Parlamentul a adoptat un proiect de lege care elimină obligația părinților singuri de a efectua ture de noapte. Această modificare urmează să fie promulgată în cel mai scurt timp.

Proiectul vine în sprijinul părinţilor singuri care fac ture de noapte şi nu au cu cine să-şi lase copiii. Până acum, doar anumite categorii de persoane erau exceptate de la turele de noapte, potrivit inițiatorilor.

„Fără ture de noapte pentru părinţii singuri! Proiectul depus de mine încă de anul trecut a primit votul final în Camera Deputaţilor şi merge la promulgare la preşedintele Iohannis. În prezent, Codul muncii prevede dreptul de a decide dacă lucrează în ture de noapte doar în cazul femeilor gravide, al lăuzelor şi al celor care alăptează, însă lista beneficiarilor se extinde. Potrivit legii, munca de noapte este definită ca activitatea desfăşurată în intervalul orar 22:00 – 06:00. Sunt foarte multe cazuri în care părinţii singuri nu au cu cine să-i lase pe cei mici.

Publicitate

Nu toţi au un bunic, o rudă sau o persoană apropiată pe care să se bazeze, iar o bonă este extrem de scumpă. Aşa că de cele mai multe ori copiii ajung în grija unor persoane nepotrivite sau sunt lăsaţi singuri pe timp de noapte. Familiile monoparentale au nevoie de sprijin, nu de obstacole sau beţe în roate. Relaţia părinte-copil poate fi grav afectată de programul de noapte, părintele vine acasă după o tură obositoare şi de cele mai multe ori nu se mai poate ocupa cum trebuie de cel mic”, a declarat Silvia Dinică, senatoare USR şi iniţiatoarea proiectului de lege.

De ce a fost propus proiectul

Motivele invocate de inițiatori, pentru care turele de noapte trebuie excluse dacă părintele singur nu îşi exprimă disponibilitatea, sunt:

• siguranţa copilului pe timp de noapte, care rămâne fie în grija unei alte persoane decât părintele, fie singur în casă
• posibilitatea ca părintele să nu poată acorda copiilor suficientă atenţie şi îngrijire în timpul zilei, din cauza oboselii generate de lucrul în ture de noapte
• dificultatea de a îmbina programul de lucru cu obligaţiile familiale, cum ar fi îngrijirea copiilor sau participarea la activităţi şcolare şi sociale
• impactul asupra relaţiei părinte-copil, care poate fi afectată de faptul că părintele nu este disponibil sau nu poate participa la activităţile copilului în mod regulat.

Proiectul le dă opţiunea părinţilor singuri să lucreze în ture de noapte, dacă aşa doresc.

Publicitate

O categorie de români vor beneficia de dublarea punctului de pensie. Este vorba de pensionarii de la CAP-uri, unde județul Botoșani ocupă primul loc în România, cu cei mai mulți pensionari care au lucrat în aceste forme de asociere.Este vorba despre o inițiativă legislativă depusă de parlamentarii USR, relatează alba24.ro.

Deși tardivă, la aproape 35 de ani de la desființarea Cooperativelor Agricole de Producție comuniste (CAP-uri) de această lege ar putea beneficia totuși peste 150.000 de români.

Un proiect de lege depus la Senat propune modificarea legii pensiilor.

Publicitate

Concret, propunerea legislativă vizează dublarea punctului de pensie pentru această categorie pentru fiecare an muncit, de la 0,57255 puncte la un punct complet de pensie.

Dublarea punctului de pensie pentru o categorie de români

„Pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi pentru fiecare an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, punctajul anual este 1 punct”, se arată în propunerea legislativă.

„Nu se poate vorbi despre echitate într-un regim democratic atunci când există o discrepanţă atât de mare între pensii”, se arată în expunerea de motive.

Publicitate

Recalculare pensii 2024. Anunțul ministrului Muncii despre documentele pe care trebuie să le prezinte pensionarii

Cel de-al doilea argument invocat este acela că „foştii lucrători din agricultură trăiesc cu pensii (…) reduse, care nu le asigură un trai decent după o activitate profesională îndelungată.

Astfel, aceştia se regăsesc adeseori în dificultăţi economice atunci când vine vorba de procurarea medicamentelor, a alimentelor şi plata serviciilor necesare traiului”, mai scrie în expunerea de motive depusă la Senat.

Dacă acest proiectul de lege va fi adoptat, de noile modificări vor beneficia un număr de aproximativ 150.000 de pensionari care au lucrat în domeniul agricol, transmite Jurnalul Național.

Publicitate

Ce erau CAP-urile în perioada comunistă

În perioada comunistă, Cooperativele Agricole de Producție (CAP) au fost instituții agricole de stat din țările socialiste, care au avut rolul de a gestiona și organiza producția agricolă într-un mod colectiv și planificat.

CAP-urile înglobau terenurile țăranilor români, confiscate de stat. Oamenii erau forțați să lucreze (de multe ori manual) fără plată, în beneficiul statului, chiar fostele lor terenuri agricole, devenite bun colectiv.

CAP-urile au fost create în scopul colectivizării agriculturii și vizau eliminarea proprietății private asupra pământului și a mijloacelor de producție agricolă.

Publicitate

Ulterior, după Revoluție, țăranii care lucraseră la CAP aveau cele mai mici pensii din România, mai mici chiar decât ajutoarele sociale acordate celor care nu au muncit niciodată.

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost Valeriu Iftime, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani, candidatul PNL la funcția de președinte al C.J. Botoșani.
Valeriu Iftime a explicat care au fost motivele pentru care a intra în politică, dar și de ce vrea să devină președinte al C.J. Botoșani și ce ar vrea să schimbe în județ dacă ar avea acces la această funcție alături de echipa sa de la PNL Botoșani . Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşti apară de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, apără vitele de deochi şi de năpastă.Vopsitul ouălor de Paște. Unul dintre cele mai așteptate momente în cadrul Sărbătorilor Pascale este vopsitul ouălor, informează alba24.ro.

În tradiția românească, ouăle se vopsesc în Joia Mare, în Vinerea Mare sau chiar în Sâmbăta Mare, în funcție de zonă și de preferințe.

Ouăle roșii sunt nelipsite de la masa tradițională de Paște. Tradiția spune că, în ziua de Paște, ouăle se ciocnesc și se oferă salutul religios creştin: „Hristos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”.

Publicitate

Joia Mare, numită şi Joia Patimilor, este ziua în care gospodinele vopsesc ouăle în roşu sau în alte culori, în funcţie de preferinţă. Ouăle se vopsesc și de Înălțarea Domnului, care are loc la 40 de zile de la Înviere.

De la rețetele naturale tradiționale, cu foi de ceapă și frunzulițe de decor, la ouăle încondeiate, până la cele mai elegante și sofisticate modele, coșulețul cu ouă este garnisit de gospodine cu imaginație, în funcție de gustul fiecăreia.

Culoarea roşie este însă cea mai folosită, deoarece reprezintă sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii. Cu toate că are o existență precreștină, în creștinism, oul roșu simbolizează sângele vărsat de către Iisus pentru lumea reprezentată sub forma oului, devenind un element definitoriu al sărbătorii pascale.

Publicitate

În satele românești, există tradiția ca ouăle pentru Paști să fie adunate din cuibar în Miercurea Mare. Ouăle din această zi – alese atât pentru mâncare cât şi pentru a fi înroşite, nu se vor strica până la Paşti.

Ouăle adunate din cuibar se spală și pe coaja lor umedă se lipesc frunzulițe (trifoi, pătrunjel, mărar, leuștean, etc.) și/sau flori. Pentru ouăle cumpărate din magazin, este bine ca acestea să fie ținute la temperatura camerei câteva ore înainte de vopsire.

Ouăle astfel decorate se învelesc într-o bucată de ciorap și mai apoi se leagă strâns cu ață.

Publicitate

Se pune apă la fiert într-o oală închisă la culoare, se adaugă o lingură de sare și o lingură de oțet, apoi cojile de la circa 4-5 cepe roșii mari. Ouăle se introduc la fiert în oală, unul câte unul. După ce apa dă în clocot, se lasă la foc mic aproximativ 15 minute, ca să se prindă culoarea.

Se scot mai apoi cu o lingură de lemn, pe o tavă sau farfurie și le lasă la răcit fără să fie șterse.

După ce s-au răcit puțin se ung cu o bucățică de slănină sau un șervețel îmbibat în ulei pentru a le da strălucire.

Publicitate

Vopsitul ouălor de Paște: ouă albastre, vopsite cu varză roșie
Ouăle de Paște pot fi vopsite în culoarea albastră cu varză roșie.

Pentru a prepara vopseaua, o varză roșie se taie în bucăți mari și se fierbe timp 30 de minute în 2 litri de apă, în care se adaugă 3 linguri de oțet.

Vopseaua astfel obținută, de culoare purpurie, are nevoie de mai mult timp pentru a da culoarea albastră ouălor.

Ouăle fierte se scufundă în vopsea când aceasta nu este nici foarte fierbinte, nici călduță și se lasă până când obțineți culoarea dorită. Pentru un albastru închis, ouăle trebuie lăsate în vopsea peste noapte, la frigider.

Cum vopsim ouăle natural: ouă galbene, cu ceapă albă
Pentru a vopsi ouăle în galben aveți nevoie de cojile de la 5 cepe mari, două linguri de oțet și o jumătate de linguriță de sare.

Acestea se pun la fiert într-un vas, cu doi litri de apă, împreună cu ouăle, la foc mic (ca să nu crape), timp de 15 minute.

Cum vopsim ouăle natural: ouă verzi, cu spanac sau iarbă
Pentru a colora ouăle de Paște în verde se poate folosi zeama de spanac fiert sau de iarbă fiartă.

Spanacul se spală și se pune într-o oală cu apă, împreună cu două linguri de oțet. Se adaugă ouăle și se dă încet amestecul în clocot. Se lasă la fiert, la foc mic, timp de circa 15-20 min.

Se îndepărtează de pe foc și se lasă ouăle să se răcească în apă, amestecând din când în când. După ce amestecul s-a răcit, se pune la frigider peste noapte.

Cum vopsim ouăle natural: ouă mov, cu afine
Pentru a obține ouă mov se pun 4 căni de afine congelate în patru căni de apă. Se lasă la temperatura camerei câteva ore, iar mai apoi lichidul se strecoară cu o sită.

În acest lichid se pun ouăle fierte și se lasă peste noapte la frigider.

De asemenea, prin zdrobirea afinelor de coaja ouălor se vor obţine mai multe pete de culoare.

Vopsitul ouălor de Paște: ouă portocalii, cu paprika
Ouăle portocalii se pot obține dacă se amestecă 2-3 linguri de paprika într-o cratiță cu apă clocotită, în care se adaugă două linguri de oțet alb.

După ce compoziția s-a răcit, ouăle fierte se pun în cratiță și se lasă la frigider timp de câteva ore.

Cum vopsim ouăle natural: ouă roz, cu sfeclă
Pentru a obține vopseaua, se fierbe sfecla până când furcuțila pătrunde fără efort.

În apa rămasă se adaugă o lingură de oțet și ouăle fierte. Se lasă la frigider peste noapte.

Ouă de Paști, în nuanțe sidefate
Cei care preferă să fie în pas cu moda, pot opta pentru vopsele sidefate pentru ouă, de diferite culori. Din fiecare plic de vopsea sidefată, se pot colora aproximativ 10 ouă. Ouăle se spală cu detergent de vase, se clătesc foarte bine și se pun la fiert în apă rece, cu un pic de sare.

Fiecare plic de vopsea sidefată se dizolvă într-un pahar cu apă fierbinte, după care se amestecă bine, pentru a se omogeniza culoarea.

Se folosesc mănuși de menaj, se pun câteva picături de vopsea în palmă și se rostogolește fiecare ou, până primește o culoare uniformă.

Pentru acest tip de culoare nu este nevoie nici de oțet nici de grăsime pentru luciu.

Vopsitul ouălor de Paști poate fi distractiv pentru copii. Cu imaginația lor, cei mici pot să dea o formă originală ouălor de Paști, decorându-le cu creioane cerate sau acuarele, cu hârtie colorată sau autocolante.

Vopsitul ouălor de Paște: legendele ouălor roșii
Există multe povești și legende referitoare la ou și culoarea sa roșie.

Una dintre acestea spune că Maria Magdalena l-a salutat pe împăratul Romei : „Hristos a Înviat!”; împăratul, fiind la masă, a arătat către niște ouă și i-ar fi răspuns, în derâdere: „Dacă Hristos ar fi înviat, aceste ouă ar trebui să fie roșii!” iar atunci, pe loc, ouăle s-au colorat în roșu.

Alte povestiri se referă la patimile lui Iisus Hristos, care, fiind bătut cu pietre, acestea s-au transformat în ouă roșii, sau când Fecioara Maria, a venit la crucea unde acesta era răstignit cu un coș cu ouă și acestea s-au înroșit de la sângele curs.

La noi, obiceiul încondeierii ouălor este răspândit peste tot în ţară. Cromatica şi motivele decorative diferă de la o regiune la alta, și chiar de la creator la creator, în funcție de imaginația fiecăruia.

Culorile folosite la vopsitul ouălor au și ele semnificațiile lor
Roșu – simbol al sângelui, al focului și soarelui, al dragostei, al vieții și bucuriei de a trăi
Galben – lumina, recolta, ospitalitatea, fericirea
Verde – reînnoirea și forța naturii, prospețime, rodnicie, speranță
Albastru – credință, cer, seninătate, vitalitate, sănătate
Negru – simbol al pământului, statornicie, eternitate
Violet – stăpânire de sine, dreptate, răbdare