Compensarea prețului la energie: România își păstrează obiectivul de a-i proteja pe românii aflați în sărăcie energetică și tocmai de aceea Ministerul Muncii și-a asumat să avem o definiție clară a acestui tip de consumator, a declarat, marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, scrie alba24.ro.

”Guvernul României a extins schema de compensare-plafonare tocmai ținând cont de o realitate europeană, cu creșteri la gaz de până la 60% și la energie electrică de 25-30%.

Având în vedere acest context, extinderea este pentru trei luni de zile la energie electrică, deci nu este nicio glumă, chiar dacă azi e 1 aprilie.

Până la 1 iulie, compensarea-plafonarea rămâne exact așa cum o știu românii la energie electrică. La gaz rămâne exact așa cum știu românii, încă un an de zile, până la 1 aprilie 2026.

La energie electrică, Ministerul Muncii și-a asumat și lucrăm împreună să avem o definiție clară pentru consumatorul vulnerabil energetic și direcționarea sprijinului statului către acei consumatori după data de 1 iulie.

În rest, suntem pregătiți să avem scenarii de lucru pentru ceea ce se întâmplă în plan regional, evoluția conflictului din Ucraina, evoluția pieței energiei la nivel european.

Nu se susține acest scenariu al dublării sau al exploziei prețurilor. E adevărat, trebuie să ținem totuși cont că avem aceleași prețuri plafonate de doi ani și jumătate, poate trei ani de zile.

A existat inflație în această țară. Numai punând asta în calcul a rezultat anumite ajustări necesare. Astăzi, acestea sunt soluțiile la îndemână, sunt uneltele pe care le avem în trusă pe termen ceva mai lung’, a afirmat Burduja.

Potrivit demnitarului, până la data de 1 iulie, lucrurile legate de consumatorii vulnerabili vor fi clarificate.

”Important este că România își păstrează obiectivul de a-i proteja pe românii în sărăcie energetică. Nu este ușor de făcut, pentru că implică multe baze de date de la diverse instituții, de la INS, de la ANAF, de la Ministerul Finanțelor, de la Ministerul Muncii.

Dânșii oricum au o serie de instrumente adiționale, cum este ajutorul pentru încălzire, destinate tot consumatorilor vulnerabili și așa mai departe.

Eu am toată convingerea că lucrurile se vor clarifica până la data de 1 iulie, astfel încât toate așteptările românilor să fie extrem de bine definite”, a susținut oficialul.

Acesta a menționat, totodată, că pot apărea o serie de provocări pentru sistemul energetic național ‘încă destul de rigid’, atunci când va exista un surplus în producția de energie.

”Am avut comunicări cu Dispeceratul Energetic Național. Nu este doar o provocare pentru România, e o provocare la nivel european pentru că, în general, în zilele de weekend sau cu ocazia sărbătorilor, cum sunt cele pascale, consumul este unul mai mic și dacă se întâmplă să fie o producție mare, bate vântul, de exemplu, sau este și o zi însorită, atunci pot fi anumite provocări pentru un sistem care este încă destul de rigid.

De aceea avem nevoie de flexibilitate în sistem. De aceea avem nevoie de investiții de tipul Tarnița – Lăpuștești, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, tocmai pentru a putea să beneficiem de această energie atunci când avem noi cea mai mare nevoie, adică la vârfurile de consum”, a menționat ministrul Energiei.

Sfântul Cuvios Tit a trăit în timpul marilor tulburări provocate de iconoclasm (secolul al IX-lea), fiind un adevărat stâlp al Bisericii lui Hristos și al Ortodoxiei. Pentru marea sa credință, smerenie și curăție, Dumnezeu l-a învrednicit cu darul facerii de minuni, atât în timpul vieții, cât și după trecerea sa la cele veșnice.

Prăznuirea sa se face în Biserica Ortodoxă pe 2 aprilie. Acest fericit și sfânt părinte al nostru Tit, iubind pe Hristos din tânăra vârstă, și lepădându-se de lume, a mers la o mănăstire de obște, mănăstirea studiților mai precis. Acolo a dobândit două mari virtuți: smerenia și ascultarea. Şi atâta s-a supus pe sine smereniei și ascultării, încât nu numai pe ceilalți frați ai mânăstirii aceleia i-a întrecut, ci și pe tot omul.

Făcându-se păstor oilor celor cuvântătoare ale lui Iisus Hristos, avea atâta blândețe și dragoste și milosârdie ca nimeni altul; și s-a păzit curat și la trup și la suflet din copilărie, ca un înger al lui Dumnezeu. Drept aceea și mare făcător de minuni făcându-se, către Domnul s-a mutat, lăsând ca un stâlp însuflețit și icoană adevărată, faptele cele bune ale sale, și ucenicii, și pe cei ce au pustnicit împreună cu dânsul.

Sfântul Cuvios Tit a adormit cu pace în veacul al nouălea.

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat marți, 1 aprilie, că rata șomajului în România a ajuns în luna februarie 2025 la 5,6%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de luna ianuarie. Tendința ascendentă este vizibilă și în comparație cu aceeași lună a anului trecut, când rata era de 5,3%.

Conform datelor oficiale, numărul total al șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 456.800 de persoane, față de 450.900 înregistrate în ianuarie și 436.300 în februarie 2024.

Distribuția pe sexe arată că șomajul afectează mai mult bărbații decât femeile. În timp ce rata șomajului în rândul bărbaților a fost de 5,7%, cea a femeilor s-a situat la 5,3%, diferența fiind de 0,4 puncte procentuale.

Cea mai gravă situație se înregistrează în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, unde rata șomajului rămâne alarmant de ridicată, la 26,3%. Este același nivel înregistrat și în ultimul trimestru al anului 2024, ceea ce indică o problemă structurală pe piața muncii.

În cazul adulților cu vârste între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,3% în februarie 2025, cu 4,4% pentru bărbați și 4,1% pentru femei. Totodată, această categorie reprezintă 72,5% din totalul șomerilor la nivel național.

Potrivit INS, doar într-o singură săptămână, aproximativ 6.000 de români și-au pierdut locurile de muncă, ceea ce confirmă o dinamică negativă pe piața forței de muncă.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a anunțat astăzi trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a trei bărbați acuzați de comiterea unor fapte de o gravitate extremă, petrecute într-o sală de jocuri din centrul municipiului Botoșani.

Potrivit anchetatorilor, este vorba despre B.D., în vârstă de 23 de ani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor, tulburarea ordinii și liniștii publice, precum și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. Alături de el, au fost trimiși în judecată și M.C.S., de 19 ani, respectiv P.D., de 42 de ani, ambii acuzați de tentativă la omor și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Faptele au avut loc în seara zilei de 9 martie 2025, în jurul orei 23:15, într-un cazinou situat în zona centrală a municipiului. Victima, I.D., se afla în incinta localului când a fost atacată de M.C.S. și P.D., care, ulterior, l-au alertat pe B.D. cu privire la prezența acesteia.

La scurt timp, B.D. a intrat în cazinou și l-a lovit pe I.D. cu o sabie în zona capului și a umerilor. Victima a suferit leziuni care au necesitat între 14 și 15 zile de îngrijiri medicale. Prin actele de violență comise, inculpații au provocat o stare de panică și au tulburat grav ordinea și liniștea publică.

Procurorii au transmis că această etapă a procesului penal marchează trimiterea dosarului în instanță și nu înfrânge în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție, care le este garantat tuturor inculpaților până la pronunțarea unei hotărâri definitive.