Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Darabani au oprit pentru control, pe drumul public, din orașul Darabani, un autoturism condus de un bărbat, de 42 de ani, din aceeași localitate.

Întrucât acesta emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 0,53 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, bărbatul a fost condus la o unitate spitalicească, pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Publicitate

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Publicitate

Publicitate

Păstrarea tradițiilor populare înseamnă păstrarea sufletului viu al unui popor.

În ultimii patru ani, județul nostru a fost o adevărată vatră a tradițiilor populare, în Botoșani fiind organizate cele mai importante manifestări din regiunea Moldovei. „În mandatul meu de președinte al Consiliului Județean, am revigorat activitatea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani și a Orchestrei «Rapsozii Botoșanilor» – «Ioan Cobâlă», care au dezvoltat noi manifestări prin care am transmis lumii că identitatea noastră va dăinui mereu”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.

Publicitate

Festivalul Național de Folclor „Ioan Cobâlă” a devenit un reper pentru muzica populară, iar activitățile organizate de Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” și Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” atrag tot mai mulți iubitori de cultură și artă.

Publicitate

„În premieră, în ultimii patru ani, cinci meșteri populari de la noi din județ au fost recunoscuți ca  «Tezaure umane vii»”,  a mai spus liderul social-democraților botoșăneni, care a „cerut managerilor din instituțiile de cultură să vină în întâmpinarea publicului și să ofere servicii tot mai atractive”.

„Totodată, am încercat să valorificăm toate oportunitățile de finanțare, să aplicăm pe programele naționale, europene sau ale ambasadei SUA, pentru a reduce presiunea de pe bugetul public și pentru a-și asigura bugetele necesare acțiunilor culturale”, a precizat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Publicitate

Prin Memorialul Ipotești, s-a realizat parteneriatul cultural cu Ambasada României la Berlin și cel cu Ministerul Afacerilor Externe pentru promovarea operei lui Mihai Eminescu și sărbătorirea în comun a Zilei Culturii Naționale, pe 15 ianuarie, zi în care s-a născut marele poet. „Împreună cu echipa performantă de la Memorial, am aderat la Platforma dedicată cooperării diasporei academice și de excelență cu mediile instituționale și profesionale din România, Ipoteștiul devenind astfel locul unde pulsează inima literaturii române”, a arătat Doina Federovici.

„Pe 1 Decembrie, votați candidații PSD la alegerile parlamentare, poziția 3 pe buletinul de vot! Votați PSD, votați garanția păstrării identității noastre culturale!”, a conchis președintele PSD Botoșani.

Raportul de activitate al Doinei Federovici ca președinte al Consiliului Județean pentru perioada 2020-2024 se poate consulta pe pagina https://www.psdbotosani.ro/ la secțiunea:

INVESTIȚII PENTRU BOTOȘANI 2020-2024

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.psdbotosani.ro/wp-content/uploads/2024/11/Raport_D_Federovici_compressed.pdf

CMF11240017

Publicitate

Într-unul dintre cele mai sărace județe din România are loc o migrație inversă. Mulți săteni alungați în străinătate de sărăcie se întorc acasă după ani buni petrecuți în Occident. Cea mai mare provocare este reintegrarea în școlile românești a copiilor născuți și crescuți în străinătate, scrie ADEVĂRUL.

Copiii românilor plecați în străinătate au devenit cel mai bun leac pentru depopularea școlilor românești. În ultimii 10 ani, populația școlară, mai ales în județele sărace ale țării, precum Botoșaniul sau Vasluiul, era în cădere liberă. În fiecare an dispăreau din sistem și câte 2000 de copii. Școlile se închideau pe bandă rulantă. La țară se învăța simultan, iar școli abia făcute prin Banca Mondială, de exemplu, puneau lacătul pe poartă din cauza lipsei de elevi. Fenomenul migrației a devenit reversibil, mai ales în mediul rural. Tot mai mulți săteni, plecați de cel puțin un deceniu, în străinătate, se întorc acasă, iar copiii lor încep să umple școlile de la țară, salvându-le de la desfințare. Conform statisticilor naționale, în România s-au reîntors peste 20.000 de copii din străinătate.  Integrarea lor poate fi dificilă, mai ales dacă sunt copii născuți în străinătate și nu prea știu limba română. Există însă și cazuri în care sunt nevoiți să repete clasa din cauza diferențelor dintre sistemele educaționale dar și a nivelului diferit de cunoștințe. Cu toate acestea sunt școli, culmea din mediul rural, care reușesc să-i integreze perfect, cu multă răbdare și empatie.

”Este un altfel de fenomen”

Publicitate

Județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din România, s-a confruntat cu o migrație extremă, mai ales din mediul rural. Mulți săteni tineri au plecat la muncă în Occident, mânați de sărăcie, dar și de lipsa locurilor de muncă. După ce au început să strângă bani, mulți și-au chemat și familiile, stabillindu-se în statele Uniunii Europene, mai ales în Italia, Germania și Franța. Acest exod a lăsat și satele, dar și școlile de la țară, aproape goale. „Acum cinci ani bătea vântul”, mărturisește un sătean de la Drislea. Multe școli s-au închis, iar profesorii au intrat în restrângere de activitate sau au fost transferați. Scăderea populației școlare era dramatică și dădea deja coșmaruri șefilor din educație. Situația era aproape scăpată de sub control. „De la 500 și până la 2000 de elevi, anual, ieșeau din sistem, fără ca alții să le i-a locul. Era foarte îngrijorător”, mărturisește Bogdan Suruciuc, inspector școlar general la ISJ Botoșani.

În ultimul an, situația s-a schimbat total. S-a produs un adevărat miracol. Declinul populației școlare s-a oprit brusc. Ba chiar au început să vină elevi. Este vorba despre copiii celor plecați în străinătate acum 10-11 ani. Mulți săteni, pe fondul scumpirilor majore din străinătate, s-au întors acasă, cu tot cu copii. „Avem în acest an, după foarte mult timp, vorbim de 10-15 ani în care populația școlară era într-o continuă scădere, o stagnare a numărului de copii care pleacă. Și datorită faptului că mulți copii s-au reîntors cu părinții din străinătate. Din septembrie până în noiembrie, avem peste 100 de cereri de înscriere la clasele din Botoșani. Preponderent sunt copii din Italia. Sunt familii care au stat ceva timp în străinătate. Este un altfel de fenomen. Probabil și creșterea prețurilor în străinătate i-au determinat să se întoarcă către casă. Sperăm ca mediul de afaceri să le ofere posibilitățile de care au nevoie pentru a-i îndemna și pe alții să se întoarcă acasă”, a precizat Bogdan Suruciuc.

”Avem elevi veniți din toată Europa”

Publicitate

Lucrurile nu sunt așa de simple cum par la prima vedere în cazul elevilor întorși acasă. Aceștia întâmpină probleme serioase de adaptare, în multe cazuri. Conform statisticilor, aproximativ 20% dintre elevii care se întorc din străinătate întâmpină dificultăți de adaptare. În primul rând, este vorba despre problemele de limbă, mai ales la cei născuți în străinătate. Mai apoi este vorba despre diferențele de sisteme educaționale, plus cele legate de programă și nivelul de cunoștințe acumulat. Majoritatea elevilor din Botoșani au petrecut toată școala primară și gimnazială în străinătate, fiind obișnuiți cu sistemul de predare occidental, având un nivel de cunoștințe prevăzut în programele din țările unde au lucrat părinții. La Botoșani, mulți elevi care s-au întors cu părinții din străinătate au ajuns la Liceul ”Demostene Botez” de la Trușești.

Deși este un liceu sătesc, este dotat  la standarde europene. Majoritatea locuiesc în satele din zona Trușeștiului și încearcă să se integreze după 10-11 ani petrecuți în străinătate. „Cred că situația actuală și modul în care încep să se doteze școlile din România, chiar și la țară, i-au făcut să se întoarcă în țară. Pentru că și acasă se poate face carte, și acasă este bine. Ne-am trezit anul acesta cu un număr foarte mare de elevi audienți, așa se numesc până sunt înscriși în catalog. Avem elevi de la clasele primare și până la clasa a XII a veniți din toată Europa. Adică avem elevi veniți din Franța, Italia, Germania”, spune Cristina Grădinaru, directorul Liceului din Trușești. Procesul de integrare nu este ușor. Elevii sunt evaluați de o comisie întrunită la niveul școlii iar mai apoi se fac recomandările iar documentele trimise, mai departe, la Inspectorat. O parte a elevilor sunt nevoiți să repete clasa, tocmai pentru a putea face față evaluărilor naționale.

„ Se întrunește o comisie, se face o evaluare,  și apoi se trimit documentele mai departe. Au fost și copii care  în urma evaluării, stând de vorbă cu părinții, le-am spus că ar fi mai bine să se înscrie la un nivel anterior celui pe care îl deținea în mod oficial. De exemplu, am avut un elev care a venit să se înscrie în clasa a VIII a. Dacă era înmatriculat în clasa a VIII a copilul ar fi fost supus unui stres și nu este bine pentru el. Le-am spus părinților că ar fi mai bine să fie înscris  în clasa a VII a, să se acomodeze cu sistemul, pentru că sistemul românesc este diferit. Și se vor vedea exact probleme cu care se confruntă copilul. În primul rând este vorba despre scris. Unii copii erau învățați să scrie cu litere de tipar. La noi nu există așa ceva, mai ales la examen. Apoi este vorba despre limbă. Trebuie să o cunoască în totalitate, pentru că la limba română va avea de redactat un eseu. Părinții au înțeles”, a spus directoarea de la Liceul din Trușești.

Publicitate

”Sunt înconjurată de foarte multă afecțiune”

La Trușești, integrarea elevilor veniți din străinătate este o poveste de succes. Ana are 15 ani și de peste un deceniu a locuit și învățat în Italia. Părinții au decis să se întoarcă acasă, într-un sat de lângă Trușești, iar Ana a fost înscrisă la Liceul „Demostene Botez”, în clasa a IX-a. A întâmpinat probleme cu unele materii, diferența de programă fiind evidentă. „Materiile sunt mai grele în România. În special fizica, chimia, matematica. Mai ales matematica”, spune Ana. Același lucru l-a simțit și Nicolas. Este elev în clasa a VII-a și s-a întors acasă, la Trușești, după 10 ani de stat în Italia. ”Materiile sunt mai grele aici în România, dar mă străduiesc”, mărturisește Nicolas. Atât Ana cât și Nicolas s-au adaptat însă perfect. Și asta fiindcă la Liceul din Trușești a fost găsită rețeta perfectă pentru integrarea acestor copii. Mai precis, o combinație de empatie, afecțiune și bun simț tipic rural. De fapt, spun mulți copii veniți din străinătate, căldura colegilor și profesorilor i-au făcut să treacă peste dificultățile cu materiiile de la școală.

Sursa: ADEVĂRUL.