Inspectorii ANAF au descoperit o schemă frauduloasă cu ceasuri de lux, cu un prejudiciu uriaș: aproape 86 de milioane de lei, sumă datorată bugetului de stat, relatează alba24.ro. 

În luna noiembrie 2024 inspectorii antifraudă din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF) au finalizat controlul desfășurat la un grup de societăți care a efectuat operațiuni bancare și financiare, în principal pentru achiziționarea de ceasuri de lux, sub directa coordonare a două persoane fizice de naționalitate italiană, transmite ANAF.

Pe parcursul verificărilor efectuate, inspectorii DGAF au descoperit că grupul de firme a organizat circuite financiare fictive și a înregistrat în evidențele contabile relații comerciale artificiale și documente necesare creării unei proveniențe aparent licite a operațiunilor nereale introduse în acest circuit fraudulos.

Astfel, inspectorii antifraudă au stabilit că grupul de societăți verificate datorează cumulat către bugetul general consolidat al statului sume estimate în valoare totală de 85,91 milioane lei – impozit pe profit și TVA de plată.

Foto: rol ilustrativ

În județul Botoșani, pe culmile înalte care străbat comunele Vorona, Coșula, Tudora, Copălăul și Flămânziul, se află codrii deși, seculari. Acolo, în adâncurile pădurii, se află secretele unei lumi vechi care încă-și păstrează tainele, de la ruine de cetăți dacice, locuri de taină ale bandiților și iazuri blestemate. Un loc aparte se află în comuna Coșula, adânc în pădurile de pe coamele Holmului, la peste 564 de metri înălțime. Se numește ”Masa Tâlharilor”, iar localnicii o cred un loc blestemat, scrie ADEVĂRUL.

O fomarțiune stâncoasă ciudată

La ”Masa Tâlharilor” se poate ajunge urmând două rute. Fie cea directă, din municipiul Botoșani, cotind către Coșula și cu ajutorul ghizilor locali prin pădure, fie cea străbătând drumul mănăstirilor, din Vorona-Oneaga-Coșula. Acum cu gps-urile se poate ajunge și fără ghid prin pădure. Se străbat câțiva kilometri de drum forestier și apoi pieptiș pe deal până la ”masa tâlharilor”.

În primul rând, odată ajunși, turiștii constantă că nu este nicio masă, dar nici picior de tâlhar. „Masa” este de fapt o formațiune stâncoasă ciudată, de mari dimensiuni, parcă prăvălită într-o râpă. Locul este spectaculos. Prin ferestrele create de arbori se poate vedea până în depărtare, pe drumurile ce leagă Hârlăul de Botoșani. De jur împrejur, o natură sălbatică pitorească. Ceea ce atrage atenția sunt urmele unui iaz secat, în pădure. Un mister încă neelucidat. Pentru localnici locul este încărcat de legende. Neculai Tararai povestea cu ani în urmă tuturor turiștilor interesați istoria acelor stânci.

„Se spune că au fost oamenii care au trăit demult prin pădurile astea au pus aceste pietre mari, Dumnezeu ştie cum, ca să se roage. Alţii spun că le-au pus uriaşii. În anul 2000, s-a dus la vale pământul şi pietrele s-au prăbuşit. Două bucăţi din piatră au căzut la vale. Bătrânii nu vin aici. Nici nu vorbesc de locul ăsta“, spune săteanul. Adică fie ar fi un monument din vremuri de demult, asemănătoare celor megalitice, fie adus de uriași. Specialiștii în geologie cred însă că este vorba de două blocuri de gresie care efectiv s-au desprins și prăbușit din cauza eroziunii solului. De altfel, faptul că a fost un loc de sacrificiu, al unor popoare vechi, dar și vaietele disperate pe care unii din zonă spun că le aud, transformă ”masa tâlharilor” într-un loc aproape nefrecventabil pentru cei superstițioși.

Locul de întâlnire al tâlharilor

Având o reputație atât de proastă și cu toți oamenii fugind de pietrele ciudate, locul a fost ales de tâlhari ca punct de întâlnire. Este vorba de acei bandiți de codru care din veacul al XVIII-lea au tot bătut pădurile Botoșaniului. Se spune că odată pe an se adunau aici, la pietrele acestea mari. Tocmai de aceea li s-a și spus „masa tâlharilor”. Se adunau, petreceau și țineau sfat. Chiar bande rivale care acționau în toate zona Iașiului și Botoșaniului. Făceau și chiolhane, puneau la punct și atacuri noi, dar mai ales îngropau bunurile și banii furați. Din acest loc se vede clar fostul drum comercial care lega târgurile Botoșaniului și Hârlăului, dar și Târgu Frumos sau Iașiul.

„De asta i se spune «masa tâlharilor», pentru că veneau aici şi se adunau măcar de două ori pe an. Pădurea era aşa deasă că potera nu putea dibui drumurile. Dealul era uşor de apărat. Aici, pe masă, cu bunătăţi jefuite de la boieri, popi şi negustori, încingeau petrecerea.”, mărturisește localnicul. Aici s-au adunat celebrele bande ale lui Casapu, frații Maxim și în cele din urmă banda lui Coroi, ultimii haiduci de la Masa Tâlharului.

Febra comorilor

Se spune că bandiții au îngropat comorile peste tot prin adâncurile pământului, prin jurul mesei tâlharilor. Visul aurului și al bijuteriilor lăsate de haiduci acolo a aprins imaginația multor localnici. Veneau oameni de peste tot, mai ales începând cu anii ’30, și au săpat în neștire. Bătrânii spun că au fost găsite butoaie cu aur, dar pe care au fost nevoiți să le îngroape, fiindcă nimeni nu putea birui demonul care păzeau comorile haiducilor.

„A fost o nebunie cu aurul haiducilor. Sunt oameni care prin anii ’30 s-au apucat să caute comorile. Bătrânii spun că s-au găsit butoaie cu aur în pământ. Au luat boi să le tragă afară, dar se rupeau lanţurile şi au murit şi boii. Au venit preoţi şi degeaba, nu au putut birui demonul. Aurul a rămas în pământ“, povestea un localnic, din Copălău, comuna vecină. Se spune că, de fapt, iazul a fost secat tocmai de căutătorii de comori. Culmea, se zvonește că mulți au dispărut fără urmă, urmați de blestemul comorilor. Astăzi, tinerii de la oraș, în special, și mulți excursioniști din două județe vin să viziteze misterioasele stânci, fără să se gândească la demoni sau aurul haiducilor. În schimb, admiră peisajele fabuloase de pe acești „uriași” de gresie și calcar ai Moldovei, potopiți de păduri dese și pitorești.

Sursa: ADEVĂRUL

Barierele din vămile terestre vor fi ridicate începând cu data de 31 decembrie, ora 00:00, a spus, miercuri seara, ministrul de Interne Cătălin Predoiu, relatează alba24.ro.

Întrebat despre data exactă a dispariției barierelor de la frontiere, Cătălin Predoiu a spus că aceasta este 31 decembrie, la ora 00:00. „Asta este cea mai mare satisfacție”, a completat el.

În ce condiții vor mai fi făcute controale la graniță
Predoiu a adăugat că exista posibilitatea controalelor, dacă polițiștii de frontieră vor avea suspiciuni asupra vreunui transport.

„În același timp, aș vrea să informez cetățenii și noi o să facem structurat, astăzi am discutat inclusiv măsuri de comunicare strategică în zilele următoare și veți vedea aceste măsuri”, a mai spus Ministrul de Interne.

Predoiu a anunțat, de asemenea, că românii vor avea, totuși, parte de controale selective, „așa cum există în orice stat european membru în spațiu Schengen, adică controale acolo unde sunt indicii, informații sau semne aparente, vizibile, că ceva e în regulă cu un transport sau altul de pasageri, de mărfuri sau pur și simplu un autoturism cu cetățeni care se plasează, eu știu, în afara unor operațiuni comerciale”, a spus el, miercuri seara, la Digi24.

El a mai spus, de asemenea, că Poliția Română este instruită, în acest sens, la fel cum este și Poliția de Frontieră. „(…) Am discutat până și modul în care trebuie explicat cetățenilor, modul de adresare”.

În context, ministrul de Intente a lansat un apel cetățenilor să coopereze cu Poliția de Frontieră. „Suntem parteneri ai cetățenului și apartenența la spațiu Schengen implică și o anumită responsabilitate și un anumit tip de conflicte și de cooperare între cetățeni și Poliția de Frontieră”.

Predoiu a relatat inclusiv o experiență personală legată de trecerea frontierei terestre: „Am călătorit în Germania cu autoturismul la o serie de întâlniri, am fost oprit la granița dintre Austria și Germania, am fost invitat să tragem pe dreapta într-un spațiu amenajat, am fost întrebat ce e cu noi, unde mergem, am prezentat pașapoartele, polițiștii cooperanți, s-au uitat, mi-au mulțumit, am trecut mai departe”.