Județul Botoșani a pierdut aproape 80.000 de locuitori în ultimii 35 de ani însă numărul celor care au depășit vârsta de 85 de ani este de trei ori mai mare decât în anii ‘90.

Dacă în 1990 populația județului Botoșani era de 464839 persoane, la ultimul recensământ, cel făcut în urmă cu doi ani, în județ mai aveau domiciliul stabil 390405 de persoane, ceea ce arată că față de ultimul an al României lui Ceaușescu populația a scăzut cu peste 75.000 de persoane, arată Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Botoșani, Anuarul Statistic al județului Botoșani din 2023.

Trăim însă mai mult, sau cel puțin asta arată cifrele centralizate de autoritățile de la Botoșani.

Dacă în anii 90 în județ trăiau un număr de 2927 de persoane care aveau 85 de ani şi peste această vârstă, în prezent numărul persoanelor care au ajuns să depășească vârsta de 85 de ani este de trei ori mai mare.

Practic în județ trăiesc astăzi aproape 9000 de vârstinici care au depășit vârsta de 85 de ani, mai arată datele centralizate.

Expoziția propusă în spațiul Galeriei Horia Bernea aduce împreună doi artiști clujeni, activi pe scena internațională de artă, legați prin interesul lor pentru carte. În practicile lor, cartea este văzută, deopotrivă, ca obiect ce trebuie atent construit (și deconstruit), desenat și ilustrat, tipărit și apoi copiat pentru a fi înțeles pe deplin, dar și ca arhivă inepuizabilă de conținuturi esențiale în munca artistică.

Practica lui Ciprian Mureșan e axată pe binomul desen – carte, compunând și reformulând raporturile dintre ele și relația noastră cu cartea, înțeleasă adesea ca o materie sculpturală și procesuală, o acumulare tridimensională de semne și timpuri.

La Alex Bodea, falsele ilustrații (chiar dacă termenul e impropriu) amintesc de edițiile bibliofile ale secolului XIX: privite mai atent, desenele sunt în esență ilustrații ale vieții de zi cu zi, ce încă nu au ajuns între paginile cărții, imagini populate de personaje aflate în căutarea unui text căruia să îi răspundă și care – din perspectiva opusă – să le ilustreze.

Întreaga practică artistică a lui Alex Bodea (n. 1981) este construită în jurul unei puternice dorințe de a relata. În timp ce narațiunile pe care le construiește explorează o varietate enciclopedică de teme, ele provin din experiența ei ca femeie est-europeană care trăiește o viață nomadă în Europa. Fiecare proces de mutare și schimbare, de țară sau de locuință, a determinat-o să-și reevalueze și să-și reconstruiască sensul identității. În acest proces complicat, dureros, dar și recompensator, Alex Bodea s-a bazat pe capacitatea de a absorbi complet un nou mediu, în special, în aspectele sale vizuale. În acest context, noile anturaje îi servesc drept un imbold pentru colectarea indiciilor vizuale, prin explorarea extensivă a locului și prin observație directă, similar unui reporter stradal. Întorcându-se în atelier, Alex Bodea transformă aceste indicii fie în viniete simple, construite în jurul unuia sau a două personaje surprinse într-o acțiune singulară, fie în compoziții narative complexe, cu mai multe personaje și planuri de acțiune. Subiectele pe care le abordează în povestirile ei vizuale sunt abundente, datorită călătoriilor constante și sentimentului de dislocare, cu teme generale, traductibile între culturile lumii. (text: Galeria Lutnița)

Opera lui Ciprian Mureșan (n. 1977) aprofundează relația dintre artă și istoria socială printr-o practică conceptuală care problematizează noțiunile de valoare și autor, așa cum le cunoaștem în mod tradițional. Desenele și obiectele sale reconstruiesc și deconstruiesc simboluri iconice ale culturii vizuale occidentale, examinând modul în care straturile istorice modelează înțelegerea contemporană. Ștergând și rescriind aceste imagini familiare, Mureșan explorează modul în care istoria poate fi reinterpretată și reimaginată. Practica lui Mureșan evidențiază modul în care simbolurile culturale, adesea de la sine înțelese, pot fi transformate prin intervenție artistică, a transmis Memorialul Ipotești într-un comunicat.

Guvernul României a decis să aprobe o zi liberă suplimentară pentru anul în curs, extinzând astfel numărul total al zilelor libere legale. Această măsură vizează atât bugetarii, cât și alți angajați care beneficiază de zile libere conform legislației muncii, oferindu-le astfel oportunitatea de a se bucura de mai multe perioade de relaxare și timp petrecut alături de familie.

Odată cu această decizie, românii vor avea, în total, șapte minivacanțe în 2025. Acestea sunt distribuite strategic pe parcursul anului, astfel încât să coincidă cu sărbători naționale și religioase sau cu alte zile semnificative, permițând angajaților să se bucure de pauze extinse fără a afecta major fluxul de muncă, relatează alba24.ro.

Următoarea minivacanță este în perioada 24-26 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor. Vor fi libere ziua de vineri (24 ianuarie) și cele din weekend (25-26 ianuarie).

Apoi va fi minivacanța de patru zile de Paște 2025. Vinerea Mare va fi în 18 aprilie și Paștele ortodox și cel catolic, în 20 aprilie. Va fi liberă și a doua zi de Paște.

Pentru sărbătoarea de 1 Mai, ce pică joia, Guvernul a aprobat ziua-punte de vineri, 2 mai, pentru legătura cu weekendul.

Zile libere 2025. Minivacanțele

În continuare, bugetarii și unii angajați din mediul privat, în funcție de decizia firmelor, vor beneficia de următoarele zile libere în 2025:

• 18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
• 20 – 21 aprilie (duminică şi luni) – Paştele ortodox și catolic (minivacanță de patru zile, vineri-luni)
• 1 mai (joi) – Ziua Muncii; 2 mai – vineri, zi-punte decisă de Guvern (minivacanță de patru zile, joi-duminică)
• 1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
• 8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusaliile (minivacanță de trei zile, sâmbătă-luni)
• 15 august (vineri) – Sfânta Maria (minivacanță de trei zile, vineri-duminică)
• 30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei
• 1 decembrie (luni) – Ziua Naţională a României (minivacanță de trei zile, sâmbătă-luni)
• 25 şi 26 decembrie (joi şi vineri)- prima şi a doua zi de Crăciun (minivacanță de patru zile, joi-duminică)

Un cutremur cu magnitudinea 3,3 s-a produs în noaptea de duminică, la ora 1:49, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), relatează agerpres.ro.

Seismul a avut loc la adâncimea de 146,8 de kilometri (km), în apropierea următoarelor orașe: 52 km vest de Focșani, 58 km nord-vest de Buzău, 63 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 71 km est de Brașov, 84 km nord-est de Ploiești.

De asemenea, la ziua de 12 ianuarie 2025 la ora 00:35 s-a produs în zona seismică Făgăraș-Câmpulung, Vâlcea un cutremur slab cu magnitudinea ml 2,4, la adâncimea de 15.0 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 27 km nord-vest de Râmnicu Vâlcea, 56 km sud de Sibiu, 73 km est de Târgu Jiu, 74 km nord vest de Pitești, 96 km sud-est de Alba Iulia, 96 km nord de Slatina, 98 km sud de Mediaș.

Pe de altă parte, nu mai puțin de cinci cutremure s-au produs în România începând de vineri. Cele mai multe au fost înregistrate în zona Vrancea, dar au existat seisme în Vâlcea şi în Prahova. Niciunul dintre seismele din ultimele zile nu a produs victime sau pagube, relatează și mediafax.ro.