 717 locuri pentru studiile universitare de licență și 472 de locuri pentru studiile universitare de masterat. Românii de pretutindeni pot studia și la extensiile UAIC din Bălți și Chișinău, unde sunt disponibile șase programe la studii de licență și patru programe la studii de masterat’, mai menționează sursa citată.

Admiterea 2025 la UAIC Iași vine cu o noutate în ceea ce privește perioada de înscrieri, întrucât vor fi perioade diferite pentru înscrierea la studii de licență (7 – 12 iulie), respectiv studii de masterat și doctorat (14 – 19 iulie). Selecția și afișarea rezultatelor va avea loc între 13 și 31 iulie 2025 pentru studii de licență și în perioada 21-31 iulie 2025 pentru studii de masterat. Locurile rămase neocupate după sesiunea de admitere din iulie vor fi scoase la concurs în perioada 5 – 8 septembrie. Înscrierile se vor face atât la sediul universității, cât și online, pe platforma eadmitere.uaic.ro (https://eadmitere.uaic.ro/). Pe aceeași platformă se pot face și preînscrieri, până la data de 6 iulie. Preînscrierea oferă candidaților oportunitatea de a se familiariza din timp cu procesul de admitere și elimină necesitatea deplasării până la sediul UAIC pentru depunerea documentelor.

În perioada 4-31 iulie, UAIC va pune la dispoziția candidaților la admitere un call-center care va oferi informații privind oferta educațională, suport privind înscrierea și confirmarea locului. Call-center-ul va funcționa de luni până sâmbătă în intervalul orar 9:00 – 17:00. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

VIDEO Ilie Bolojan – desemnat premier

Publicat

Publicitate

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, vineri, pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru.

 

Șeful statului a avut, joi, consultări cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.

‘Îl desemnez pe domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru. Vreau să mulțumesc partidelor care vor forma majoritatea parlamentară pentru aceste săptămâni de discuții. Este în interesul României ca Guvernul să fie sprijinit de o majoritate solidă și partidele au înțeles lucrul acesta. De asemenea, este în interesul României ca în majoritatea care susține Guvernul forțele politice să colaboreze, și am încredere că o vor face’, a afirmat președintele.

El s-a referit și la durata negocierilor privind formarea noului Executiv.

Publicitate

‘Evident că a fost o întrebare legitimă a societății de ce discuțiile acestea au durat o lună de zile. Pe de o parte, avem exemplul democrațiilor consolidate în care negocierea pentru formarea unui Guvern cu multe partide durează mult mai mult decât o lună. Pe de altă parte, au fost chestiuni importante, sensibile și măsuri dificile pe care partidele și le-au asumat pentru guvernare și niciuna din zilele pe care le-am petrecut în aceste discuții nu a fost o zi pierdută’, a afirmat șeful statului.

Nicușor Dan a apreciat că ‘urgența pentru România este relansarea economică’, dar pentru aceasta trebuie ‘o bază solidă’.

Șeful statului a subliniat problema deficitului.

‘Trebuie să muncim și responsabilitatea este a Guvernului și a coaliției care îl sprijină. E nevoie să corectăm deficitul financiar pentru a pune bazele pentru ca economia românească, cu tot potențialul pe care îl are, să poată să se dezvolte și să aducă prosperitate pentru români’, a arătat Nicușor Dan. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending