Connect with us
Publicitate

Actualitate

Ministrul Marius Budăi: Pensiile cresc de la 1 ianuarie 2023. Prag minim acceptat în coaliție

Publicat

Publicitate

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat luni seara, că există deschidere din partea partenerilor de coaliție de la PNL ca pensiile să fie majorate din 2023. Așa că pensiile cresc de la 1 ianuarie, relatează alba24.ro.

Marius Budăi a declarat la Antena 3 că a propus în coaliție ca pensiile să fie majorare cu cel puțin 10% de la începutul anului viitor. El a precizat că atât premierul Nicolae Ciucă, cât și liderul PSD, Marcel Ciolacu au fost de acord că acest lucru ar trebui să se întâmple.

”Noi am propus ca pensiile să crească de la 1 ianuarie cu cel puțin zece la sută. Cel puțin zece la sută am propus noi, PSD, și m-am bucurat că la ultima participare în public, la o activitate în comun, președintele PSD, Marcel Ciolacu și premierul României au fost de comun acord și au spus că pensiile trebuie să crească.

Publicitate

Marius Budăi: S-a acceptat ideea că trebuie și că vor fi majorate pensiile de la 1 ianuarie

Mă voi lupta și PSD va lupta ca pensiile și salariul minim sa crească. E o necesitate, nu este un moft!”, a declarat Marius Budăi la Antena 3.

„Noi, Partidul Social Democrat am propus unele măsuri pe care să le discutăm în coaliție și sigur că atunci când propui o măsură trebuie să ai în spate și anumite analize.

Publicitate

Noi ne-am bazat foarte mult pe cifrele de la Comisia Națională de Prognoză, pe cifrele de la Institutul Național de Statistică, pe cifrele de la Eurostat, pe cifrele de pe site-ul Ministerului Finanțelor și mă refer la execuția bugetară și, bineînțeles, pe evoluția prețurilor și ținând cont de ceea ce s-a întâmplat la început de an, majorarea de 10 % a valorii punctului de pensie, majorarea cu 25 % a pensiei minime și următoarele pachete sociale”, a declarat ministrul Muncii.

Un nou proiect de lege pentru creșterea pensiei minime depus la Senat

Un nou proiect de lege care prevede modificarea sistemului de pensii a fost înregistrat la Senat. Propunerea legislativă reglementează valoarea coșului minim de consum pentru un trăi decent pentru o persoană adultă, în suma de 2818 lei, să fie pensia minimă garantată în plată, care să fie implementată gradual în următorii 3 ani.

Publicitate

De asemenea, proiectul de lege instituie obligativitatea calculării coșului minim de consum pentru un trăi decent până la data de 01 decembrie a fiecărui an, pentru a fi luat în calcul la elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul următor.

„În prezent, când se suprapune o criză a energiei și combustibilior cu războiul ruso-ucrainean și se anunță o gravă criză alimentară, decidenții din țară noastră trebuie să se preocupe că nici un român să nu moară de foame și să poată trăi la nivel decent peste limita de supraviețuire. În această situație singurul barometru real pe care îl avem, este coșul minim de consum pentru un trăi decent, ce trebuie calculat de Institutul Național de Statistică, fapt care întârzie nejustificat de mult din culpă autorităților”, arată inițiatorii proiectului de lege.

Majorarea pensiilor se va face gradual, în următorii 3 ani, începând cu 1 ianuarie 2023

a) începând cu data de 01.01.2023 pensia minimă va fi de 80% din valoarea coșului minim de consum pentru un trăi decent, calculat de Institutul Național de Statistică și publicat prin Ordin până la dată de 01.12.2022, care va fi pensia minimă pentru anul 2023.

b) începând cu dată de 01.01.2024 pensia minimă va fi de 90% din valoarea coșului minim de consum pentru un trăi decent, calculat de Institutul Național de Statistică și publicat prin Ordin până la dată de 01.12.2023, care va fi pensia minimă pentru anul 2024.

c) începând cu dată de 01.01.2025 pensia minimă se stabilește la valoarea coșului minim de consum pentru un trăi decent calculat de Institutul Național de Statistică și publicat prin Ordin până la dată de 01.12.2024, care va fi pensia minimă începând cu anul 2025.

Cum va fi asigurată sursa de finanțare

Un aspect important prevăzut de proiectul de lege este acela referitor la sursa de finanțare pentru aceste majorări, care ar trebui să fie asigurată „prin impozitarea părții necontributive a pensiilor speciale și prin eliminarea finanțării de la bugetul de stat a partidelor politice parlamentare”.

I. La articolul 91 din legea nr. 127 din 2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 09 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, alineatele (1), (2), (4), (5), (6) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:

1. La articolul 91 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
” începând cu dată intrării în vigoare a prevederilor prezenței legi, pentru pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, se instituie pensia minimă.”

2. La articolul 91 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Pensia minimă se stabilește la nivelul valorii coșului minim de consum pentru un trăi decent, calculat în conformitate cu Anexă 1 la Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind structura coșului minim de consum pentru un trăi decent în România, cu modificările și completările ulterioare, și se introduce gradual până la data de 01.01.2025 astfel:

a) începând cu data de 01.01.2023 pensia minimă va fi de 80% din valoarea coșului minim de consum pentru un trăi decent, calculat de Institutul Național de Statistică și publicat prin Ordin până la data de 01.12.2022, care va fi pensia minimă pentru anul 2023.

b) începând cu data de 01.01.2024 pensia minimă va fi de 90% din valoarea coșului minim de consum pentru un trăi decent, calculat de Institutul Național de Statistică și publicat prin Ordin până la data de 01.12.2023, care va fi pensia minimă pentru anul 2024.

c) începând cu data de 01.01.2025 pensia minimă se stabilește la valoarea coșului minim de consum pentru un trăi decent calculat de Institutul Național de Statistică și publicat prin Ordin până la dată de 01.12.2024, care va fi pensia minimă începând cu anul 2025.”

3. La articolul 91 alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

” în situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una din categoriile de pensie prevăzute la art. 46 alin. (1), de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii, pensia minimă se acordă în situația în care suma cuantumurilor tuturor acestor venituri nu depășește cuantumul pensiei minime calculat conform alin. (2).”

4. La articolul 91 alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

” Anual, până la data de 01 decembrie, Institutului Național de Statistică (INS) este obligat să calculeze și să publice prin Ordin, în Monitorul Oficial al României, Valoarea coșului minim de consum pentru un trăi decent, conform anexei 1 la Ordonanță de Urgență nr. 217/2000 privind structura coșului minim de consum pentru un trăi decent în România, cu modificările și completările ulterioare.”

5. La articolul 91 alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

„În cazul încălcării prevederilor alin. (5), mandatul președintelui Institutului Național de Statistică (INS) încetează de drept.”

6. La articolul 91 alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Sursă de finanțarea pentru plata pensiei minime se asigura prin impozitarea părții necontributive a pensiilor speciale și prin eliminarea finanțării de la bugetul de stat a partidelor politice parlamentare.”

Proiectul de lege care trebuie să treacă de Parlament și să fie promulgat de Președintele României pentru a intră în vigoare.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

A intrat în vigoare legea care LIMITEAZĂ dobânzile IFN-urilor. Precizări de la Protecția Consumatorilor

Publicat

Publicitate

Începând de luni, 11 noiembire a intrat în vigoare Legea ce limitează dobânzile IFN-urilor iar Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) anunțat deja o serie de detalii privind costul total al creditării și la cesiunea de creanțe.

Legea nr. 243/2024 reglementează atât dobânzile creditelor ipotecare, cât și ale celor de consum, oferite de instituțiile financiare nebancare (IFN), relatează alba24.ro.

Potrivit ANPC, în cazul creditelor ipotecare pentru investiții imobiliare:

Publicitate

DAE (dobânda anuală efectivă) nu poate depăși cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR

În cazul creditelor de consum:

DAE (dobânda anuală efectivă) nu poate depăși cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR.

Publicitate

Legea ce limiteaă dobânzile IFN-urilor. Praguri la credite de consum
Prin excepție de la această prevedere, au fost stabilite 3 praguri, în cazul creditelor de consum, prin care valoarea totală plătibilă nu poate depăși dublul valorii totale a creditului concomintent cu:

pentru creditele în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1 % pe zi
pentru creditele în valoare cuprinsă între 5.001-10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,8 % pe zi
pentru creditele în valoare cuprinsă între 10.001-25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,6 % pe zi.
„Intrarea în vigoare a acestei legi reprezintă un pas esențial în consolidarea protecției consumatorilor din România, oferindu-le o susținere palpabilă în fața provocărilor costurilor de creditare. Prin implementarea unor reglementări clare și stabilirea unor praguri echitabile, este garantat accesul consumatorilor la soluții financiare corecte, la dobânzi competitive și la o transparență deplină în relația cu instituțiile financiare nebancare. Respectarea drepturilor financiare ale consumatorilor nu este doar o responsabilitate juridică, ci și un principiu fundamental de etică și responsabilitate socială”, spune Sebastian Hotca, președintele interimar al ANPC.

Dacă valorile dobânzilor sunt mai ridicate decât cele prevăzute anterior, aceastea trebuie reduse, la cererea consumatorilor. Procedura este fie pe cale amiabilă, fie în urma apelării la instituțiile statului cu atribuții în domeniu, mai comunică ANPC.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Eduard Mititelu: Doamna Alexandra Huțu a demonstrat din nou că doarme în papuci

Publicat

Publicitate

Doamna Alexandra Huțu a demonstrat din nou că doarme în papuci. Așa e când ai doar locuri de muncă garantate de partid și habar nu ai de nimic. De această dată, doamna Huțu ne arată că nu știe nici ce este la ea acasă în Vârfu Câmpului, nici cum arată niște acte normative emise de Guvern sau Parlament.

În acest video, îi explic doamnei Alexandra Huțu și colegilor ei din PSD cum stă treaba cu barajul de la Vârfu Câmpului, obiectiv strategic pentru Botoșani și pe care noi, cei din #EchipaValeriuIftime, îl situăm în topul priorităților județului nostru. Pe ei, dacă i-ar fi interesat ar fi rezolvat de multă veme această problemă și Botoșaniul nu ar mai fi avut atâtea necazuri cu apa.

Dar, pentru ca să nu mai avem neștiutori în Parlament, total dezinteresați de problemele comunității, avem nevoie de votul tuturor botoșănenilor. Doar astfel putem schimba în bine nivelul de trai în Botoșani.

Publicitate

Nici dupa 6 ani parlamentarii PSD nu au reușit sa descifreze răspunsul dat la interpelarea privind barajul de la Vârfu Câmpului și nu au avut curiozitatea să verifice textul legal invocat în răspunsul primit la data de 18.04.2018: ” Pentru exproprierea suprafeței de teren de 256.272,70 mp mai sus menționată, ce aparține Rezervației Naturale Pădurea Zamostea – Luncă RONPA 0744, obiectivul de investiții trebuie să se încadreze și în prevederile art. 27 alin 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice…”
Dragi botoșăneni, Obiectivul de investiții “Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret, judeţele Suceava şi Botoşani” trebuie declarat drept proiect major de importanță națională în domeniul gospodăririi apelor și nu este suficient ca lucrările prevăzute de Legea 171/1997 să fie de interes național.
Dna Doina Federovici și dna Alexandra Hutu fac referire tot la Legea 171/1997 deși din anul 2018 li s-a comunicat faptul că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, este cea care reglementează situația obiectivului de investiții ( Art. 28 alin. 7 OUG 57/2007 : ”și, în lipsa unor soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000…”
Din acest motiv nu avem rezolvată problema apei, parlamentarii PSD neștiind să citească un răspuns la o interpelare și fiind lipsiți de preocuparea de a cauta soluții.
Din cauza acestui mod iresponsabil de a face politică, județul nostru este pozitionat la coada oricărui clasament.
Dacă explicația juridică nu v-a convins, vă îndemn să rămâneți aproape de activitatea echipei noastre pentru a vedea că problema barajului de la Vârfu Câmpului se va rezolva, chiar dacă acest fapt provoacă nemulțumire parlamentarilor PSD.

#EchipaValeriuIftime #ContinuămSchimbarea #EduardMititelu

CMF  11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cum se va VOTA în străinătate. Programul, procedura și LISTA celor 950 de secții organizate pentru românii din diaspora

Publicat

Publicitate

România organizează un număr record de secții de votare în străinătate pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Sunt distribuite nu mai puțin de 3 milioane buletine de vot, relatează alba24.ro.

Aproximativ 200 de plicuri cu vot prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale au fost primite şi sunt „în aşteptare”, a declarat, luni, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă.

Publicitate

Alegerile din diaspora. Vot prin corespondență

Greblă a spus că ţara noastră are un număr record de secţii de votare organizate pentru diaspora.

„După verificările sumare pe care le-am făcut, nicio ţară nu deschide peste 950 de secţii de votare peste hotare când organizează scrutinuri”, a arătat preşedintele AEP, potrivit Agerpres.

Publicitate

El a adăugat că 6.650 de cetăţeni au primit plicuri pentru votarea prin corespondenţă. Aceştia trebuie să îşi trimită opţiunea cel mai târziu cu două zile înainte de începerea votului fizic, pentru a fi recepţionate în timp util. În caz contrar sau în cazul în care cetăţenii din străinătate semnalează că au votat greşit prin corespondenţă, aceştia pot vota la urne, în cea mai apropiată secţie de votare din ţara de reşedinţă.

Deşi cetăţenii din străinătate au mai multe zile la dispoziţie pentru a vota, doar în ultima zi va fi prelungit programul, în cazul în care mai sunt persoane care doresc să îşi exprime opţiunea electorală. „Nu cred să existe vreun cetăţean care să vrea să voteze şi să nu poată”, a afirmat Greblă.

Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a atenţionat că există 11 secţii de votare care vor avea adrese diferite în cele trei rânduri de alegeri. Acestea sunt în Finlanda, Franţa, Spania, Marea Britanie.  A menţionat că adresa unor secţii de votare din Spania s-a schimbat, din cauza inundaţiilor din această ţară.

Publicitate

Odobescu a făcut apel la cei din străinătate să consulte listele cu secţiile de vot şi să aibă cu ei documentele necesare care le acordă dreptul de a-şi exprima opţiunea electorală.

Cum se votează în străinătate. Lista secțiilor de votare pentru diaspora

Dintre cele 950 de secţii de votare, 140 au fost desemnate să gestioneze plicurile cu voturi prin corespondenţă, majoritatea aflându-se lângă reprezentanţele diplomatice ale României, a arătat ea.

Totodată, ministrul român de Externe a spus că toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.

Săptămâna aceasta se încheie distribuţia buletinelor de vot pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale şi pentru alegerile parlamentare, precum şi a celorlalte materiale necesare – ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea „VOTAT”, timbrele autocolante, procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votului.

Pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale în cadrul secţiilor de votare organizate în străinătate sunt distribuite în total 3.600.000 de buletine de vot, 9.120 de ştampile cu menţiunea „VOTAT” şi 2.914.000 de timbre autocolante. Pentru alegerile parlamentare sunt expediate 3.070.000 de buletine de vot, 9.210 de ştampile cu menţiunea „VOTAT” şi 2.680.000 de timbre autocolante.

Lista celor 950 de secţii de votare organizate în străinătate: Lista_sectii vot diaspora

Cum se votează în străinătate – alegeri prezidențiale. Procedura și programul

Cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare din secţiile organizate în afara ţării.

Trebuie să aibă asupra lor un act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării:

  • cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate
  • paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar
  • în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura pe parcursul a trei zile:

  • vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12.00 şi 21.00
  • sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7.00 şi 21.00.

Cum se votează în străinătate – alegeri parlamentare 2024

Cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota la alegerile parlamentare la oricare din secţiile de votare organizate în afara ţării:

  • dacă au domiciliul în străinătate: pe baza paşaportului simplu, simplu temporar sau simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu
  • dacă au reşedinţa în străinătate: pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, şi a unui document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate.

Lista documentelor care atestă reşedinţa în străinătate: Lista documente pentru vot strainatate 2024

Votarea în străinătate la alegerile parlamentare are loc pe parcursul a două zile, între orele locale 7.00 şi 21.00:

  • sâmbătă, 30 noiembrie
  • duminică, 1 decembrie 2024

Citeste mai mult

Eveniment

Doina Federovici spune că până la finalul anului vom putea circula pe aproape 130 de kilometri pe Autostrada Moldovei

Publicat

Publicitate

Președintele PSD Botoșani Doina Federovici a prezentat calendarul privind segmentele care vor fi date în circulație pe Autostrada Moldovei până la finalul acestui an. Astfel potrivit reprezentantei PSD, până la finalul anului vom putea circula pe aproape 130 de km pe acest drum de mare viteză.

Acest mare proiect realizat 100% de PSD va aduce investiții și locuri de muncă mai bine plătite pentru județul nostru. Aceasta e soluția sănătoasă pentru creșterea nivelului de trai și pentru a le oferi o perspectivă bună tinerilor noștri ca să nu mai plece la muncă în străinătate”, a declarat Doina Federovici.

Calendarul intrării în circulație a mai multor segmente de pe Autostrada Moldovei este următorul:

Publicitate
  1. Noiembrie: 11 km deja dați în circulație pe tronsonul Focșani – Mândrești Munteni.
  2. Noiembrie: 1,3 km pe lotul 1 Buzău – Focșani
  3. Noiembrie: 30,8 km pe lotul 2 Buzău – Focșani
  4. Decembrie: 21 km pe lotul 1 Ploiești – Buzău
  5. Decembrie: 28,35 km pe lotul 2 Ploiești – Buzău
  6. Decembrie: 36,1 km pe lotul 3, Buzău-Focșani

TOTAL = 129,25 km deschiși circulației pe Autostrada Moldovei până la finalul anului

În paralel, în această perioadă vor mai fi deschise circulației și alte segmente de pe alte drumuri:

  • Autostrada A0: 2 Km, lot 3 Nord.
  • Autostrada Sibiu-Pitești A1: 15,77 km, secțiunea 5
  • Drumul expres Pitești-Craiova: 36,9 km, pe tronsoanele 1 și 4

 

Publicitate

CMF11240017

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending