Mai multe zile libere în învățământ, în anul școlar 2024-2025. Elevii și profesorii vor beneficia în anul școlar 2024-2025 de mai multe zile libere, pe lângă vacanțele deja stabilite în programa de studiu.În noul an școlar, profesorii vor beneficia de zile libere în timpul săptămânii atunci când acestea coincid cu sărbătorile legale, la fel ca toți ceilalți angajați, conform prevederilor din Codul Muncii.

În plus, cadrele didactice vor avea dreptul la trei zile libere suplimentare, în afara celor stabilite prin lege, conform contractului colectiv de muncă, relatează digi24.ro.

Mai multe zile libere în învățământ, în anul școlar 2024-2025

Zilele nelucrătoare pentru profesori din acest an școlar sunt următoarele:

• sâmbătă, 5 octombrie 2024 – Ziua Mondială a Educației
• marți, 22 aprilie 2025 – a treia zi de Paște – ziua pică în vacanța de primăvară
• joi, 5 iunie 2025 – Ziua Învățătorului

Potrivit structurii de curs aprobate de Ministerul Educației, anul acesta vor fi zile libere legal pentru profesori, care vor pica și în perioada deja stabilită pentru vacanțe școlare:

• miercuri, 25 decembrie 2024 – prima zi de Crăciun (ziua este în vacanța de iarnă);
• joi, 26 decembrie 2024 – a doua zi de Crăciun (ziua este în vacanța de iarnă);
• miercuri, 1 ianuarie 2024 – Anul Nou (ziua este în vacanța de iarnă);
• joi, 2 ianuarie 2025 – Anul Nou (ziua este în vacanța de iarnă);
• luni, 6 ianuarie 2025 – Botezul Domnului, Boboteaza (ziua este în vacanța de iarnă);
• marți, 7 ianuarie 2025 – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (ziua este în vacanța de iarnă);
• vineri, 24 ianuarie 2025 – Mica Unire, zi liberă legal;
• vineri, 18 aprilie 2025 – Vinerea Mare (ziua este în vacanța de primăvară);
• luni, 21 aprilie 2025 – A doua zi de Paște (ziua este în vacanța de primăvară);
• joi, 1 mai 2025 –  Ziua Muncii;
• luni, 9 iunie 2025 – a doua zi de Rusalii.

Ce vacanțe au elevii și profesorii în anul școlar 2024-2025

Potrivit calendarului, în anul școlar 2024-2025 sunt prevăzute 5 intervale de vacanță, astfel:

• Vacanța de toamnă – de sâmbătă, 26 octombrie 2024 până duminică, 3 noiembrie 2024. Prima vacanță din octombrie va fi atât pentru elevii din școala generală, clasele I-VIII, cât și pentru cei din liceu, clasele IX-VII.
• Vacanța de iarnă / vacanța de Crăciun – de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marți, 7 ianuarie 2025.
• Vacanța mobilă / vacanța de schi – o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie – 2 martie 2025. Ca perioadă de timp, vacanța de schi se va desfășura între modulele de curs III și VI, în funcție de fiecare unitate de învățământ.
• Vacanța de primăvară – de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025.
• Vacanța de vară / vacanța mare – de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie.

Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 9 septembrie 2024 – 30 mai 2025, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.

Pensiile sub 3000 de lei nu vor mai fi impozitate! Inițiativa liberală care face dreptate pensionarilor a fost astăzi votată de Parlament.Prin aceasta, plafonul de impozitare crește de la 2000 la 3000 de lei, iar pensiile mai mari vor fi impozitate doar pentru suma care depășește 3000 de lei, cu 10%, scrie alba24.ro.

Peste 3 milioane de pensionari vor avea venituri mai mari de la 1 octombrie. Prin această măsură, facem viața mai bună seniorilor care au muncit pentru a construi România în care trăim astăzi.

Acest proiect, alături de digitalizarea sistemului de pensii inițiată tot de către ministrul liberal al Muncii de la acea vreme, Raluca Turcan, de recalcularea pensiilor și eliminarea inechităților definitivează reforma sistemului public de pensii.

Îmi iau angajamentul ferm ca PNL să fie în continuare alături de fiecare senior. România de azi s-a ridicat pe umerii lor, iar noi, liberalii, le respectăm moștenirea și contribuția.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă

Comunitatea din Dracșani, comuna Sulița, așteaptă cu emoție și nerăbdare slujba arhierească în cadrul căreia va fi resfințită biserica din satul lor, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.

Sâmbătă, 5 octombrie, Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor va fi prezent în mijlocul credincioșilor din Dracșani, unde va sluji Sfânta Liturghie, alături de un sobor de preoți și diaconi, începând cu ora 8.00.

După slujbă, credincioșii vor avea posibilitatea să treacă și să se închine în Sfântul ALtar.

Scurt istoric

Biserica parohială din satul Dracșani cu hramul „Sf. Arhangheli (Voievozi) Mihail și Gavriil” a fost construită între ani  1914 – 1931, când Arhiepiscop și Mitropolit al Moldovei era IPS Pimen Georgescu.

Suprafața de 53 de ari pe care este amplasată biserica și casa parohială a fost donată de prințul Nicolae D. Ghica.

Lucrarea de construire a bisericii a început din inițiativa și cu străduința preotului din acea perioadă, respectiv Gh. Crudu, fiind susținut și ajutat de Hristache Cristea, primarul din acele timpuri, precum și de învățătorul Gh. Cumpătă.

Din anul 1922, lucrările sunt continuate de pr. Mihai Lăpușneanul. Din 1925, în fruntea parohiei vine pr. M. Cumpătă care continuă lucrările construcției până în anul 1931, iar în luna octombrie are loc sfințirea bisericii.

Timpul îndelungat în care au fost finalizate construcțiile se justifică, având în vedere vremurile în care a fost construită biserica, respectiv perioada primului război mondial și implicit lipsa fondurilor. Cu toate acestea, cea mai mare parte a cheltuielilor au fost suportate de către enoriașii parohiei Dracșan, se notează pe site-ul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Publicitate

Această biserica își are ființa dintr-o altă biserică mai veche care a fost dărâmatăîn anul 1922 și care fusese zidită în anul 1801 de către Bezede Mavrocordat despre care se crede că a a fost primul ctitor.

Preoți slujitori ai bisericii vechi se cunosc a fi pr. Gh. Bătrânu și fiul său Ioan, pr. Teodor Lăpușneanu, pr. Teodor Ananii, diac. Ștefan Postelnicu, Iconom Ioan Crudu.

Se cunosc preoții slujitori ai bisericii noi abia din anul 1916. Primul dintre ei pr. Gh. Crudu, apoi pr. M. Lăpușneanu, pr. M. Cumpătă, pr. Vasile Cumpătă, pr. C-tin Lupu, pr. Costăchel Șeremet iar în prezent pr. Gavril Popa.

Prima lucrare de restaurare s-a făcut în anul 1949, în urma unui trăsnet care a incendiat cafasul și a fost degradată pictura.

A doua lucrare de întreținere a fost făcută în anul 1961 și a constat în văruirea pereților, vopsirea ușilor și a ferestrelor.

În urma cutremurelor din 1977 și 1986, biserica suferit importante pagube materiale. Astfel, în toamna anului 1989, conform proiectului aprobat de Mitropolia Moldovei și Bucovinei, au avut loc lucrări exterioare cu injectări în pereți și întărirea acestora cu plase de fier beton. Mai târziu, respectiv în anul 2006, s-au început demersuri pentru consolidarea bisericii și pe interior, unde fisurile cauzate de cutremure erau proeminente, dar se stabilizaseră. De asemeni, pictura bisericii care data din 1930 era într-o stare de degradare de peste 80 % generată de incendiul din 1949 și de cutremurele din 1977 și 1986.

Conform proiectului acelei perioade, s-au efectuat reparații capitale care au constat în consolidări interioare, prin injectări și plăsuirea în întregime a pereților, schimbarea acoperișului – cherestea nouă și înlocuirea tablei, apoi repictarea bisericii cu pictură de tip frescă. Această ultimă lucrarea a durat din 2009 până în 2018. Anul 2019 ne găsește lucrând la ridicarea unei case praznicale și a unei locuințe de serviciu.

Din anul 1987 și până în prezent, lucrările au fost coordonate de către pr. Popa Gavriil, parohul parohiei Dracșani, sub îndrumarea Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și a Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Sfântul Mucenic Vavila a trăit în vremea împăratului Numerian. Acest împărat după ce a jertfit idolilor pe copilul unui conducător pagan, dat drept zălog pentru pace, a mers către biserica în care slujea Sfântul Vavila, să vadă ce se petrece în ea.

Sfântul Vavila l-a oprit pe împărat să între în ea, motivând că nu este creștin.

Împăratul Numerian, acuzat de insultă adusă impartului, l-a chemat pe Sfântul Vavila la palatul sau și i-a cerut să jertfească zeilor. În timp ce Sfântul Vavila era supus la diferite torturi, împăratul a poruncit să fie uciși alți trei copii, fii duhovnicești. Vavila participa la uciderea copiilor și îi întărește în mucenicia lor. După moartea copiilor a fost ucis și Sfântul Vavila.

Tot astăzi, facem pomenirea:

– Sfântului Vavila, dascălul din Antiohia, împreună cu optzeci și patru de copii;

– Sfinților Teotim și Teodul;

– Sfântului Proroc Moise;

– Sfintei Ermiona, fiica Apostolului Filip;

– Sfinților Mucenici Chentirion, Ochean, Teodor, Amian și Iulian;

Publicitate

– Sfinților Mucenici Ermiona împreună cu frații săi: Haritina, Eutihia, Petronie, Zarvil, Tatuil și Veveea.