568 de botoşăneni au fost salvaţi/evacuați de pompieri anul trecut, din locuinţe cuprinse de flăcări, autoturisme implicate în accidente rutiere sau din alte situații care le puneau viața sau sănătatea în pericol. Alte 5 729 persoane, care sufereau de diferite afecţiuni medicale au ajuns, la timp, la spital pentru îngrijiri de specialitate ca urmare a intervenţiei echipajelor Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) din cadrul inspectoratului.

Anul trecut, 9 069 de botoşăneni au chemat în ajutor forţele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, ceea ce înseamnă o medie de 24 de misiuni de salvare a vieţii şi bunurilor pe zi. Comparativ cu 2023, numărul celor care au apelat la sprijinul pompierilor a crescut cu peste 16%.

Defalcate pe tipuri de misiuni, acestea înseamnă 582 incendii (157 incendii de vegetație uscată), 5 916 intervenţii SMURD și 2 571 alte situații de urgență (înlăturare efecte fenomene meteo periculoase, salvare animale, asanare muniţie neexplodată, degajare persoane blocate în apartamente sau alte medii ostile vieții, imobilizate la pat ori înecate, deblocare uşi, transport persoane bolnave, înlăturare pericol de incendiu în urma unor accidente rutiere, misiuni de recunoaștere și educare preventivă a populației, transport apă menajeră în localitățile afectate de secetă, etc.).

În 431 situaţii de urgență, pericolul a fost înlăturat de cetăţeni sau membrii serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă până la sosirea forţelor ISU Botoşani ori au fost alarme false.

Peste 36% mai multe incendii în 2024, față de anul anterior

În 2024, forțele de intervenţie ale ISU Botoşani au acţionat pentru stingerea unui număr de 582 de incendii din care 157 de vegetație uscată, cu 36,61% mai multe față în anul precedent (426 incendii în 2023, din care 75 de vegetație uscată).

Mai bine de jumătate dintre acestea au fost stinse în colaborare cu Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență.

Ministerul Educației cere inspectorilor școlari și directorilor de școli să verifice dacă sunt respectate regulile privind utilizarea telefoanelor mobile. Ministrul Daniel David spune că nu susține interzicerea totală a telefoanelor mobile în școală, scrie alba24.ro.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a afirmat, joi, că nu susține interzicerea totală a telefoanelor mobile în școală. Însă, în spiritul practicilor psihopedagogice și al reglementărilor legale existente, trebuie să fie asigurat un control ”riguros” în privința utilizării acestora în sălile de curs, pentru a ajuta când este cazul și pentru a evita ”interferența perturbatoare” cu actul educațional.

”Toți actorii sistemului de educație – elevi, profesori, părinți – trebuie să cunoască aceste reglementări și să le implementeze riguros și curajos, inclusiv pe linia sancțiunilor existente. În cazul specific al telefoanelor mobile, așa cum am mai declarat, nu susțin interzicerea totală a acestora în școală.

Însă, în spiritul practicilor psihopedagogice și al reglementărilor legale existente, trebuie să asigurăm un control riguros în privința utilizării acestora în sălile de curs, pentru a ajuta când este cazul și mai ales pentru a evita interferența perturbatoare cu actul educațional”, a declarat ministrul Daniel David, citat într-un comunicat al ministerului, potrivit Agerpres.

Ministerul Educației și Cercetării solicită tuturor inspectorilor și directorilor de unități școlare examinarea regulamentelor proprii privind prevenirea, controlul și sancțiunile impuse în astfel de situații, inclusiv evaluarea modalității de implementare a acestora.

”Obiectivul este protejarea contextului educațional și a intereselor educaționale ale elevului, implicit ale statutului cadrului didactic”, a transmis MEC.

Reprezentanții ministerului reamintesc că, în cazul concret al telefoanelor mobile, există – prin lege și prin alte norme legale subsecvente – reglementări privind interdicția utilizării acestora pe durata orelor de curs, cu excepția situațiilor în care sunt folosite cu acordul cadrului didactic în scop educațional.

La sfârșitul lunii ianuarie 2025, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.971 șomeri (din care 2.091 femei), rata șomajului fiind de 4,52%.

Din totalul de 4.971 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 1.066 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3.905 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.672 șomeri provin din mediul rural și 1.299 sunt din mediul urban.

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 44,82%. Șomerii cu studii primare si fara studii cu reprezintă 21,52% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 13,22%,  cei cu învățământ profesional 16,68%,cei cu studii superioare sunt 2,72% iar cei cu învățământ postliceal  1,05% .

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 306 persoane foarte greu ocupabile, 3.377 greu ocupabile,1.264 mediu ocupabile, iar 24 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Joi, polițiștii din Săveni au identificat, pe strada Gheorghe Asachi, din orașul Săveni, un autoturism, de la volanul căruia a coborât un tânăr, de 27 de ani, din comuna Coțușca. La vederea forțelor de ordine, conducătorul auto a avut un comportament suspect, ceea ce i-a determinat pe polițiști să-l intercepteze.

Întrucât emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 0,68 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.