Connect with us

Eveniment

Mircea Diaconu a încetat din viaţă. Corpul neînsufleţit al actorului va fi depus în foaierul Teatrului Nottara

Publicat

acum 2 săptămâni

Publicitate

Actorul Mircea Diaconu a încetat din viaţă, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani.

Trupul neînsufleţit al actorului va fi depus luni, între orele 11.00 – 16.00, în foaierul teatrului Nottara, unde colegii de breaslă şi admiratorii îi vor putea aduce un ultim omagiu, au precizat reprezentanţii instituţiei, pentru AGERPRES.

Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949, la Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit, în 1971, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesoarei Sanda Manu, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Nottara, https://www.nottara.ro/.

În 1970 a jucat în spectacolele ”Caragiale… dar nu teatru”, după I.L. Caragiale (dramatizarea şi regia Sanda Manu), ”Cartofi prăjiţi cu orice” de Arnold Wesker (regia Alexa Visarion) şi ”Diavolul alb” de John Webster (regia Sanda Manu) – toate trei la Studioul Casandra, precum şi în ”Harfa de iarbă” de Truman Capote (regia Crin Teodorescu), la Teatrul Bulandra, iar în 1971 a jucat în ”Fata morgana” de Dumitru Solomon (regia Mihai Dimiu), la Teatrul de Comedie, ”A murit Tarelkin” de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin (regia Cristian Berger) şi ”Alexandru Lăpuşneanu” de Costache Negruzzi (regia Dan Micu), ambele spectacole, la Studioul Casandra.

Pe scena Teatrului Bulandra a jucat în spectacole precum: ”Mincinosul” de Carlo Goldoni (regia Sanda Manu, 1971), ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1972), ”Revizorul” de N.V. Gogol (regia Lucian Pintilie, 1972), ”Elisabeta I” de Paul Foster (regia Liviu Ciulei, 1974), ”Militarul fanfaron” de Maccius Plautus (regia Ioan Taub, 1976), ”Răceala” de Marin Sorescu (regia Dan Micu, 1977), ”Furtuna” de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei, 1978), ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1979), ”Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea” de I.L. Caragiale (regia Dan Micu, 1979), ”Voluptatea onoarei” de Luigi Pirandello (regia Valeriu Moisescu, 1980), ”Mormântul călăreţului avar” de Dumitru Radu Popescu (regia Mircea Marin, 1981) ş.a.

La Teatrul Nottara a jucat în piesele ”Cuminţenia pământului” de Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Marin Sorescu (1984), ”Pădurea” de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski (regia Costin Marinescu, 1984), ”Cum vă place” de William Shakespeare (regia Dan Micu, 1985), ”Râs şi plâns” de Ivan Radoev (regia Petre Gheorghiu, 1986), ”Ultimul bal” de Ion Brad şi Dan Micu (regia Dan Micu, 1986), ”Într-o dimineaţă” de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1988), ”Burghezul gentilom” de Moličre (regia Alexandru Dabija, 1989), ”Operele complete ale lui WLM SXPR (prescurtate)” de Jess Borgeson, Adam Long şi Daniel Singer (regia Petre Bokor, 2001), ”Castelul” de Franz Kafka (regia Tino Geirun, 2003), ”Variaţiuni enigmatice” de Eric-Emmanuel Schmitt (regia Claudiu Goga, 2003), ”Scandal la Operă!” de Ken Ludwig (regia Petre Bokor, 2006), ”Vacanţă în Guadelupa” de Pierre Sauvil şi Éric Assous (regia Diana Lupescu, 2011).

Publicitate

A mai jucat în ”Teatru descompus” de Matei Vişniec (regia Cătălina Buzoianu, 1990), la Theatrum Mundi, precum şi în ”Noaptea regilor” de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991) şi ”Ghetou” de Joshua Sobol (regia Victor Ioan Frunză, 1993), ambele la Teatrul Naţional Bucureşti.

Mircea Diaconu a fost asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti (între 1977-1978), iar din 1990, a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. De asemenea, a fost directorul Teatrului Nottara în perioada 2001-2011, conform https://www.nottara.ro.

A fost distribuit şi în zeci de filme, dintre care amintim: ”Nunta de piatră” (regia Dan Piţa, 1972), ”Explozia” (regia Mircea Drăgan, 1973), ”Capcana” (regia Manole Marcus, 1974), ”Actorul şi sălbaticii” (regia Manole Marcus, 1975), ”Filip cel bun” (regia Dan Piţa, 1975, ”Mere roşii” (regia Alexandru Tatos, 1975), ”Cuibul salamandrelor” (regia Mircea Drăgan, 1977), ”Profetul, aurul şi ardelenii” (regia Dan Piţa, 1978), ”Bietul Ioanide” (regia Dan Piţa, 1979), ”Înainte de tăcere” (regia Alexa Visarion, 1979), ”Vacanţă tragică” (regia Constantin Vaeni, 1979), ”Artista, dolarii şi ardelenii” (regia Mircea Veroiu, 1980), ”De ce trag clopotele, Mitică?” (regia Lucian Pintilie, 1981), ”Sfârşitul nopţii” (regia Mircea Veroiu, 1982), ”Secvenţe” (regia Alexandru Tatos, 1982), ”Buletin de Bucureşti” (regia Virgil Calotescu, 1983), ”O lumină la etajul zece” (regia Malvina Urşianu, 1984), ”Promisiuni” (regia Elisabeta Bostan, 1985), ”Căsătorie cu repetiţie” (regia Virgil Calotescu, 1985), ”O vară cu Mara” (regia Mircea George Cornea, 1988) ş.a.

A mai jucat în filme precum ”Campioana” (regia Elisabeta Bostan, 1990), ”Asfalt Tango” (regia Nae Caranfil, 1993), ”Faţă în faţă” (regia Marius Barna, 1999), ”Corul pompierilor” (regia Cristian Mungiu, 2000), ”Filantropica” (regia Nae Caranfil, 2002), ”Aventurile unei zile” (regia Petre Năstase, 2004), ”Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” (regia Cătălin Mitulescu, 2006), ”Legături bolnăvicioase” (regia Tudor Giurgiu, 2006), ”Happy End” (regia Radu Potcoavă, 2006), ”Ticăloşii” (regia Şerban Marinescu, 2007), ”Tache” (regia Igor Cobileanski, 2008).

Mircea Diaconu este autorul volumelor ”Şugubina” (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), ”La noi când vine iarna”, ”Scaunul de pânză al actorului”.

A fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între anii 1998 şi 2002.

A deţinut funcţia de ministru al Culturii, în Cabinetul Ponta, între 7 mai – 25 iunie 2012.

Între anii 2001-2011 a fost directorul Teatrului Nottara.

A fost senator în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul uninominal nr.1, din partea Partidului Naţional Liberal, şi a făcut parte din Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, conform https://www.cdep.ro/. În respectiva legislatură a fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru egalitatea de şanse (oct. 2009 – oct. 2010, oct. 2010 – apr. 2011), precum şi al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Mircea Diaconu a fost europarlamentar în legislatura 2014-2019, independent, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie (7 iul.2014 – 18 ian.2017; 23 ian. 2017 – 1 iul.2019), membru al Comisiei pentru cultură şi educaţie (1 iul. 2014 – 6 iul. 2014; 19 ian. 2017 – 22 ian.2017) şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu Peninsula Arabică (14 iul.2014 – 1 iul.2019), precum şi membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (1 iul. 2014 – 18 ian. 2017; 19 ian. 2017 – 1 iul. 2019) şi al Delegaţiei la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord (14 iul.2014 – 1 iul. 2019), potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

A fost candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2019, susţinut de Pro România şi ALDE.

La 1 decembrie 2000 i-a fost decernat Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Ofiţer ”pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii” (https://www.nottara.ro/).

La 15 aprilie 2013 a primit un Premiu de excelenţă la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

ANES: Pentru multe femei, Crăciunul e o luptă cu frica şi tăcerea. „Persoanele aflate în situaţii dificile să ceară sprijin”

Publicat

acum 2 ore

joi, 26.12.2024

de

Publicitate

Crăciunul trebuie să ofere linişte, armonie, fericire şi minunate momente memorabile în toate familiile, dar, pentru multe femei, Crăciunul este o luptă cu frica şi tăcerea, arată Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, într-un mesaj transmis de sărbători, în care sfătuiesc persoanele aflate în situaţii dificile să ceară sprijin.

”Crăciunul este momentul în care ne dorim ca fiecare casă să fie plină de lumină, căldură şi linişte. Crăciunul este momentul când familia revine acasă şi este strânsă în jurul mesei. Crăciunul trebuie să ofere linişte, armonie, fericire şi minunate momente memorabile în toate familiile. Dar, pentru multe femei, Crăciunul este o luptă cu frica şi tăcerea. De Crăciun, să ne amintim că nimeni nu trebuie să trăiască în teamă”, precizează miercuri ANES.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi îndeamnă persoanele aflate în situaţii dificile să ceară sprijin.

”Un dar nepreţuit pe care îl putem oferi celor dragi este liniştea unui cămin în siguranţă. Fiecare dintre noi are puterea de a sprijini, de a înţelege şi de a încuraja schimbarea. Dacă treci printr-o situaţie dificilă sau cunoşti pe cineva care are nevoie de ajutor, nu ezita să ceri sprijin. Sună la 0800 500 333 – linia naţională pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice. Specialiştii noştri lucrează non-stop, inclusiv de Crăciun. Să ne bucurăm de sărbători cu inimi deschise, cu respect şi cu şanse egale pentru toţi!”, mai transmite ANES. AGERPRES

Citeste mai mult

Educație

Ce dotări au școlile ultra-moderne din comuna în care a copilărit Mihai Eminescu. Elevii de la țară care vor învăța cu realitate virtuală

Publicat

acum 3 ore

joi, 26.12.2024

de

Publicitate

Poetul Mihai Eminescu s-a născut în târgul Botoșanilor, dar a copilărit începând de la vârsta de 5 ani în satul Ipoteștilor, în prezent comuna Mihai Eminescu. Acest Ipotești idilic, adesea descris cu nostalgie de marele poet, se află la numai 10 kilometri de municipiul Botoșani, iar împrejurimile sale au reprezentat o primă sursă de inspirație pentru creație eminesciană legată de natură, scrie ADEVĂRUL.

La 135 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, Ipoteștiul copilăriei sale a devenit una dintre cele mai moderne și populate unități administrativ teritoriale rurale din județul Botoșani. Localnicii au utilități, dar mai ales copiii lor se bucură de școli moderne. Pe scurt, școlile din comuna Mihai Eminescu sunt la standarde de secol XXI, cu dotări care depășesc unități educaționale de la oraș.

 

Table interactive, laptop pentru fiecare elev

Reabilitarea totală a școlilor din comuna Mihai Eminescu a început acum patru ani. Cinci școli din cinci sate au fost reparate și modernizate. A fost cumpărat mobilier școlar nou, modern, dar în primul rând dotări educaționale moderne. Fiind pandemie, fiecare elev a primit tabletă, iar profesorii laptopuri. În plus, clasele au fost dotate cu table interactive și videoproiectoare. După ridicarea restricțiilor din timpul pandemiei, școlile din comună au fost din nou dotate, de această dată pentru a răspunde și cerințelor orelor în format fizic. Au fost achiziționate table interactive de ultimă generație, a fost dotat un laborator de informatică, toate sălile de clasă cu sisteme all in one și imprimante.

”Modernizarea școlilor din comună a început în anul 2020. Atunci au fost reabilitate cinci școli din șase. A urmat un proiect în pandemie când, cu sprijinul Primăriei, am reușit să procurăm tablete pentru toți elevii, laptop-uri pentru toți profesorii și table interactive la școli. Printr-un alt proiect, în această vară am reușit să îmbunatățim dotarea cu modelul mai nou de tablă interactivă, un laborator de informatică, sisteme all in one în toate sălile de clasă și imprimante. Nu mai vorbim de videoproiectoare care există la fiecare sală de clase. Avem de asemenea sisteme de sunet și cameră pentru videoconferință”, precizează Eugen Vasiliu, directorul școlii. De exemplu, la ora de matematică, elevii învață, fiecare cu laptopul în față, conectați la o tablă interactivă. Elevii pot genera și desena cu ajutorul unui stilou special figuri geometrice, pot face calcule și grafice.

Publicitate

Școala de la țară unde se pregătesc lecții cu ajutorul realității virtuale

Ca ultimă noutate, școala din Ipotești este dotată și cu ochelari pentru realitate virutală. Urmează să primească soft-urile educaționale necesare. Elevii vor pătrunde cu ajutorul realității virtuale, de exemplu, în interiorul corpurilor geometrice, le vor putea manipula cum doresc. ”Așteptăm să primim soft-urile necesare. Ochelarii pentru realitate virutală i-am primit deja. Vor fi lecții interactive deosebite”, spune directorul școlii. Este probabil singura școală din mediul rural care va beneficia de astfel tehnologie la orele de curs. „Este incredibil. Merită să vii la școală numai pentru așa ceva. Nu ai cum să nu-ți dai silința, oleacă, când te distrezi și înveți în același timp. La tabla interactivă, de exemplu, pricep mai ușor. Deschizi rapid o pagină de internet, te lămurești, vezi modele, apoi scrii, frumos tare”, spune un elev de clasa a VIII a de la școala din Ipotești.

„Avem tot ce este nevoie într-o școală modernă”

Proiectele continuă în momentul de față cu un cabinet psiho-pedagogic modern, un cabinet de logopedie, iar ambele vor fi deservite de specialiști tocmai pentru a veni în ajutorul elevilor cu diferite probleme emoționale sau de vorbire. În plus, sunt achiziționate dotările pentru sala de sport. Școala din Ipotești beneficiază și de o mini-bibliotecă și o sală de lectură de top, cu multe cărți noi, moderne, enciclopedii, atlase, beletristică. În plus, sala de lectură are fotolii și canapele comode. Aici funcționează și un club de literatură și lectură.

”Am reușit în ultima perioadă să dotăm toate structurile școlii Mihai Eminescu-Ipotești cu toate mijloacele moderne necesare pentru a desfășura procesul educativ în condiții ideale. Consider că avem tot ce este nevoie într-o școală modernă. Aceste dotări sunt importante pentru toate școlile, sunt necesare pentru ca școala să fie într-adevăr atractivă pentru elevi, să vină cu plăcere la școală, să fim eficienți, să îmbinăm metodele moderne cu cele clasice”, adaugă directorul Eugen Vasiliu. De altfel, odată cu dotările moderne, abandonul școlar a dispărut la școala din Ipotești. ”Încă din învățământul online am fost nevoiți să folosim tehnologia pe care unii nu o stăpâneam foarte bine. Am învățat din mers și noi și elevii. Suntem foarte mulțumiți. Vin elevii cu mare plăcere la școală. Nu mai lipsesc de la ore și nu mai avem abandon școlar. Este un pas spre viitor”, precizează și profesoara de fizică Aurora Ailoaie. Banii pentru dotări și reabilitări au fost obținute atât din fonduri guvernamentale, dar și din fonduri europene, plus contribuția proprie a Primăriei comunei ”Mihai Eminescu”.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Care sunt efectele intrării României în spațiul Schengen. Ce se întâmplă de la 1 ianuarie 2025

Publicat

acum 4 ore

joi, 26.12.2024

de

Publicitate

Începând cu 1 ianuarie, intrarea României în spațiul Schengen pe plan terestru ar putea avea efecte asupra cetățenilor. Se vor închide definitiv 33 de punte de trecere a frontierei română-ungare și româno-bulgare, scrie cancan.ro. 

Începând cu 1 ianuarie 2025, România va intra oficial în zona Schengen. Statele membre ale Uniunii Europene au decis eliminarea controalelor la frontierele terestre. Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale Comisiei Europene, devenind acum cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

Aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen.

Efectele intrării României în spațiul Schengen

Potrivit art. 23 din Codul Frontierelor Schengen, absența controlului la frontierele interne au ca scop combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere. Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o mulțime de variante de migrație ilegale, mai ales datorită poziției sale geografice, la confluență dintre Orient – ca zonă de plecare a migraților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale, se arată în nota de fundamentare.

Care sunt frontierele care se închid de la 1 ianuarie 2025

Frontiera româno – ungară:

  1. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
  2.  Carei, judeţul Satu Mare – feroviar
  3.  Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier;
  4. Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier;
  5. Săcuieni, judeţul Bihor – rutier;
  6.  Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar;
  7.  Borş, judeţul Bihor – rutier;
  8.  Salonta, judeţul Bihor – rutier şi feroviar;
  9. Vărşand, judeţul Arad – rutier
  10.  Curtici, judeţul Arad – feroviar;
  11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier RO-LA;
  12. Turnu, judeţul Arad – rutier;
  13.  Nădlac, judeţul Arad – rutier:
  14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
  15. Cenad, judeţul Timiş – rutier
  16.  Borş II, judeţul Bihor – rutier;
  17. . Beba Veche, judeţul Timiş – rutier

FRONTIERA ROMÂNO-BULGARĂ

  1. Calafat, judeţul Dolj – rutier, feroviar;
  2. Bechet, judeţul Dolj – rutier (bac) şi portuar;
  3. Corabia, judeţul Olt – portuar;
  4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
  5. Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
  6. Giurgiu, judeţul Giurgiu – rutier, feroviar şi portuar;
  7. Olteniţa, judeţul Călăraşi – portuar;
  8. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi – rutier (bac) şi portuar;
  9. Ostrov, judeţul Constanţa – rutier;
  10. Lipniţa, judeţul Constanţa – rutier;
  11.  Dobromir, judeţul Constanţa – rutier;
  12.  Negru Vodă, judeţul Constanţa – rutier şi feroviar;
  13. Vama Veche, judeţul Constanţa – rutier;
  14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu – rutier (bac).

PUNCTE DE TRECEE A FRONTIEREI LA MAREA NEAGRĂ ȘI DUNĂRE MARITIMĂ

  1. Brăila, județul Brăila – portuar
  2. Cernavodă, județul Constanța – portuar

În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată decizia Consiliului Uniunii Europene de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România.

Publicitate

„În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată de către Consiliul Uniunii Europene decizia de eliminare, începând cu data de 1 ianuarie 2025, a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Republica Bulgaria și România. În acest sens, este necesară adoptarea măsurilor organizatorice pentru eliminarea obstacolelor la frontierele interne cu Republica Ungaria și Republica Bulgaria, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025”, se arată în Nota de fundamentare a documentului.

Citeste mai mult

Eveniment

Evenimente astronomice în 2025: Două eclipse de lună și două de soare. Când au loc și de unde sunt vizibile

Publicat

acum 4 ore

joi, 26.12.2024

de

Publicitate

Evenimente astronomice în 2025. Anul viitor vor avea loc pe glob patru eclipse, din care două de Soare şi două de Lună. Cu excepția unei eclipse parțiale de soare din septembrie, celelalte vor putea fi văzute și din România. 

Eclipsa totală de lună din 14 martie va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, vestul Europei, Africa, estul Asiei și estul Australiei.

Din România se va observa doar faza parțială prin penumbră. Luna va apune înainte de începutul eclipsei parțiale, ora locală: 6:27, iar începutul fazei parțiale va fi la 7:09, notează astrobarlad.com.

Evenimente astronomice în 2025

Eclipsa parțială de soare din data de 29 martie va fi vizibilă din nordul Oceanului Atlantic, Groenlanda, nord-estul Canadei, Europa și nord-vestul Africii. Din România eclipsa va vizibilă doar din partea vestică și nord-vestică.

Eclipsa totală de lună din 7 septembrie 2025 va fi vizibilă din Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa, Europa. Din România eclipsa va fi vizibilă seara. Aceasta este singura eclipsă vizibilă în condiții foarte bune, din România.

Eclipsa parțială de soare din 21 septembrie se va observa din sudul Oceanului Pacific, Antarctica și Noua Zeelandă. Din România eclipsa nu va fi vizibilă.

Publicitate
Chiar de la începutul anului, pe 4 ianuarie 2025 o să ne bucurăm de un eveniment astronomic destul de rar și spectaculos, mai scrie siteul astrobarlad.com.

Luna va acoperi aparent planeta Saturn, fenomenul mai poartă numele de ocultație.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending