Connect with us

Eveniment

Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor. Ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus. Obiceiuri și tradiții populare

Publicat

Publicitate

Miercurea Mare este o zi foarte importantă în săptămâna care Paștele în tradiția creștină ortodoxă, și are o profundă încărcătură spirituală. Este o zi a reflecției și a pocăinței, marcată de semnificații biblice importante legate de ultimele zile din viața lui Iisus Hristos pe pământ.

În Miercurea Mare, Biserica face pomenire de trădarea lui Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece apostoli, care l-a vândut pe Iisus pentru 30 de arginți.

Acest act de trădare este văzut ca o lecție spirituală despre pericolul lăcomiei, al ipocriziei și al slăbiciunii sufletești.

Miercurea este ziua în care cărturarii şi fariseii au făcut sfat pentru prinderea şi uciderea Mântuitorului, temându-se de puterea pe care o avea asupra mulţimilor.

„Şi împreună s-au sfătuit ca să prindă pe Iisus, cu vicleşug, şi să-l ucidă.” (Matei, 26:4).

Şi tot acum, Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece apostoli, se duce la arhierei pentru a-l vinde pe Hristos: „A zis: «Ce voiţi să îmi daţi şi eu Îl voi da în mâinile voastre?»

Publicitate

Iar ei i-au dat treizeci de arginţi.

Şi de atunci căuta un prilej potrivit ca să-L dea în mâinile lor.” (Matei, 26, 15-16).

Evangheliile povestesc că Iisus a petrecut ziua de miercuri în Betania, în familia prietenilor săi, Lazăr, cel înviat din morţi, Marta şi Maria, şi în casa lui Simon Leprosul.

În Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte.

Conform scrierilor teologice, a făcut ceea ce doreau să facă femeile mironosițe după înmormântarea Mântuitorului.

A anticipat înmormântarea lui Hristos şi pregătirea Lui cu miresme, „aducând mir de mult preţ”.

A fost mistuită de dorinţa de a i se dezlega păcatele: „Dezleagă-mi păcatele mele, aşa cum eu mi-am dezlegat părul”.

„Pe când se afla Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, S-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir scump şi l-a turnat pe capul Lui, când şedea El la masă.

Şi văzând aceasta ucenicii Lui, le-a părut rău şi au zis:

«Pentru ce s-a făcut această pagubă? Căci acest mir se putea vinde pe un preţ mare şi se putea da săracilor».

Iisus, însă, înţelegând aceasta le-a zis:

«Pentru ce aduceţi supărare femeii? Că bun lucru a făcut ea pentru Mine. Căci pe săraci pururea îi aveţi cu voi, iar pe Mine nu Mă aveţi pururea.

Aceasta, turnând acest mir pe trupul Meu, M-a pregătit pentru îngropare.

Şi drept vă spun: oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta în lumea toată, se va spune şi ce a făcut ea, spre pomenirea ei»”. (Matei, 26:6-13).

Miercurea Mare: Obiceiuri și tradiții populare

Miercurea Mare este adesea considerată ultima zi în care gospodinele pot începe curățenia generală de Paște, pentru că de joi încep pregătirile rituale (vopsirea ouălor, coacerea cozonacilor etc.).

În unele zone, femeile nu mai spală rufe după această zi, considerând că e păcat să muncești în timp ce se retrăiește Patima lui Hristos.

Postul este ținut cu strictețe – fără ulei sau vin. Este însă ziua în care se fac planurile pentru masa de Paște.

În Săptămâna Mare toată lumea este ocupată, pregătindu-se să întâmpine marea zi a Învierii Domnului.

Acum se face curăţenie generală în gospodărie, se mătură curţile, se repară gardurile, se curăţă şurile, se scoate nămolul din şanţuri, se face curăţenie şi în grajdul animalelor.

Dacă luni este ziua de scos lucrurile la aerisit, văruit casele, spălat sau se reparat mobila, geamurile şi perdelele, apoi muncile la câmp sunt permise doar până miercuri.

De joi, bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-și nevestele la treburile casnice.

Casele trebuie să strălucească de curățenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine.

Această zi ne îndeamnă la introspecție sinceră asupra propriei vieți, renunțarea la egoism și falsitate, la iertare și la apropiere de Dumnezeu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Parastas pentru Mihai Eminescu la Cimitirul Bellu: A rămas nemuritor

Publicat

Publicitate

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a oficiat joi slujba parastasului pentru poetul Mihai Eminescu, la mormântul său din Cimitirul Bellu.

Pomenirea a avut loc de Ziua Culturii Naționale, în contextul împlinirii a 176 de ani de la nașterea acestuia.

„Întotdeauna, la 15 ianuarie sau la jumătatea lunii iunie, ochii noștri se îndreaptă către chipul lui Eminescu, care a rămas nemuritor”, a subliniat Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ierarhul a amintit că despre poetul Mihai Eminescu au vorbit mulți istorici, oameni de cultură, poeți și autori, evidențiindu-l pe Patriarhul Miron Cristea.

„Nu-l putem uita pe Miron Christea, întâiul Patriarh al României, primul dintre cei care i-au acordat lui Eminescu o lucrare care a rămas deschizătoare de drum, el, folosind cele mai frumoase cuvinte, atunci când l-a elogiat pe Eminescu”.

„Au fost și atâția alți oameni ai Bisericii, au fost rudeniile sale, întrucât provenea dintr-o familie aproape monahală, cu vreo șapte sau opt rudenii apropiate, unchi și mătuși, verișoare și așa mai departe, rudenii apropiate, îndeosebi dinspre mamă”, a explicat Preasfinția Sa.

Publicitate

Un om modest

Episcopul vicar a subliniat că cei care l-au cunoscut pe Mihai Eminescu l-au descris ca un om modest dincolo de geniul lui care i-a uimit pe toți.

„Aceste amintiri ne fac să înțelegem că unii oameni rămân nemuritori dincolo de trecerea timpului”.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidențiat contribuția lui Teodor V. Ștefanelli și a altor poeți la păstrarea vie a memoriei lui Mihai Eminescu.

„Ștefanelli a reușit să vorbească despre întâlnirea de la Putna ca despre un eveniment pentru care Eminescu s-a străduit cel puțin trei ani cu alți oameni luminați ai națiunii române de atunci. Dar cuvintele lui Ștefanelli ne spun că Eminescu n-a dorit să fie în fruntea comitetului organizator de la Putna, n-a dorit să se afirme înaintea altora, dar a contribuit cel mai mult”.

Slujba Parastasului a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți la Capela Cimitirului Bellu.

Comemorarea poetului național a fost organizată de preotul Florin Ionică, consilier eparhial la Sectorul Cimitire, monumente și servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ziua Culturii Naționale

Anual, în data de 15 ianuarie este sărbătorită Ziua Culturii Naționale, dată care coincide cu ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu.

El a fost una dintre personalitățile culturii române, activând ca autor de poezie, proză, dramaturgie și publicistică. El s-a născut în data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani sau Ipotești.

Poetul a desfășurat o largă activitate în societatea Junimea şi a lucrat ca redactor la ziarul Timpul. A debutat în literatură la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat la Viena pentru a-și continua studiile.

A fost prieten cu Ion Creangă, considerată drept una dintre cele mai frumoase și statornice prietenii din istoria literaturii române.

PS Timotei Prahoveanul a oficiat o slujbă de pomenire pentru poetul Mihai Eminescu, joi, 15 ianuarie 2026, la Cimitirul Bellu. Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Mai multe fotografii de la eveniment vor fi disponibile în Secțiunea Foto.

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Incendiu devastator lângă biserica din Victoria: Un bunic de peste 80 de ani a rămas fără locuință. Să-l ajutăm să se întoarcă în căsuța sa

Publicat

Publicitate

Un incendiu izbucnit în zorii zilei de 14 ianuarie 2026 a lăsat fără adăpost un bătrân în vârstă de peste 80 de ani din localitatea Victoria, județul Botoșani. Locuința acestuia, situată chiar în vecinătatea bisericii și a casei parohiale, a fost mistuită aproape în totalitate de flăcări.

Potrivit informațiilor transmise de preotul paroh Bogdan Azamfirei, focul ar fi pornit cel mai probabil de la hornul supraîncins, un pericol frecvent în sezonul rece. În momentul izbucnirii incendiului, bătrânul, se afla în locuință împreună cu un nepot.

„Din casa bătrânului nu au mai rămas decât zidurile exterioare și acoperișul. Din cauza cantității mari de apă folosite la stingerea incendiului, zidurile, fiind din pământ, nu vor mai rezista mult, astfel că locuința va trebui demolată și reconstruită de la zero”, a precizat preotul paroh.

Pentru moment, bătrânul va fi găzduit de una dintre fiicele sale, însă situația este una temporară. Odată cu venirea primăverii, când condițiile meteo vor permite, vor trebui începute lucrările de reconstrucție a unei noi locuințe, astfel încât acesta să poată avea din nou un cămin.

În acest context, Parohia Victoria face apel la solidaritatea credincioșilor și a tuturor celor care pot oferi sprijin. A fost inițiată o colectă de fonduri, atât la biserică, cât și în contul parohiei, banii urmând să fie folosiți exclusiv pentru refacerea locuinței distruse de incendiu.

Cei care doresc să contribuie pot face donații în contul:

Publicitate
  • IBAN: RO03 RNCB 0041 0848 1095 0001

  • Titular: Parohia Victoria (BCR – Sucursala Botoșani)

  • Mențiune: „ajutor V.I.”

Pentru informații suplimentare, preotul paroh Bogdan Azamfirei poate fi contactat la numărul de telefon 0749 825 454.

„Iubiții mei în Hristos, să facem din toată inima faptele milostivirii, socotind pierdută ziua în care n-am ajutat pe cineva…”, este îndemnul transmis comunității de preotul paroh, amintind cuvintele Sfântului Ierarh Luca al Crimeii.

Citeste mai mult

Eveniment

Câștigătorul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” va deveni cetățean de onoare al municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Câștigătorul ediției din 2026 a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ pentru Opera Omnia va deveni, în mod tradițional, cetățean de onoare al municipiului Botoșani, în baza unei hotărâri adoptate, joi, într-o ședință extraordinară a Consiliului Local al municipiului Botoșani.

Numele laureatului urmează să fie cunoscut în cadrul unei gale speciale de acordare a premiului, care va fi organizată joi seară la Teatrul ‘Mihai Eminescu’ din Botoșani.

‘Suntem la a 35-a ediție, într-un format care s-a păstrat și pe care îl apreciem. Cu votul dumneavoastră, lista cetățenilor de onoare s-a îmbogățit cu încă un cetățean sua o cetățeancă. Anul trecut, am avut o laureată a Premiului Național de Poezie’, a afirmat primarul Cosmin Andrei.

Pentru acest prestigios premiu au fost nominalizați poeții Nichita Danilov, Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.

Nominalizările au fost efectuate în urma unui sondaj din perioada septembrie – noiembrie 2025, de către Fundația Culturală ˜Hyperion- Caiete Botoșănene.

Premiul, care este acordat de Primăria Botoșani și Consiliul Local al municipiului Botoșani, are o valoare brută de 40.000 de lei.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Ziua Culturii Naționale/Botoșani: Slujbă de pomenire pentru Mihai Eminescu, în biserica în care a fost botezat poetul

Publicat

Publicitate

O slujbă de pomenire a lui Mihai Eminescu a fost oficiată, joi, în Biserica Uspenia din municipiul Botoșani, cu prilejul împlinirii a 176 de ani de la nașterea marelui poet.

Slujba a fost oficiată de protopopul de Botoșani, Petru Fercal, alături de preotul paroh Marius Babiuc și de preotul Daniel Constantin Țăranu, în prezența a numeroși poeți laureați sau nominalizați la Premiul Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’, dar și a primarului Cosmin Andrei, a președintelui Consiliului Județean, Valeriu Iftime, a prefectului Raluca Curelariu, și a senatorilor Doina Federovici și Cătălin Silegeanu.

 

‘Marele poet național Mihai Eminescu este cel care ne arată că, dacă vrem cu adevărat, putem să mergem dincolo de pâine noastră cea de toate zilele. A avut o viață zbuciumată, așa cum noi știm cu toții, dar această viață zbuciumată nu s-a transformat decât într-o cutie de rezonanță prin care a exprimat gândirea poporului român, spiritualitatea sa, trăirea sa, interioritatea sa. De aceea, astăzi cu emoție îl pomenim și, totodată, la slujbă îl rugăm pe Dumnezeu să ne binecuvânteze cu asemenea oameni providențiali’, a declarat, la finalul slujbei, preotul paroh de la Biserica Uspenia.

 

Publicitate

După slujbă, poeții au susținut un recital de poezie scrisă de Mihai Eminescu.

De asemenea, participanții la eveniment au depus coroane și jerbe de flori la statuia lui Eminescu din curtea bisericii în care a fost botezat. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending