Connect with us

Eveniment

Ministerul Muncii anunță majorări salariale pentru bugetari, începând cu luna august

Publicat

Publicitate

Ministerul Muncii anunță, printr-un proiect de Ordonanță, majorări salariale pentru sectorul bugetar, începând din luna august. De aceste creșteri vor beneficia şi angajaţii ministerelor Culturii, Transporturilor şi cei ai Institutului Naţional de Statistică, potrivit proiectului de OUG publicat pe site-ul ministerului.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale propune acordarea, începând cu luna august, a unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021, tuturor categoriilor de personal bugetar, cu excepţia celui care ocupă funcţii de demnitate publică şi a personalului încadrat la nivelul administraţiei publice locale, conform unui proiect de Ordonanţă publicat pe site-ul ministerului.

„La Articolul I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1202 din 18 decembrie 2021, cu modificările ulterioare, se introduc următoarele prevederi: acordarea, prin excepţie de la prevederile alin.(1), începând cu luna august 2022, a unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021; acordarea, începând cu luna august 2022, pentru personalul nou încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, în perioada ianuarie-iulie 2022, a unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna iulie 2022”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului de OUG pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

De asemenea, proiectul mai prevede majorări salariale acordate prin modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv acordarea, începând cu luna august 2022, a salariilor de bază prevăzute de lege pentru anul 2022, pentru personalul din cadrul Institutului Naţional de Statistică precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică.

„Personalul din cadrul Institutului Naţional de Statistică precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică beneficiază, începând cu luna august 2022, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022”, se menţionează în Nota de fundamentare.

Prin proiect se mai propune acordarea majorării salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Ministerului Culturii şi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a personalului din cadrul instituţiilor aflate din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, precum şi a serviciile publice deconcentrate ale acestor ministere, şi personalului din cadrul Institutului Naţional de Statistică precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică.

Publicitate

„Aplicarea prevederilor se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite, cu respectarea art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.130/2021”, se precizează în Nota de Fundamentare.

Proiectul mai propune ca personalul prevăzut la art.5 alin.(1) din O.U.G. nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu modificările şi completările ulterioare, să beneficieze de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 50%.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, nu a negat această intenție a Guvernului de a majora salariile pentru angajații de la stat. Într-o intervenție la Digi24, acesta a lăsat să se înțeleagă că decizia nu a fost luată, încă.

Cum sunt motivate majorările salariale pentru bugetari
Aceste majorări sunt motivate de iniţiatorii proiectului prin faptul că actuala criză generată de pandemia de COVID-19 a determinat la nivel naţional luarea unor măsuri de natură sanitară şi economică care au generat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici, iar în lipsa unor măsuri concrete şi rapide s-ar vulnerabiliza şi mai mult categoriile de persoane vizate de prezenta ordonanţă de urgenţă, prin diminuarea puterii de cumpărare, cu impact semnificativ asupra standardelor de viaţă ale populaţiei şi prin amplificarea riscului de sărăcire extremă.

Începând cu 1 iulie 2017, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că în perioada 2019 – 2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018, creşterea respectivă şi data de aplicare urmând a fi stabilite prin legea anuală a bugetului de stat.

Pentru anul 2019, salariile de bază s-au majorat cu o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018. Începând cu luna ianuarie 2020, conform prevederilor legale, salariile de bază s-au majorat cu 1/3 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2019.

În anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, s-a stabilit menţinerea cuantumului brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice la acelaşi nivel cu cel acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

De asemenea, potrivit prevederilor din OUG nr.130/2021, „prin derogare de la prevederile art.38 alin.(4) şi (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2021 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”.

Prin excepţie, pentru „Familia ocupaţională de funcţii bugetare Sănătate şi asistenţă socială”, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază s-au majorat cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021. O altă excepţie a fost făcută în cazul personalului didactic de predare, personalului didactic auxiliar, personalului didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ.

„Prin urmare, drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar nu au fost majorate în ultimii doi ani ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare adoptate în contextul economic actual, cu excepţia personalului care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. II „Familia ocupaţională de funcţii bugetare Sănătate şi asistenţă socială” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a personalului didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ care au beneficia de la începutul anului 2022 de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021″, semnalează Nota de fundamentare a proiectului de OUG.

De asemenea, prin Nota de fundamentare a proiectului se motivează că activitatea care urmează a fi desfăşurată de personalul implicat în implementarea reformelor din PNRR presupune responsabilităţi şi competenţe cel puţin similare celor necesare pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi faptul că activităţile specifice atribuţiilor de coordonator de reformă/investiţii sunt de o complexitate deosebită, iar pentru recrutarea/retenţia unui personal înalt calificat care să asigure implementarea reformelor şi investiţiilor în termenele asumate este necesară remunerarea în aceleaşi condiţii pentru toate instituţiile cu atribuţii şi specificităţi similare, drept pentru care este necesară şi uniformizarea condiţiilor de remunerare pentru activitatea de gestionare a PNRR.

Totodată, subliniază sursa citată, absenţa unui sistem motivaţional pentru personalul din cadrul Institutului Naţional de Statistică precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică face foarte dificil demersul de atragere a personalului cu înaltă pregătire profesională sau păstrarea experţilor calificaţi şi cu experienţă.

Documentul mai menţionează că, prin comparaţie cu nivelul de salarizare practicat în cadrul celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale, cât şi al serviciilor deconcentrate ale acestora, nivelul de salarizare existent în cadrul aparatului propriu al Ministerului Culturii şi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi al serviciilor deconcentrate ale acestora, se situează la limita inferioară existentă la nivelul tuturor instituţiilor publice de la nivel central, rezumându-se la salariul de bază stabilit conform legii de salarizare, etapizat, în prezent acesta fiind plafonat la nivelul anului 2020.

„În contextul anterior menţionat, precizăm că atât Ministerul Culturii şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cât şi serviciile publice deconcentrate ale acestuia întâmpină greutăţi în atragerea de specialişti care să înlocuiască persoanele cu experienţă şi vechime care părăsesc instituţia prin pensionare, transfer si prin renunţare la funcţia deţinută şi insuficient remunerată. De asemenea, nivelul scăzut al salariilor împiedică recrutarea tinerilor specialişti în domenii cheie”, se arată în Nota de fundamentare.

Sursa: digi24.ro

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Un nou proiect educațional transfrontalier a fost lansat la Botoșani

Publicat

Publicitate

Un proiect inovator în domeniul educației, derulat la nivel transfrontalier, a fost lansat recent la Botoșani. Evenimentul de deschidere a avut loc la Centrul de Conferințe Multimedia din Centrul Istoric al municipiului, marcând debutul inițiativei SKATE – Skills, Knowledge, Attitude, Training, Experience on Cross Border Level (Abilități – Cunoștințe – Atitudini – Formare – Experiență la nivel transfrontalier).

Proiectul este implementat în cadrul Programului INTERREG NEXT România–Republica Moldova 2021–2027 și își propune să consolideze cooperarea educațională între cele două țări.

Parteneriat între România și Republica Moldova

Din partea României, în proiect este implicată Școala Gimnazială nr. 13 Botoșani, care colaborează cu Gimnaziul „Grigore Vieru” din orașul Edineț, Republica Moldova. În cadrul acestui parteneriat, unitatea de învățământ botoșăneană va beneficia de o sală modernă, dotată cu mobilier nou, echipamente tehnologice și resurse educaționale, destinată desfășurării atelierelor de lucru.

Formare pentru profesori și resurse pentru elevi și părinți

Proiectul prevede organizarea unor programe de instruire pentru 40 de cadre didactice, dintre care 20 vor fi din Botoșani. De asemenea, va fi lansată o platformă de Resurse Educaționale Deschise, care va oferi acces gratuit la cursuri online pentru profesori, elevi și părinți, contribuind astfel la dezvoltarea competențelor digitale și pedagogice.

Publicitate

Inițiativa SKATE reprezintă un pas important în modernizarea procesului educațional și în întărirea legăturilor între comunitățile școlare din România și Republica Moldova.

Citeste mai mult

Eveniment

Bolojan: Săptămâna viitoare vor fi anunțate măsurile pentru reducerea deficitului. Doar două cote de TVA și majorarea taxelor pentru bănci

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, într-o conferință de presă, că Guvernul va prezenta săptămâna viitoare pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, care va include atât reduceri de cheltuieli, cât și majorări de taxe. El a precizat că sistemul actual de TVA, cu trei cote (5%, 9% și 19%), va fi înlocuit cu unul care va cuprinde doar două cote, scrie alba24.ro.

De asemenea, urmează să crească taxele pentru bănci și sectorul jocurilor de noroc și va crește numărul de contributori la sistemul de sănătate.

„România este într-o situație dificilă, ca urmare a deficitelor bugetare cronice din ultimii ani, cel mai mare deficit fiind înregistrat anul trecut. Ca urmare a acestei situații și a acumulărilor pe care le avem, avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere din Produsul Intern Brut, avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite, nu neapărat cheltuieli publice mai mari, care țin de numărul de locuitori, ci cheltuieli publice mult prea mari față de numărul de contribuabili.

Creditele pe care le luăm sunt la dobânzi destul de ridicate. Și pentru că nu putem recupera într-un termen scurt acest deficit de 30 de miliarde de euro dintre cheltuielile statului și venituri, va trebui să luăm și în perioada următoare credite. Prin urmare, pentru România este foarte important și este urgent să atace două probleme: problema deficitului, pentru echilibrarea lui și a doua componentă este cea de accesare a fondurilor europene”, a spus Bolojan.

Vor exista două cote de TVA
„Foarte probabil TVA va fi reașezată la două praguri, azi avem trei praguri, săptămâna viitoare vă vom anunța care sunt aceste praguri”, a spus Ilie Bolojan.

În prezent în România există un sistem cu trei cote de TVA, de 5%, 9% și 19%.

Publicitate

Creșterea accizelor la alcool și combustibil
„Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem o creștere accizelor care țin de alcool sau de combustibil”, a mai declarat Ilie Bolojan.

CASS pentru pensiile mari
„O problemă importantă pe care o avem este subfinanțarea Casei de Sănătate, cu afectarea serviciilor din acest sistem.

Avem foarte puțini contributori la Casa de Sănătate, puțin peste 6 milioane, dar avem peste 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă că avem foarte multe excepții și în același timp avem categorii care sunt scutite.

Analizăm extinderea bazei de contribuabili, să avem mai mulți contribuabili. Pe de o parte prin reducerea unor excepții și pe de altă parte prin aplicarea acestei contribuții la pensiile mai mari”, a declarat Ilie Bolojan.

Impozitare suplimentară a capitalului pentru bănci, câștiguri din jocuri de noroc
„Avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului: mă refer la bănci, la câștigurile din jocuri de noroc”, a mai precizat Ilie Bolojan.

Citeste mai mult

Eveniment

Wizz Air: Interdicția facturării bagajelor de mână ar face zborurile mai scumpe

Publicat

Publicitate

Călătoria cu avionul va fi mai scumpă în cazul în care s-ar adopta propunerea eurodeputaților cu privire la introducerea unei interdicții pentru companiile aeriene de a factura bagajele mici de mână.

‘Ne opunem ferm propunerii Parlamentului European, care ar distruge actuala libertate comercială și ar face zborurile mai scumpe pentru milioane de călători. Dacă propunerea ar fi adoptată, companiile aeriene ar fi obligate să includă prețul bagajului de mână în prețul inițial al biletului, indiferent dacă clientul are nevoie de acesta sau nu. Acest lucru ar reduce transparența prețurilor și ar elimina posibilitatea consumatorilor de a alege, obligând pasagerii să plătească pentru servicii pe care s-ar putea să nu le folosească’, potrivit unui răspuns primit de la reprezentanții Wizz Air, la solicitarea AGERPRES.

De asemenea, spun reprezentanții companiei aeriene, acest lucru ar duce la prelungirea timpilor de îmbarcare, în special pentru transportatorii ultra low-cost, cum este Wizz Air, care operează cu timpi de rotație ai aeronavelor extrem de eficienți, de 30 de minute.

‘Acest lucru ar submina eficiența operațională și modelul low-cost care fac posibilă călătoria cu avionul la prețuri accesibile în Europa’, au atenționat sursele citate.

Eurodeputații au cerut marți, 24 iunie, introducerea unei interdicții pentru companiile aeriene de a factura bagajele mici de mână, o inițiativă contestată vehement de către întreprinderile din acest sector economic, a transmis France Presse.

Comisia pentru transporturi și turism a Parlamentului European (TRAN) a adoptat o propunere care le-ar permite pasagerilor să aducă gratuit în cabină un obiect personal, precum un sac de mână sau un rucsac, precum și un alt bagaj de cel mult 7 kilograme.

Publicitate

Măsura vizează scutirea pasagerilor de ”costuri suplimentare nejustificate”, a declarat eurodeputatul social-democrat Matteo Ricci, unul dintre inițiatorii textului.

Numeroase companii aeriene low-cost permit un singur obiect în cabină, inclus în prețul biletului, și facturează un supliment pentru orice alt bagaj de mână suplimentar.

Asociația Airlines for Europe (A4E), ce reprezintă acest sector, a criticat propunerea eurodeputaților, estimând că ea ar antrena o creștere a prețului biletelor pentru persoanele care călătoresc lejer.

Acest lucru ar obliga acești pasageri ”să plătească servicii pe care nu le doresc sau de care nu au nevoie”, a afirmat Ourania Georgoutsakou, director general al A4E, înainte de votul din TRAN.

Măsura, care s-ar aplica tuturor zborurilor cu punct de plecare sau destinație în Uniunea Europeană, a fost adoptată în cadrul unui set de amendamente la regulile privind drepturile pasagerilor, propuse de Comisia Europeană.

De asemenea, TRAN a votat pentru introducerea unui formular comun pentru cererile de indemnizație și rambursare. În plus, membrii TRAN au aprobat o listă de circumstanțe excepționale – precum catastrofe naturale sau războaie – ce autorizează companiile să refuze aceste compensații.

Înaintea eventualei lor intrări în vigoare, toate aceste propuneri trebuie să fie aprobate de planul Parlamentului European și apoi negociate cu statele membre (Consiliul UE). AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Programul Rabla va fi blocat pentru următorii doi ani. La ce ar putea fi folosiți banii

Publicat

Publicitate

Programul Rabla va fi blocat pentru următorii doi ani, iar banii vor fi folosiți pentru proiecte din PNRR.

Informația a fost publicată de Antena 3 CNN, care citează surse oficiale.

Toate programele de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) vor fi analizate şi vom lua o decizie în curând cu privire la acestea – cele care au fost blocate şi cele care urmau să fie lansate în perioada următoare, a declarat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, la ceremonia de primire a mandatului de la Mircea Fechet.

„În momentul de faţă, ştim cu toţii că vor fi tăieri de la toate ministerele. Va trebui să vedem cum ducem banii să fie folosiţi cât mai eficient şi pe proiectele care au cel mai mare impact de reducere de emisii.”, a spus Diana Buzoianu.

Administraţia Fondului pentru Mediu anunța în 18 iunie suspendarea tuturor programelor de finanțare în desfășurare.

Ulterior, AFM a revenit și a precizat că s-a decis „suspendarea lansării tuturor programelor de finanțare, inclusiv lansarea sesiunii Rabla pentru persoane fizice”, care era programată pentru 19 iunie.

Publicitate

Programul Rabla este un program guvernamental din România prin care statul oferă stimulente financiare pentru casarea mașinilor vechi și poluante și achiziționarea unor vehicule noi, mai puțin poluante sau nepoluante.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending