Connect with us

Actualitate

Merele s-au copt prea repede în 2024. Multe vor fi procesate iar în comerț vom avea din nou mere din import

Publicat

Publicitate

Merele s-au copt prea repede, în august în loc de octombrie, iar multe din ele vor merge la procesare în fabrici de sucuri sau gemuri. Îaceste condiții, la raft, vom avea în sezonul rece mere din Italia, Polonia şi Grecia, relatează mediafax.ro.

România produce anual circa 500.000 de tone de mere şi ocupă locul 5 în UE, conform Eurostat, dar în acest an temperaturile ridicate au „mâncat” bună parte din producţie . Consumul total de mere se ridică însă la 650.000 de tone, iar pentru a-l acoperi aducem marfă din Polonia şi Ungaria, ţări cărora vremea capricioasă din 2024 le-a redus producţia. Acesta este motivul pentr care importurile de mere vor creşte în sezonul rece faţă de anul trecut, iar iarna aceasta o să plătim mai mult pentru mere, spun producătorii.

Căldura excesivă, cu maxime de peste 40°C, a copt merele mai devreme. Anumite soiuri care în anii anteriori ajungeau la maturitate în luna octombrie acum au ajuns în luna august, spun pomicultorii care s-au apucat să culeagă fructele de toamnă din timpul verii. Recolta este una medie din punct de vedere cantitativ, dar inferioară din punct de vedere calitativ şi vor merge cantităţi mai mari spre procesare, în timp ce Italia, Polonia, Spania, Franţa şi Grecia, principalii producători de fructe din UE, ne vor acoperi consumul de fructe proaspete din retail.

„Anul 2024 a început ca un an foarte bun şi a continuat ca un an capricios din perspectiva secetei şi temperaturilor excesive, iar acum vedem cum se termină recoltarea. În primăvară au rămas cele mai multe flori în meri din ultimii peste zece ani. Din fericire, în zona Dâmboviţa, cel puţin pe partea unde să află livezile noastre, nu au fost afectaţi nici de îngheţ, nici de grindină. Dar, în vară, ceea ce preconiza un an extrem de bun, pentru că merii arătau foarte bine, odată cu instalarea secetei lucrurile s-au schimbat în rău. Nu doar că merele au rămas foarte micuţe, ci au început să pice foarte multe, pentru că soiurile de mere care ajungeau la maturi­tate în octombrie au ajuns la maturitate la finalul lunii august, din cauza căldurii excesive“, a spus Corina Oprea, cofonda­toare a Crăiţei Merelor, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. Ea are o livadă cu o istorie de peste 60 de ani la Voineşti, judeţul Dâmboviţa.

Lucian Florea, preşe­dintele Asociaţiei Fruleg, care pune pe piaţă mere de Iţeşti din judeţul Bacău, spune că 2024 a fost un an extrem de dificil din punctul de vedere al climei. El afirmă că şi în cazul soiurilor de mere timpurii, care se coceau la jumătatea lunii august sau la final de lună, acum au avut un avans de două-trei săptămâni. Anul acesta producţia Fruleg a fost de 60 t/ha faţă de 80 t/ha anul trecut.

„Am reuşit să ajungem în august cu o producţie bunişoară, dar numai în condiţiile în care am avut irigare şi fertilizare. Am luat legătura cu ceilalţi pomicultori, cei care

Publicitate

n-au avut irigare şi fertilizare, şi au suferit foarte mult din punctul de vedere al climei şi al cantităţii de precipitaţii. În anumite zone din România au avut precipitaţii, în anumite zone nu au avut precipitaţiile care le trebuiau. Producţia din România este medie ca şi cantitate, dar medie spre inferioară din punctul de vedere al calităţii“, a explicat Lucian Florea.

Livada Mere de Iţeşti a producătorilor din Asociaţia Fruleg se întinde pe 80 de hectare, unde sunt plantaţi meri, peri şi cireşi, conform celor mai recente date ale ZF. Pomicultorii mai deţin şi un spaţiu de depozitare cu o capacitate de 1.000 de tone cu atmosferă modificată-controlată şi de 500 de tone pentru produse refrigerate. Ei au intrat cu producţia în retail încă din 2011, primul an în care s-au asociat.

Lucian Florea afirmă că, din fericire, recolta mai mică de fructe de anul acesta le aduce producătorilor un preţ mai mare faţă de anii anteriori. „Dacă discutăm de preţul fructelor, anul acesta pleacă de la fermier cu 2,5 lei/kg, dar în reţeaua de hipermar­keturi poate ajunge la 4-4,5 lei/kg, pentru că discutăm de sortare, ambalare, ambalaje, transport şi condiţiile în care sunt păstrate la raft“, a completat el. Cu toate acestea, din cauză că sunt mai slabe calitativ, cea mai mare parte va merge spre procesare. „Preţul oferit de fabricile de sucuri, de con­centrat sau de cele de gemuri şi magiun este aproape dublu faţă de anul trecut.

Anul trecut a fost în jur de 0,55 lei/kg, iar anul ăsta se învârte jurul a 1 leu/kg.“

România produce anual circa 500.000 de tone de mere şi ocupă locul 5 în UE, conform Eurostat, dar în acest an temperaturile ridicate au „mâncat“ bună parte din producţie. Consumul total de mere se ridică însă la 650.000 de tone, iar pentru a-l acoperi aducem marfă din Polonia şi Ungaria. „Polonia şi Ungaria, concurenţii noştri în mod direct, stau mult mai prost decât noi la producţii, pentru că au avut îngheţurile din primăvară şi pomii au fost prinşi în perioada de înflorit, ceea ce le-a diminuate foarte mult producţiile“, a subliniat Lucian Florea.

Astfel, importurile de mere vor creşte în sezonul rece faţă de anul trecut, iar iarna aceasta o să plătim mai mult pentru mere, spun producătorii. Importurile de fructe s-au apropiat în 2023 de 1 miliard de euro şi îi generează României al doilea cel mai mare deficit comercial pe balanţa cu alimente, conform datelor INS.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

ANES: Pentru multe femei, Crăciunul e o luptă cu frica şi tăcerea. „Persoanele aflate în situaţii dificile să ceară sprijin”

Publicat

Publicitate

Crăciunul trebuie să ofere linişte, armonie, fericire şi minunate momente memorabile în toate familiile, dar, pentru multe femei, Crăciunul este o luptă cu frica şi tăcerea, arată Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, într-un mesaj transmis de sărbători, în care sfătuiesc persoanele aflate în situaţii dificile să ceară sprijin.

”Crăciunul este momentul în care ne dorim ca fiecare casă să fie plină de lumină, căldură şi linişte. Crăciunul este momentul când familia revine acasă şi este strânsă în jurul mesei. Crăciunul trebuie să ofere linişte, armonie, fericire şi minunate momente memorabile în toate familiile. Dar, pentru multe femei, Crăciunul este o luptă cu frica şi tăcerea. De Crăciun, să ne amintim că nimeni nu trebuie să trăiască în teamă”, precizează miercuri ANES.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi îndeamnă persoanele aflate în situaţii dificile să ceară sprijin.

”Un dar nepreţuit pe care îl putem oferi celor dragi este liniştea unui cămin în siguranţă. Fiecare dintre noi are puterea de a sprijini, de a înţelege şi de a încuraja schimbarea. Dacă treci printr-o situaţie dificilă sau cunoşti pe cineva care are nevoie de ajutor, nu ezita să ceri sprijin. Sună la 0800 500 333 – linia naţională pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice. Specialiştii noştri lucrează non-stop, inclusiv de Crăciun. Să ne bucurăm de sărbători cu inimi deschise, cu respect şi cu şanse egale pentru toţi!”, mai transmite ANES. AGERPRES

Citeste mai mult

Educație

Ce dotări au școlile ultra-moderne din comuna în care a copilărit Mihai Eminescu. Elevii de la țară care vor învăța cu realitate virtuală

Publicat

Publicitate

Poetul Mihai Eminescu s-a născut în târgul Botoșanilor, dar a copilărit începând de la vârsta de 5 ani în satul Ipoteștilor, în prezent comuna Mihai Eminescu. Acest Ipotești idilic, adesea descris cu nostalgie de marele poet, se află la numai 10 kilometri de municipiul Botoșani, iar împrejurimile sale au reprezentat o primă sursă de inspirație pentru creație eminesciană legată de natură, scrie ADEVĂRUL.

La 135 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, Ipoteștiul copilăriei sale a devenit una dintre cele mai moderne și populate unități administrativ teritoriale rurale din județul Botoșani. Localnicii au utilități, dar mai ales copiii lor se bucură de școli moderne. Pe scurt, școlile din comuna Mihai Eminescu sunt la standarde de secol XXI, cu dotări care depășesc unități educaționale de la oraș.

 

Table interactive, laptop pentru fiecare elev

Reabilitarea totală a școlilor din comuna Mihai Eminescu a început acum patru ani. Cinci școli din cinci sate au fost reparate și modernizate. A fost cumpărat mobilier școlar nou, modern, dar în primul rând dotări educaționale moderne. Fiind pandemie, fiecare elev a primit tabletă, iar profesorii laptopuri. În plus, clasele au fost dotate cu table interactive și videoproiectoare. După ridicarea restricțiilor din timpul pandemiei, școlile din comună au fost din nou dotate, de această dată pentru a răspunde și cerințelor orelor în format fizic. Au fost achiziționate table interactive de ultimă generație, a fost dotat un laborator de informatică, toate sălile de clasă cu sisteme all in one și imprimante.

”Modernizarea școlilor din comună a început în anul 2020. Atunci au fost reabilitate cinci școli din șase. A urmat un proiect în pandemie când, cu sprijinul Primăriei, am reușit să procurăm tablete pentru toți elevii, laptop-uri pentru toți profesorii și table interactive la școli. Printr-un alt proiect, în această vară am reușit să îmbunatățim dotarea cu modelul mai nou de tablă interactivă, un laborator de informatică, sisteme all in one în toate sălile de clasă și imprimante. Nu mai vorbim de videoproiectoare care există la fiecare sală de clase. Avem de asemenea sisteme de sunet și cameră pentru videoconferință”, precizează Eugen Vasiliu, directorul școlii. De exemplu, la ora de matematică, elevii învață, fiecare cu laptopul în față, conectați la o tablă interactivă. Elevii pot genera și desena cu ajutorul unui stilou special figuri geometrice, pot face calcule și grafice.

Publicitate

Școala de la țară unde se pregătesc lecții cu ajutorul realității virtuale

Ca ultimă noutate, școala din Ipotești este dotată și cu ochelari pentru realitate virutală. Urmează să primească soft-urile educaționale necesare. Elevii vor pătrunde cu ajutorul realității virtuale, de exemplu, în interiorul corpurilor geometrice, le vor putea manipula cum doresc. ”Așteptăm să primim soft-urile necesare. Ochelarii pentru realitate virutală i-am primit deja. Vor fi lecții interactive deosebite”, spune directorul școlii. Este probabil singura școală din mediul rural care va beneficia de astfel tehnologie la orele de curs. „Este incredibil. Merită să vii la școală numai pentru așa ceva. Nu ai cum să nu-ți dai silința, oleacă, când te distrezi și înveți în același timp. La tabla interactivă, de exemplu, pricep mai ușor. Deschizi rapid o pagină de internet, te lămurești, vezi modele, apoi scrii, frumos tare”, spune un elev de clasa a VIII a de la școala din Ipotești.

„Avem tot ce este nevoie într-o școală modernă”

Proiectele continuă în momentul de față cu un cabinet psiho-pedagogic modern, un cabinet de logopedie, iar ambele vor fi deservite de specialiști tocmai pentru a veni în ajutorul elevilor cu diferite probleme emoționale sau de vorbire. În plus, sunt achiziționate dotările pentru sala de sport. Școala din Ipotești beneficiază și de o mini-bibliotecă și o sală de lectură de top, cu multe cărți noi, moderne, enciclopedii, atlase, beletristică. În plus, sala de lectură are fotolii și canapele comode. Aici funcționează și un club de literatură și lectură.

”Am reușit în ultima perioadă să dotăm toate structurile școlii Mihai Eminescu-Ipotești cu toate mijloacele moderne necesare pentru a desfășura procesul educativ în condiții ideale. Consider că avem tot ce este nevoie într-o școală modernă. Aceste dotări sunt importante pentru toate școlile, sunt necesare pentru ca școala să fie într-adevăr atractivă pentru elevi, să vină cu plăcere la școală, să fim eficienți, să îmbinăm metodele moderne cu cele clasice”, adaugă directorul Eugen Vasiliu. De altfel, odată cu dotările moderne, abandonul școlar a dispărut la școala din Ipotești. ”Încă din învățământul online am fost nevoiți să folosim tehnologia pe care unii nu o stăpâneam foarte bine. Am învățat din mers și noi și elevii. Suntem foarte mulțumiți. Vin elevii cu mare plăcere la școală. Nu mai lipsesc de la ore și nu mai avem abandon școlar. Este un pas spre viitor”, precizează și profesoara de fizică Aurora Ailoaie. Banii pentru dotări și reabilitări au fost obținute atât din fonduri guvernamentale, dar și din fonduri europene, plus contribuția proprie a Primăriei comunei ”Mihai Eminescu”.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Care sunt efectele intrării României în spațiul Schengen. Ce se întâmplă de la 1 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

Începând cu 1 ianuarie, intrarea României în spațiul Schengen pe plan terestru ar putea avea efecte asupra cetățenilor. Se vor închide definitiv 33 de punte de trecere a frontierei română-ungare și româno-bulgare, scrie cancan.ro

Începând cu 1 ianuarie 2025, România va intra oficial în zona Schengen. Statele membre ale Uniunii Europene au decis eliminarea controalelor la frontierele terestre. Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale Comisiei Europene, devenind acum cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

Aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen.

Efectele intrării României în spațiul Schengen

Potrivit art. 23 din Codul Frontierelor Schengen, absența controlului la frontierele interne au ca scop combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere. Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o mulțime de variante de migrație ilegale, mai ales datorită poziției sale geografice, la confluență dintre Orient – ca zonă de plecare a migraților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale, se arată în nota de fundamentare.

Care sunt frontierele care se închid de la 1 ianuarie 2025

Frontiera româno – ungară:

  1. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
  2.  Carei, judeţul Satu Mare – feroviar
  3.  Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier;
  4. Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier;
  5. Săcuieni, judeţul Bihor – rutier;
  6.  Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar;
  7.  Borş, judeţul Bihor – rutier;
  8.  Salonta, judeţul Bihor – rutier şi feroviar;
  9. Vărşand, judeţul Arad – rutier
  10.  Curtici, judeţul Arad – feroviar;
  11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier RO-LA;
  12. Turnu, judeţul Arad – rutier;
  13.  Nădlac, judeţul Arad – rutier:
  14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
  15. Cenad, judeţul Timiş – rutier
  16.  Borş II, judeţul Bihor – rutier;
  17. . Beba Veche, judeţul Timiş – rutier

FRONTIERA ROMÂNO-BULGARĂ

  1. Calafat, judeţul Dolj – rutier, feroviar;
  2. Bechet, judeţul Dolj – rutier (bac) şi portuar;
  3. Corabia, judeţul Olt – portuar;
  4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
  5. Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
  6. Giurgiu, judeţul Giurgiu – rutier, feroviar şi portuar;
  7. Olteniţa, judeţul Călăraşi – portuar;
  8. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi – rutier (bac) şi portuar;
  9. Ostrov, judeţul Constanţa – rutier;
  10. Lipniţa, judeţul Constanţa – rutier;
  11.  Dobromir, judeţul Constanţa – rutier;
  12.  Negru Vodă, judeţul Constanţa – rutier şi feroviar;
  13. Vama Veche, judeţul Constanţa – rutier;
  14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu – rutier (bac).

PUNCTE DE TRECEE A FRONTIEREI LA MAREA NEAGRĂ ȘI DUNĂRE MARITIMĂ

  1. Brăila, județul Brăila – portuar
  2. Cernavodă, județul Constanța – portuar

În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată decizia Consiliului Uniunii Europene de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România.

Publicitate

„În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată de către Consiliul Uniunii Europene decizia de eliminare, începând cu data de 1 ianuarie 2025, a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Republica Bulgaria și România. În acest sens, este necesară adoptarea măsurilor organizatorice pentru eliminarea obstacolelor la frontierele interne cu Republica Ungaria și Republica Bulgaria, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025”, se arată în Nota de fundamentare a documentului.

Citeste mai mult

Eveniment

Evenimente astronomice în 2025: Două eclipse de lună și două de soare. Când au loc și de unde sunt vizibile

Publicat

Publicitate

Evenimente astronomice în 2025. Anul viitor vor avea loc pe glob patru eclipse, din care două de Soare şi două de Lună. Cu excepția unei eclipse parțiale de soare din septembrie, celelalte vor putea fi văzute și din România. 

Eclipsa totală de lună din 14 martie va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, vestul Europei, Africa, estul Asiei și estul Australiei.

Din România se va observa doar faza parțială prin penumbră. Luna va apune înainte de începutul eclipsei parțiale, ora locală: 6:27, iar începutul fazei parțiale va fi la 7:09, notează astrobarlad.com.

Evenimente astronomice în 2025

Eclipsa parțială de soare din data de 29 martie va fi vizibilă din nordul Oceanului Atlantic, Groenlanda, nord-estul Canadei, Europa și nord-vestul Africii. Din România eclipsa va vizibilă doar din partea vestică și nord-vestică.

Eclipsa totală de lună din 7 septembrie 2025 va fi vizibilă din Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa, Europa. Din România eclipsa va fi vizibilă seara. Aceasta este singura eclipsă vizibilă în condiții foarte bune, din România.

Eclipsa parțială de soare din 21 septembrie se va observa din sudul Oceanului Pacific, Antarctica și Noua Zeelandă. Din România eclipsa nu va fi vizibilă.

Publicitate
Chiar de la începutul anului, pe 4 ianuarie 2025 o să ne bucurăm de un eveniment astronomic destul de rar și spectaculos, mai scrie siteul astrobarlad.com.

Luna va acoperi aparent planeta Saturn, fenomenul mai poartă numele de ocultație.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending