Connect with us

Actualitate

Merele s-au copt prea repede în 2024. Multe vor fi procesate iar în comerț vom avea din nou mere din import

Publicat

Publicitate

Merele s-au copt prea repede, în august în loc de octombrie, iar multe din ele vor merge la procesare în fabrici de sucuri sau gemuri. Îaceste condiții, la raft, vom avea în sezonul rece mere din Italia, Polonia şi Grecia, relatează mediafax.ro.

România produce anual circa 500.000 de tone de mere şi ocupă locul 5 în UE, conform Eurostat, dar în acest an temperaturile ridicate au „mâncat” bună parte din producţie . Consumul total de mere se ridică însă la 650.000 de tone, iar pentru a-l acoperi aducem marfă din Polonia şi Ungaria, ţări cărora vremea capricioasă din 2024 le-a redus producţia. Acesta este motivul pentr care importurile de mere vor creşte în sezonul rece faţă de anul trecut, iar iarna aceasta o să plătim mai mult pentru mere, spun producătorii.

Căldura excesivă, cu maxime de peste 40°C, a copt merele mai devreme. Anumite soiuri care în anii anteriori ajungeau la maturitate în luna octombrie acum au ajuns în luna august, spun pomicultorii care s-au apucat să culeagă fructele de toamnă din timpul verii. Recolta este una medie din punct de vedere cantitativ, dar inferioară din punct de vedere calitativ şi vor merge cantităţi mai mari spre procesare, în timp ce Italia, Polonia, Spania, Franţa şi Grecia, principalii producători de fructe din UE, ne vor acoperi consumul de fructe proaspete din retail.

„Anul 2024 a început ca un an foarte bun şi a continuat ca un an capricios din perspectiva secetei şi temperaturilor excesive, iar acum vedem cum se termină recoltarea. În primăvară au rămas cele mai multe flori în meri din ultimii peste zece ani. Din fericire, în zona Dâmboviţa, cel puţin pe partea unde să află livezile noastre, nu au fost afectaţi nici de îngheţ, nici de grindină. Dar, în vară, ceea ce preconiza un an extrem de bun, pentru că merii arătau foarte bine, odată cu instalarea secetei lucrurile s-au schimbat în rău. Nu doar că merele au rămas foarte micuţe, ci au început să pice foarte multe, pentru că soiurile de mere care ajungeau la maturi­tate în octombrie au ajuns la maturitate la finalul lunii august, din cauza căldurii excesive“, a spus Corina Oprea, cofonda­toare a Crăiţei Merelor, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. Ea are o livadă cu o istorie de peste 60 de ani la Voineşti, judeţul Dâmboviţa.

Lucian Florea, preşe­dintele Asociaţiei Fruleg, care pune pe piaţă mere de Iţeşti din judeţul Bacău, spune că 2024 a fost un an extrem de dificil din punctul de vedere al climei. El afirmă că şi în cazul soiurilor de mere timpurii, care se coceau la jumătatea lunii august sau la final de lună, acum au avut un avans de două-trei săptămâni. Anul acesta producţia Fruleg a fost de 60 t/ha faţă de 80 t/ha anul trecut.

„Am reuşit să ajungem în august cu o producţie bunişoară, dar numai în condiţiile în care am avut irigare şi fertilizare. Am luat legătura cu ceilalţi pomicultori, cei care

Publicitate

n-au avut irigare şi fertilizare, şi au suferit foarte mult din punctul de vedere al climei şi al cantităţii de precipitaţii. În anumite zone din România au avut precipitaţii, în anumite zone nu au avut precipitaţiile care le trebuiau. Producţia din România este medie ca şi cantitate, dar medie spre inferioară din punctul de vedere al calităţii“, a explicat Lucian Florea.

Livada Mere de Iţeşti a producătorilor din Asociaţia Fruleg se întinde pe 80 de hectare, unde sunt plantaţi meri, peri şi cireşi, conform celor mai recente date ale ZF. Pomicultorii mai deţin şi un spaţiu de depozitare cu o capacitate de 1.000 de tone cu atmosferă modificată-controlată şi de 500 de tone pentru produse refrigerate. Ei au intrat cu producţia în retail încă din 2011, primul an în care s-au asociat.

Lucian Florea afirmă că, din fericire, recolta mai mică de fructe de anul acesta le aduce producătorilor un preţ mai mare faţă de anii anteriori. „Dacă discutăm de preţul fructelor, anul acesta pleacă de la fermier cu 2,5 lei/kg, dar în reţeaua de hipermar­keturi poate ajunge la 4-4,5 lei/kg, pentru că discutăm de sortare, ambalare, ambalaje, transport şi condiţiile în care sunt păstrate la raft“, a completat el. Cu toate acestea, din cauză că sunt mai slabe calitativ, cea mai mare parte va merge spre procesare. „Preţul oferit de fabricile de sucuri, de con­centrat sau de cele de gemuri şi magiun este aproape dublu faţă de anul trecut.

Anul trecut a fost în jur de 0,55 lei/kg, iar anul ăsta se învârte jurul a 1 leu/kg.“

România produce anual circa 500.000 de tone de mere şi ocupă locul 5 în UE, conform Eurostat, dar în acest an temperaturile ridicate au „mâncat“ bună parte din producţie. Consumul total de mere se ridică însă la 650.000 de tone, iar pentru a-l acoperi aducem marfă din Polonia şi Ungaria. „Polonia şi Ungaria, concurenţii noştri în mod direct, stau mult mai prost decât noi la producţii, pentru că au avut îngheţurile din primăvară şi pomii au fost prinşi în perioada de înflorit, ceea ce le-a diminuate foarte mult producţiile“, a subliniat Lucian Florea.

Astfel, importurile de mere vor creşte în sezonul rece faţă de anul trecut, iar iarna aceasta o să plătim mai mult pentru mere, spun producătorii. Importurile de fructe s-au apropiat în 2023 de 1 miliard de euro şi îi generează României al doilea cel mai mare deficit comercial pe balanţa cu alimente, conform datelor INS.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Povești regale, talente de pretutindeni: Elevi din Botoșani, prezenți la Gala „Basmele Reginei Maria”, ediția a XX-a

Publicat

Publicitate

Joi, 19 iunie 2025, la ora 12, în grădina Palatului Elisabeta va avea loc, în prezența Alteței Sale Regale Principesa Sofia, ceremonia de premiere a concursului internațional de creație originală ‘Basmele Reginei Maria’, ajuns la ediția a XX-a. Concursul se află sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei și al ASR Principele Radu.

La ceremonie vor lua parte 50 de concurenți, alături de profesori și părinți, din București, Arad, Argeș, Brașov, Călărași, Bihor, Galați, Sibiu, Cluj, Gorj, Olt, Botoșani, Mehedinți, Dolj, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea și din țări precum Franța, Marea Britanie, Suedia, Letonia și Bulgaria.

Concursul internațional ‘Basmele Reginei Maria’ a avut prima ediție în anul 2006 și a fost creat la inițiativa Palatului Copiilor din Craiova și a Inspectoratului Școlar Județean Dolj, cu participarea Colegiului Național Frații Buzești și a Colegiului Național Carol I din municipiul Craiova.

Evenimentul va începe la ora 12.00 și va avea loc în grădina palatului.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbatul care a nenorocit pe viață un polițist din Suceava, în timpul unei percheziții, a fost arestat în Norvegia. Tribunalul Botoșani l-a condamnat la 12 ani și 8 luni de temniță

Publicat

Publicitate

Marți, în urma activităților operative comune realizate de către Poliția Română, prin Direcția de Investigații Criminale – Serviciul Urmăriri – I.G.P.R. și Serviciul de Investigații Criminale – Compartimentul Urmăriri – I.P.J. Suceava, și autoritățile norvegiene, prin accesarea canalelor de cooperare și în baza suportului informativ oferit, a fost depistat și arestat, pe teritoriul Norvegiei, un bărbat, de 37 de ani.

Acesta era urmărit național și internațional, având emis, de către Tribunalul Botoșani, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 12 ani și 8 luni pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor, ultraj și trafic de persoane.

La data de 5 decembrie 2017, în timpul efectuării unei percheziții la domiciliul său, pentru a se sustrage de la răspundere penală, bărbatul de 37 de ani a lovit cu o sabie în zona cranio-cerebrală și a brațului stâng, un polițist din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale – I.P.J. Suceava, care se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, punându-i viața în pericol și determinându-i o infirmitate și pierderea capacității de muncă, precum și încadrarea în gradul II de invaliditate.

De asemenea, în perioada mai 2017, acesta a constrâns o persoană pentru a vinde pliculețe cu substanțe interzise, aceasta fiind sechestrată și aflată sub supravegherea unei alte persoane, într-un apartament din municipiul Iași.

Ulterior, având în vedere modificările legislative și faptul că persoana condamnată s-a sustras executării pedepsei, polițiștii au întocmit un nou dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de evadare, urmând a fi soluționat procedural prin unitatea de parchet competentă.

Pentru exploatarea informațiilor obținute în activitatea de căutare, urmărire și arestare a bărbatului, polițiștii Serviciului Urmăriri din cadrul Direcției de Investigații Criminale au declanșat o operațiune ENFAST în care au beneficiat de sprijinul unităților de urmăriri din Germania, Franța și Spania, iar pentru arestarea acestuia au cooperat direct cu structura de urmăriri din cadrul Poliției Districtului Oslo-Regatul Norvegiei.

Publicitate

În prezent, persoana urmărită se află în custodia autorităților judiciare norvegiene, urmând să fie supusă procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare emis pe numele său, și de predare către autoritățile judiciare române.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (361)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ce  mai zic poeţii: Alexandru Sfârlea: „Ca să nu urmeze după duminică, ziua de luni s-a ascuns în locul gol lăsat de ziua de sâmbătă, ca o gaură neagră în plămâni”; Alexandru Sfârlea: „Am timpanele fisurate de la auzul ştirilor TV”; Alexandru Sfârlea: „Un căpeţel de smotocită sfoară este echivalentul situării tale  în lumea literară”; Marcel Vişa: „Poeţii iubesc doar băncile din  parcurile unde hrănesc porumbeii cu litere”; Marcel Vişa: „Poeţii nu poartă verighetă, cei care o au o ţin veşnic la amanet”; Vasile Igna: „Când moare un poet se face întuneric, dar silabele luminează inima unui astru vecin”;

Preotul Ciprian Florin Apetrei, în „Ziarul Lumina” din 11 martie 2020,  explică forma cifrei opt în care sunt făcuţi mucenicii în zona Moldovei: „…are un înţeles teologic şi ne arată influenţa monahală isihastă din mănăstirile moldave în viaţa credincioşilor din această zonă. Cifra 8 semnifică ziua a opta. În acest sens, în teologia Sfinţilor Părinţi, veşnicia creaţie9i transfigurate prin Hristos Domnul este redată de expresia „ziua a opta a creaţiei”. În opoziţie cu săptămâna de şapte zile, care măsoară timpul finit, ziua a opta arată modul existenţei mai presus de materie şi de timp” (Sfântul Maxim Mărturisitorul), defineşte un nou început şio altă stare care nu va mai fi supusă schimbării, pentru că „ziua a opta” nu va sfârşi niciodată şi nici nu va fi măsurată cu perioade trecătoare ale timpului, ci „va fi un timp format nu din succesiuni de momente trecătoare, pieritoare, ci din relaţia de dragoste plenară, care se săvârşeşte neîncetat într-o transfigurare dinamică din slavă în slavă” (Christos Yannaras). Ziua a opta este caracterizată de desfiinţarea distanţei fizice dintre Dumnezeu şi om, înseamnă unirea lui Dumnezeu cu Adam cel universal, fără să atingă sau să forţeze libertatea fiecărei persoane”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, prezintă câteva tendinţe caracteristice literaturii de după 1989:

Publicitate
  1. „cărţile cu o problematică politică încep să aibă un caracter explicit, renunţându-se treptat la stilul aluziv în utilizarea căruia scriitorii români ajunseseră în timpul comunismului la o adevărată virtuozitate”;
  2. „literatura pe teme erotice ia forme agresive şi sfidătoare, devenind frecvent licenţioasă, în replică la puritanismul impus de cenzura comunistă. Această defulare se asociază cu tentaţia de a scrie o literatură comercială, care să se vândă repede şi să asigure câştiguri mari, în stil americănesc”;
  3. „în mod numai aparent paradoxal, în paralel cu literatura erotică lipsită de prejudecăţi, se afirmă rapid şi o literatură de inspiraţie religioasă. Explicaţia este aceeaşi. Şi religiozitatea fusese îndelung reprimată în timpul comunismului”;

 

Nicolae Georgescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, publică eseul „Actualitatea lui Maiorescu”. Reţin două aspecte care îl vizează pe Eminescu: 1. „Se spune (ziarele) că la cenaclul său din strada Mercur se citea (şi se comenta) „Luceafărul”, fără ca autorul să fie de faţă, după-amiaza sau seara. Momentul era înscris, oarecum, între evenimentele mondene ale Bucureştilor. Volumul de „Poesii” al lui Eminescu, foarte elegant, foarte scump, nu-i era dedicat publicului larg, tinerilor de pildă. „Managerul” său, Titu Maiorescu, l-a gândit pentru înalta societate, mai ales cea a doamnelor sau întreţinută de ele. În saloanele bucureştene, care înfloresc după ridicarea României la rangul de regat, se stabileşte notorietatea poetică a lui Eminescu”; 2. „Discutând atât de intens cu textul eminescian, Titu Maiorescu este, de fapt, întemeietorul eminescologiei ca ştiinţă, pentru că schimbările pe care le face el au motivaţie şi, mai ales, pentru că asta le permite editorilor de după el să schimbe, adică să şi-l apropie pe poet ca text. A merge din comparaţie în comparaţie, apoi cu manuscrisele, apoi cu primele tipărituri: asta înseamnă chiar eminescologie – şi se naşte din marea, imensa pasiune a Mentorului Junimii pentru poezie în sine.  Iată că, prin simplificarea textului, el transmite ceva saloanelor bucureştene întreţinute de doamne respectabile din înalta societate…”;

 

Ce mai zic poeţii: Felix Sima: „Umblă poezie tot cu capul spart / Umblă poezia ca un ameţit / Umblă poezia ca un hoţ de fete / Umblă poezia ca o fată mare / Umblă poezia căutând poeţi”; Gabriela Chiran: „…să dau pe gât / jumătatea plină a cuvântului / jumătatea plină a inimii /  jumătatea plină a frumuseţii / jumătatea plină a adevărului”; Ovidiu Genaru: „Frigul îi suflă prin oase ca vântul prin tuburi de orgă”; Octavian Doclin: „…astăzi când reciteşte / poemul sub cuvintele lui / vede cum zac putrezite / cuvintele la care a renunţat / chiar de la început”; Ioan Baba: „Poetul îşi căleşte cuvintele ca fierarul / Ce-i potcoveşte numai / Pe cei care nu  se potcovesc singuri / Întrebarea bizară este / Dacă poetul-potcovarul / Se potcoveşte pe sine sau nu”; Gela Enea: „…ne-am lipit buzele în ultimul sărut / cum se lipeşte pana unei păsări în sângele / de pe botul animalului de pradă”; Gela Enea: „…lupta cu sinele este un fel de prescură / câte puţin câte puţin / până te-nghiţi şi devii un dumicat frenetic de lut”;

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, scrie despre o temă care îmi place: „Din când în când e bine să ne amintim că literatura unui popor nu e formată doar din vârfuri, din scriitori excepţionali şi din capodoperele pe care ei le produc. Literatura ţării este formată şi din nivelele care se află dedesubtul vârfurilor. E vorba aşadar de un relief complex, în care, cum ar veni spus, fiecare pietricică îşi are locul ei. Spun aceasta deoarece de multe ori mi-am dat seama că prea suntem obsedaţi de cotele maxime şi că textele care nu se află la acest nivel cad deci într-un con de umbră la care nimeni nu se uită. Nimic mai fals! O literatură cuprinde şi autori de mâna a doua – sintagma nu are nimic peiorativ – care dovedesc hărnicie, cultură şi, ceea ce e mai important, respect pentru cuvântul scris. Literatură nu poate face acela care ia în zeflemea literatura, o desconsideră, o consideră ceva fără importanţă. Oricum ai fi, cu mai mult sau mai puţin talent, ai datoria să crezi în ceea ce faci”;

Gabriela Rusu-Păsărin, în „Ramuri” nr. 2 din 2020,  face o scurtă prezentare a maniheismului, decodând simbolistica mărţişorului: „În viziunea maniheistă, omul este privit ca un nesfârşit câmp de luptă al principiului dualităţii. Partea binelui este reprezentată de suflet, format din lumină, partea negativă este apanajul trupului, compus din pământ negru. Sufletul nu poate fi corupt, susţine această concepţie, el defineşte persoana.  Filozoful persan Mani propovăduia că, încă de la începuturile creaţiei, au coexistat două naturi opuse: întunericul şi lumina. Pacea şi liniştea erau apanajul luminii, pe când în întuneric existau constante frământări. În aceeaşi cheie de decodare trebuie înţeleasă şi simbolistica mărţişorului din spaţiul românesc: şnurul roşu simbolizează viaţa, speranţa, şnurul alb (sau negru), întunericul, moartea, forţa răului.  Din lupta contrariilor rezultă bucuria clipei, triumful vieţii, trecerea ireversibilă a vieţii care este atenuată ca trăire prin lumina clipei ce domină întunericul îndoielii, al tristeţii.”;

În „Orizont” nr. 2 din 2020, Cristian Pătrăşconiu propune ancheta „În ce raporturi vă aflaţi cu nostalgia?”. Reţin câteva răspunsuri: Liana Alexandru: „aveam un fel, pe care nu l-am desluşit nici până azi, de aşezare în spaţiile dragi când eram copil”; Ana Barton: „Duc tot ce am cu mine. Trecutul meu e în prezentul meu şi amândouă mă poartă către clipa ce va să vie”; Roxana Dumitrache: „când eram foarte mică, îmi imaginam că nostalgia e boala oamenilor mari. Ca durerea de oase sau certurile şoptite în limba germană ale bunicilor”; Alina Gherasim: „aş prefera un tip de nostalgie inversată, a întâmplării sau a locului către persoană, să simtă şi el abisul melancoliei. Sau un tip de nostalgie pentru un timp  viitor”; Episcopul Ignatie al Huşilor: „Fără a fi idealist, pot spune cu maximală certitudine că am o singură nostalgie: nostalgia unei libertăţi interioare profunde şi nesincopate”; Martin S. Martin: „Şi-i dăm dreptate lui Siddhartha Mukherjee: „amintirile fac trecutul mai viu, realitatea este cea care se descompune”; Monica Pillat: „nostalgia face prezent absentul şi atât timp cât ne e dor de „altceva” nu ne putem rătăci”; Ariana Rosser Macarie: „Pentru mine, e o hoaţă notorie. Vicleană, învăluitoare, măsluitoare, îi fură eului meu care trăieşte bunul lui vital cel mai preţios: clipa, timpul prezent, şi-mi dă la schimb un eu care îşi aminteşte. Îşi aminteşte ce? Trecutul, căruia cu cât mai mult îi curtez substanţa, cu atât atribui mai multă valoare unor crâmpeie preferate: amintiri-bărci rătăcitoare abandonate în ceaţa tăcută”; Ioan Stanomir: „Nostalgia este asemenea unei porţi: în spatele ei se află largul domeniu al visului”; Ioana Scoruş: „Nostalgia? Mi-ar fi uşor să vorbesc despre cum aş vrea să ningă mult, fabulos, interminabil, ca-ntr-un poem de Cărtărescu sau ca într-o nuvelă rusească şi zăpada să acopere totul, albă, strălucitoare şi caldă, pâlpâind în albastru când noaptea se aşează peste ea, să stau dindărătul ferestrei şi aburii respiraţiei să acopere  geamul pe care, cu degetul tremurat, să desenez o inimă. Ca în copilărie. Şi apoi să ningă iar”; Tatiana Ţîbuleac: „Chiar dacă vine din trecut, nostalgia mea trăieşte astăzi, ca o prietenă din copilărie care se mută cu mine ori de câte ori e nevoie, în altă ţară, în alt cartier, la alt balcon”;

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

O zonă din municipiul Botoșani a rămas fără apă. De vină ar fi o avarie

Publicat

Publicitate

Pentru remedierea unei avarii survenite pe conducta de alimentare cu apă din material PHD, cu diametrul de 110 mm, situată pe strada Ștefăniță Vodă nr. 12, din municipiul Botoșani, S.C. Nova Apaserv S.A. anunță  întreruperea furnizării apei potabile începând de astăzi, 18 iunie 2025, ora 19:00, până mâine, 19 iunie, ora 13:00.

În acest timp, vor fi afectați consumatorii de pe strada Ștefăniță Vodă și de pe străzile adiacente.

Ne cerem scuze pentru neplăcerile create utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile, în cel mai scurt timp.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending