La doar ceva zile după ce autoritățile locale au început să scoată din nou liniile de tramvai din Botoșani, de data aceasta pe Calea Națională, un parlamentar afiliat PSD s-a trezit să deplângă dispariția lor.

Deputatul Alexandrin Moiseev, care a ajuns în Parlamentul României pe listele S.O.S.România, și-a amintit brusc că există un municipiu numit Botoșani, și consideră demontarea rețelei de tramvai drept „un trist abandon”.

„Este greu de înțeles cum, în anul 2025, când toate marile orașe europene investesc masiv în transportul electric, la Botoșani s-a pierdut șansa de a avea un sistem de tramvai modernizat și integrat într-o rețea urbană ecologică”, a declarat Moiseev — fără a aminti însă că administrația care a luat decizia aparține exact PSD, adică partidului la care este afiliat.

Rețeaua de tramvai din Botoșani, inaugurată în 1991, a fost singura construită în România după 1989 și a funcționat mai bine de trei decenii. În loc să fie reabilitată cu fonduri europene, așa cum era prevăzut în proiectul Ministerului Dezvoltării, municipalitatea condusă de primarul Cosmin Andrei (PSD) a ales să o desființeze complet, critică dur parlamentarul care probabil abia a găsit municipiul Botoșani pe hartă.

Tramvaiele au fost trimise la fier vechi, iar calea de rulare este acoperită acum cu asfalt. Dintr-un proiect european de modernizare, a rămas doar praful de pe șine și o declarație de presă, mai spune .

„Astăzi vedem cum șinele sunt scoase, iar infrastructura dispare. Este o pierdere tristă”, a spus deputatul Moiseev într-un comunicat, deputat care a anunțat că a adresat o întrebare Ministerului Dezvoltării — probabil ca să afle, în sfârșit, unde erau tramvaiele din Botoșani.

Critica vine, astfel, din interiorul partidului care a gestionat ani la rând transportul local, confirmând că, la Botoșani, deși tramvaiele s-au dus, ipocrizia merge mai departe.

Iată comunicatul: 

Demontarea rețelei de tramvai din Botoșani reprezintă un trist abandon

Deputatul de Botoșani, Alexandrin Moiseev, aduce în atenție situația nefericită prin care s-a inițiat demontarea rețelei de tramvai a municipiului Botoșani, singura construită în România după 1989, considerând că această măsură reprezintă un pas înapoi pentru dezvoltarea urbană și pentru obiectivele de mobilitate durabilă asumate la nivel național. ‘Este greu de înțeles cum, în anul 2025, când toate marile orașe europene investesc masiv în transportul electric, la Botoșani s-a pierdut șansa de a avea un sistem de tramvai modernizat și integrat într-o rețea urbană ecologică.’, a declarat deputatul Alexandrin Moiseev.

Rețeaua de tramvai din Botoșani, inaugurată în 1991, a funcționat peste trei decenii și ar fi putut beneficia de finanțare europeană pentru modernizare. În locul reabilitării, autoritățile tocmai au început asfaltarea căii de rulare și vânzarea la fier vechi a tramvaielor, după ce proiectul Ministerului Dezvoltării de reabilitare cu fonduri europene a eșuat. ‘Este vorba despre un proiect care ar fi putut aduce tramvaie noi și linii modernizate. Astăzi, vedem cum șinele sunt scoase, iar infrastructura dispare. Este o pierdere tristă, mai ales în acest context european când se pune preț pe mijloacele ecologice de transport’, a adăugat parlamentarul de Botoșani.

Deputatul subliniază că problema trebuie explicată de Ministerul Dezvoltării, având în vedere consecințele asupra politicilor publice de mobilitate urbană, motiv pentru care a depus o întrebare parlamentară în acest sens. ‘Dacă mai multe municipii vor fi nevoite să-și demonteze infrastructura electrică, fără o strategie națională clară, riscăm să pierdem direcția europeană spre care ne-am angajat. România are nevoie de orașe care investesc în transport public curat, nu care îl desființează’, a concluzionat deputatul.

Deputat Alexandrin Moiseev
(Afiliat Grupului Parlamentar PSD)

Iarna 2025–2026 ar putea aduce temperaturi mai scăzute în Europa, potrivit unei analize realizate de site-ul specializat Severe-Weather.eu. Specialiștii anticipează o posibilă revenire la o „iarnă clasică”, după mai multe sezoane blânde, pe fondul unei combinații de factori climatici globali, relatează alba24.ro.

Prognoza pe termen lung sugerează o probabilitate ridicată pentru o iarnă mai rece în mare parte a Europei, inclusiv în regiunile centrale și estice. Analiza este construită pe baza comparațiilor cu ierni similare din trecut și ia în calcul modificările actuale din circulația atmosferică și din temperaturile oceanice.

Specialiștii subliniază că aceste estimări se bazează pe interacțiunea complexă dintre factorii oceanici și atmosferici care modelează clima globală, factori precum curenții oceanici, oscilațiile de presiune și distribuția temperaturilor la nivel planetar.

Metoda de prognoză prin analogii

Prognoza prin analogii constă în analiza stării actuale a sistemului meteorologic global și identificarea unor ani din deceniile trecute cu condiții similare.

Prin examinarea modului în care s-au desfășurat iernile în acei ani, specialiștii pot obține indicii despre ce s-ar putea întâmpla în sezonul viitor.

Prognoza pentru iarna 2025-2026: Factorii climatici cheie

Fenomenul La Niña în Pacific

În Oceanul Pacific se dezvoltă în prezent o fază rece numită La Niña, care se așteaptă să dureze pe parcursul iernii.

Prognozele pe termen lung indică un eveniment La Niña slab până la moderat pentru iarna 2025/2026.

În stratosfera tropicală, la altitudine mare, s-a instalat o fază de vânturi estice puternice, cunoscută ca faza negativă a oscilației cvasi-bienale (QBO).

Această fază descendă în mod obișnuit prin stratosferă și poate influența circulația polară.

Impactul asupra Europei

Analiza iernilor trecute care au avut atât un eveniment La Niña cât și o fază negativă QBO arată:

• Zone de înaltă presiune peste părțile nordice ale Europei, care aduc de obicei aer mai rece din est spre continent
• Temperaturi sub normale în mare parte a Europei, conform datelor istorice
• Potențial crescut de ninsoare la altitudini mai mari și către nord, cu acoperire bună și peste Regatul Unit și Irlanda

Vortexul polar – factorul decisiv

Vortexul polar, care este circulația atmosferică dominantă de la toamnă până la începutul primăverii, joacă un rol crucial.

Un vortex polar slăbit facilitează scăparea aerului rece din regiunile polare către latitudinile medii, inclusiv Europa.

Datele istorice arată că o iarnă La Niña are o șansă de 60-75% de a produce un eveniment de încălzire stratosferică (SSW), care slăbește vortexul polar.

Analiza temperaturii medii la 0-30 de zile după un astfel de eveniment indică faptul că părțile nordice și centrale ale Europei sunt de obicei mai reci decât normal.

Prognoza extinsă arată că vortexul polar este prevăzut să funcționeze la un nivel neobișnuit de slab, apropiindu-se de o intensitate record scăzută pentru această perioadă a anului.

Analogiile oceanice

Patru sezoane de toamnă din trecut au prezentat condiții oceanice similare cu prognoza pentru 2025/2026: un Pacific de Nord cald combinat cu un eveniment La Niña slab sau condiții reci-neutre în tropice.

Analiza temperaturilor pentru iernile care au urmat aceste sezoane arată:

• Anomalii de aer cald peste Europa, aduse de vânturi vestice și sudice
• Potențial principal de ninsoare la altitudini mai înalte și către nord
• Acoperire bună cu zăpadă peste Regatul Unit și Irlanda

Indicatorul din octombrie: zăpada din Siberia

Un factor suplimentar monitorizat îndeaproape este extinderea acoperirii de zăpadă peste Siberia în luna octombrie.

Studii multiple au demonstrat că o acoperire extinsă de zăpadă în octombrie peste Siberia slăbește vortexul polar stratoferic într-o perioadă ulterioară.

Analiza celor mai mari 6 ani de acoperire cu zăpadă în octombrie arată:

• Presiune înaltă peste regiunile polare și circulație perturbată, tipică unui vortex polar slăbit
• Aer mai rece eliberat către latitudinile medii, inclusiv Europa
• Prognoza ECMWF pentru octombrie 2025 arată o acoperire excepțională cu zăpadă peste Siberia

Prognoza sezonieră totală de zăpadă de la ECMWF indică o cantitate și acoperire impresionante de zăpadă pentru sezonul viitor, arată datele consultate de alba24.

Combinația acestor patru factori – La Niña, QBO negativ, vortex polar slăbit și acoperire extinsă de zăpadă în octombrie – sugerează o probabilitate crescută pentru o iarnă mai rece în Europa în sezonul 2025/2026.

Totuși, este important de menționat că aceasta nu înseamnă că fiecare iarnă cu această combinație va aduce neapărat frig intens.

Prognoza indică doar că șansele sunt mai mari pentru o iarnă mai rece comparativ cu iernile blânde din ultimii ani.

Există încă mulți alți factori la scară medie sau mică care pot schimba situația, dar principalii indicatori climatici arată în prezent semne promise pentru iubitorii iernilor clasice.

La sfârșitul lunii iulie 2025, înainte de diciziile de austeritate ale premierului Bolojan, în județul Botoșani erau înregistrați 62.238 de salariați, potrivit datelor oficiale publicate de Direcția Județeană de Statistică. Cifra arată o ușoară scădere față de luna iunie, dar și o creștere de aproape 900 de persoane comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai multe locuri de muncă sunt concentrate în sectorul serviciilor, unde activează 39.807 botoșăneni – adică aproape două treimi din totalul angajaților. Domeniul include comerțul, educația, sănătatea, transporturile, administrația publică și alte servicii care susțin economia locală.

Pe locul al doilea se află industria și construcțiile, cu 20.256 de angajați, sectoare care rămân importante pentru județ, dar care înregistrează o ușoară scădere lunară. În ultimul an, aceste domenii au pierdut aproape 60 de locuri de muncă, semn al încetinirii activității din producție și investiții.

În agricultură, silvicultură și pescuit, lucrează 2.175 de persoane, adică doar 3,5% din totalul salariaților din județ. Deși Botoșaniul are o economie tradițional agricolă, numărul celor care trăiesc efectiv din munca pământului este tot mai mic, majoritatea activităților din acest domeniu fiind sezoniere.

Datele statistice includ toate unitățile din sectorul bugetar, cu excepția consiliilor locale comunale, unde informațiile se colectează pe bază de eșantion. În mediul economic, sunt analizate firmele cu cel puțin patru angajați, care însumează peste 87% din totalul salariaților din Botoșani.

Chiar dacă piața muncii rămâne stabilă, evoluția din lunile de vară arată o dependență accentuată de serviciile publice și comerciale, în timp ce industria și agricultura pierd teren, confirmând tendința de transformare a județului într-o economie de servicii.

Senatul României a adoptat, marți, un set de modificări importante la Ordonanța de Urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care introduc reguli noi pentru conducătorii de motociclete și mopede.

Anunțul a fost făcut de senatorul Cătălin Silegeanu, membru al Comisiei de Transporturi, care a depus și susținut patru amendamente esențiale pentru creșterea siguranței rutiere și fluidizarea traficului în mediul urban.

„Siguranța rutieră și funcționarea eficientă a transportului public sunt condiții necesare în toate orașele din România. Am cerut ca accesul motocicletelor și mopedelor pe banda destinată transportului public să fie permis doar acolo unde administrația locală, cu avizul poliției rutiere, stabilește sectoare clar semnalizate și intervale orare pe baza unui studiu de impact. Nu vrem drumuri haotice; vrem instrumente clare pentru primari, astfel încât soluțiile să fie reale și argumentate”, a declarat senatorul botoșănean Cătălin Silegeanu.

Un alt amendament reglementează filtrarea traficului, o practică frecventă printre motocicliști, dar adesea controversată. Potrivit noilor reguli, manevra va fi permisă doar în condiții stricte de siguranță: dacă viteza coloanei de mașini nu depășește 50 km/h, diferența de viteză față de motocicletă este de maximum 15 km/h, iar carosabilul este uscat, cu vizibilitate bună.

De asemenea, senatorul Silegeanu a propus limitarea staționării motocicletelor fără ataș pe trotuar doar la spații special amenajate și semnalizate, cu obligația de a păstra un culoar liber de cel puțin 1,5 metri pentru circulația pietonilor. În plus, o prevedere ambiguă din lege a fost clarificată pentru a elimina posibile confuzii în aplicare.

„Ca membru al Comisiei de Transporturi, voi urmări aplicarea fiecărei prevederi. Voi cere controale și dialog constant cu primăriile, poliția rutieră și operatorii de transport și voi interveni imediat acolo unde legea rămâne doar pe hârtie”, a subliniat parlamentarul botoșănean.

Prin aceste modificări, senatorul Cătălin Silegeanu își propune să aducă mai multă coerență în legislația rutieră și să asigure un echilibru între mobilitatea urbană și siguranța tuturor participanților la trafic.