Connect with us
Publicitate

Actualitate

Merele s-au copt prea repede în 2024. Multe vor fi procesate iar în comerț vom avea din nou mere din import

Publicat

Publicitate

Merele s-au copt prea repede, în august în loc de octombrie, iar multe din ele vor merge la procesare în fabrici de sucuri sau gemuri. Îaceste condiții, la raft, vom avea în sezonul rece mere din Italia, Polonia şi Grecia, relatează mediafax.ro.

România produce anual circa 500.000 de tone de mere şi ocupă locul 5 în UE, conform Eurostat, dar în acest an temperaturile ridicate au „mâncat” bună parte din producţie . Consumul total de mere se ridică însă la 650.000 de tone, iar pentru a-l acoperi aducem marfă din Polonia şi Ungaria, ţări cărora vremea capricioasă din 2024 le-a redus producţia. Acesta este motivul pentr care importurile de mere vor creşte în sezonul rece faţă de anul trecut, iar iarna aceasta o să plătim mai mult pentru mere, spun producătorii.

Căldura excesivă, cu maxime de peste 40°C, a copt merele mai devreme. Anumite soiuri care în anii anteriori ajungeau la maturitate în luna octombrie acum au ajuns în luna august, spun pomicultorii care s-au apucat să culeagă fructele de toamnă din timpul verii. Recolta este una medie din punct de vedere cantitativ, dar inferioară din punct de vedere calitativ şi vor merge cantităţi mai mari spre procesare, în timp ce Italia, Polonia, Spania, Franţa şi Grecia, principalii producători de fructe din UE, ne vor acoperi consumul de fructe proaspete din retail.

„Anul 2024 a început ca un an foarte bun şi a continuat ca un an capricios din perspectiva secetei şi temperaturilor excesive, iar acum vedem cum se termină recoltarea. În primăvară au rămas cele mai multe flori în meri din ultimii peste zece ani. Din fericire, în zona Dâmboviţa, cel puţin pe partea unde să află livezile noastre, nu au fost afectaţi nici de îngheţ, nici de grindină. Dar, în vară, ceea ce preconiza un an extrem de bun, pentru că merii arătau foarte bine, odată cu instalarea secetei lucrurile s-au schimbat în rău. Nu doar că merele au rămas foarte micuţe, ci au început să pice foarte multe, pentru că soiurile de mere care ajungeau la maturi­tate în octombrie au ajuns la maturitate la finalul lunii august, din cauza căldurii excesive“, a spus Corina Oprea, cofonda­toare a Crăiţei Merelor, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. Ea are o livadă cu o istorie de peste 60 de ani la Voineşti, judeţul Dâmboviţa.

Lucian Florea, preşe­dintele Asociaţiei Fruleg, care pune pe piaţă mere de Iţeşti din judeţul Bacău, spune că 2024 a fost un an extrem de dificil din punctul de vedere al climei. El afirmă că şi în cazul soiurilor de mere timpurii, care se coceau la jumătatea lunii august sau la final de lună, acum au avut un avans de două-trei săptămâni. Anul acesta producţia Fruleg a fost de 60 t/ha faţă de 80 t/ha anul trecut.

„Am reuşit să ajungem în august cu o producţie bunişoară, dar numai în condiţiile în care am avut irigare şi fertilizare. Am luat legătura cu ceilalţi pomicultori, cei care

Publicitate

n-au avut irigare şi fertilizare, şi au suferit foarte mult din punctul de vedere al climei şi al cantităţii de precipitaţii. În anumite zone din România au avut precipitaţii, în anumite zone nu au avut precipitaţiile care le trebuiau. Producţia din România este medie ca şi cantitate, dar medie spre inferioară din punctul de vedere al calităţii“, a explicat Lucian Florea.

Livada Mere de Iţeşti a producătorilor din Asociaţia Fruleg se întinde pe 80 de hectare, unde sunt plantaţi meri, peri şi cireşi, conform celor mai recente date ale ZF. Pomicultorii mai deţin şi un spaţiu de depozitare cu o capacitate de 1.000 de tone cu atmosferă modificată-controlată şi de 500 de tone pentru produse refrigerate. Ei au intrat cu producţia în retail încă din 2011, primul an în care s-au asociat.

Lucian Florea afirmă că, din fericire, recolta mai mică de fructe de anul acesta le aduce producătorilor un preţ mai mare faţă de anii anteriori. „Dacă discutăm de preţul fructelor, anul acesta pleacă de la fermier cu 2,5 lei/kg, dar în reţeaua de hipermar­keturi poate ajunge la 4-4,5 lei/kg, pentru că discutăm de sortare, ambalare, ambalaje, transport şi condiţiile în care sunt păstrate la raft“, a completat el. Cu toate acestea, din cauză că sunt mai slabe calitativ, cea mai mare parte va merge spre procesare. „Preţul oferit de fabricile de sucuri, de con­centrat sau de cele de gemuri şi magiun este aproape dublu faţă de anul trecut.

Publicitate

Anul trecut a fost în jur de 0,55 lei/kg, iar anul ăsta se învârte jurul a 1 leu/kg.“

România produce anual circa 500.000 de tone de mere şi ocupă locul 5 în UE, conform Eurostat, dar în acest an temperaturile ridicate au „mâncat“ bună parte din producţie. Consumul total de mere se ridică însă la 650.000 de tone, iar pentru a-l acoperi aducem marfă din Polonia şi Ungaria. „Polonia şi Ungaria, concurenţii noştri în mod direct, stau mult mai prost decât noi la producţii, pentru că au avut îngheţurile din primăvară şi pomii au fost prinşi în perioada de înflorit, ceea ce le-a diminuate foarte mult producţiile“, a subliniat Lucian Florea.

Astfel, importurile de mere vor creşte în sezonul rece faţă de anul trecut, iar iarna aceasta o să plătim mai mult pentru mere, spun producătorii. Importurile de fructe s-au apropiat în 2023 de 1 miliard de euro şi îi generează României al doilea cel mai mare deficit comercial pe balanţa cu alimente, conform datelor INS.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Voievod Neagoe Basarab

Publicat

Publicitate
Binecredinciosul voievod Neagoe Basarab s-a născut în anul 1481. Tatăl său era din neamul Basarabilor, iar mama sa era din familia Craioveştilor. Neagoe a fost unul dintre cei patru copii ai părinţilor săi. Influențat de credinţa mamei sale, el a deprins din fragedă vârstă învăţăturile mântuitoare și virtuţile creştine. Mănăstirea Bistriţa din Oltenia, ctitorie a străbunicilor săi, a devenit şcoală duhovnicească pentru evlaviosul Neagoe.
Voia lui Dumnezeu a făcut ca în acele vremuri la Mănăstirea Bistriţa să fie retras marele între patriarhi, Nifon al Constantinopolului, chemat în Ţara Românească la anul 1502, de voievodul Radu cel Mare pentru a reorganiza şi întări viaţa bisericească. De la Sfântul Ierarh Nifon, Neagoe a deprins taina rugăciunii isihaste, evlavia şi trezvia sufletului, învăţătura şi înţelepciunea lui Hristos, dobândind înalt spor duhovnicesc. Înzestrat cu daruri intelectuale deosebite, el şi-a agonisit mai toată ştiinţa şi cultura teologică a vremii sale.
De aceea, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, iubitorul de Hristos, Neagoe, în anul 1512, a fost chemat la demnitatea de Domnitor şi Voievod al Ţării Româneşti. În această calitate a încurajat dezvoltarea comerţului şi a meşteşugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să menţină relaţii de prietenie cu Ungaria. A încercat să stabilească relaţii diplomatice cu Veneţia și Roma și chiar să medieze conflictul dintre creștinii ortodocși şi catolici. Continuând viziunea şi obiectivele politice iniţiate de Ştefan cel Mare, a încercat să realizeze o coaliţie a statelor răsăritene împotriva expansiunii turceşti.
În 1517 cere şi obţine de la Patriarhia ecumenică canonizarea fostului său învăţător, patriarhul Nifon. Pe racla în care au fost aşezate moaştele şi care se păstrează la Dionisiu, domnul român este reprezentat închinându-se sfântului. În anul 1519, Neagoe Basarab împreună cu Ştefan al IV-lea al Moldovei (Ştefăniţă Vodă) au trimis un ambasador la Vatican prin intermediul căruia „Basarab și aleşii săi fii Teodosie și Petru și urmaşii săi și Ştefan și fiii săi” promiteau că vor participa alături de ceilalţi principi creştini și de papă la „sfânta expediţie împotriva lui Selim, tiranul turcilor”.
Totuşi, Ţara Românească rămâne pe perioada domniei lui vasală Imperiului Otoman. Neagoe Basarab a făcut donaţii generoase mănăstirilor ortodoxe din Ţara Românească şi din toate ţările din Balcani. În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, unde se odihnesc şi sfintele moaşte ale voievodului. Sfântul Voievod Neagoe Basarab a rămas în memoria poporului român şi a tradiţiei ortodoxe prin opera sa intitulată „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, prima creaţie de valoare universală a literaturii române, un adevărat testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic şi enciclopedic.
Proclamarea oficială a canonizării a avut loc la 26 octombrie 2008, la Catedrala Patriarhală.

Citeste mai mult

Educație

Elevii români au obţinut trei medalii de argint şi una de bronz la Olimpiada Balcanică de Informatică

Publicat

Publicitate

Elevii români au obţinut trei medalii de argint şi una de bronz la Olimpiada Balcanică de Informatică, desfăşurată în perioada 20 – 26 septembrie, la Ohrid, în Macedonia de Nord.

”Echipa României se întoarce de la ediţia din acest an a Olimpiadei Balcanice de Informatică, desfăşurată în perioada 20 – 26 septembrie la Ohrid, Macedonia de Nord, cu premii importante. Lotul naţional a obţinut medalii prin toţi reprezentanţii, ajungând pe podiumul competiţiei, care a presupus participarea a 65 de elevi din 15 ţări”, informează, miercuri, Ministerul Educaţiei.

Cele trei medalii de argint au fost obţinute de: Andrei Boacă – Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” Iaşi, Rareş-Andrei Neculau – Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” Galaţi şi de Alexandru Gheorghieş – Liceul Teoretic de Informatică “Grigore Moisil” Iaşi. Totodată, Cristian Luchian de la Colegiul Naţional de Informatică Piatra-Neamţ a câştigat medalie de bronz.

Echipa României a fost însoţită în Macedonia de prof. Adrian Panaete de la Colegiul Naţional “A.T.Laurian” Botoşani, vicepreşedinte al Societăţii pentru Excelenţă şi Performanţă în Informatică şi membru al Comitetului Internaţional al Olimpiadei Balcanice de Informatică, şi de Liviu-Mihai Silion, student la Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca, membru SEPI.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: APIA a finalizat controlul clasic pe teren, campania 2024

Publicat

Publicitate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Judetean Botosani informează opinia publică finalizarea controlul clasic pe teren aferent Campaniei 2024.

Astfel, la nivelul  Centrului judetean Botosani au fost verificate 138 de exploatații, cu o suprafață de 13390 hectare și un total de 4601 parcele controlate la fața locului.

Reamintim că, în conformitate cu OMADR nr. 292/16.07.2024 pentru aprobarea  Procedurii operaţionale privind activitatea de control clasic pe teren, aplicabilă în Campania 2024, ediția a II-a, termenul de finalizare a controalelor pe teren este de cel târziu până la data de 11 octombrie 2024, cu excepția verificărilor la fața locului a cerințelor de bază și specifice pentru accesarea măsurilor de dezvoltare rurală aflate în derulare din PNDR 2014-2020 și a intervențiilor  de dezvoltare rurală  din PS-PAC 2023-2027, care se vor efectua  în primăvara anului următor.

In perioada următoare APIA va intocmi, opera și verifica rapoartele de control în sistemul informatic, astfel încât în 16.10.2024 să demareze cu succes Campania de plată în avans a beneficiarilor care au depus cerere în anul 2024.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (285)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DOUĂ REVISTE BOTOŞĂNENE

Am intrat în posesia a încă două reviste care apar la Botoşani:

  1. “VATRA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ” ( nr. 55, iulie – septembrie 2024, periodic al Filialei  judeţene Botoşani a “Uniunii Vatra Românească”, redactor-şef : Paul – Mircea Iordache).Revista se deschide  cu un articol semnat de Nicolae Dabija a cărui arhitectură se mulează pe argumente şi mărturii ale unui număr de 63 de personalităţi naţionale şi internationale,  ca răspuns la întrebarea “De ce limba noastră e  română?” Reţinem din argumentele lui Mihai Eminescu: 1. “Dacă în limbă nu s-are reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: “Aşa voiesc eu să fiu şi nu altfel”, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ? Prin urmare, simplul fapt că noi , românii, câţi ne aflăm pe pământ, vorbim o singură limbă, “una singură” ca nealte popoare, şi aceasta în oceane de popoare străine ce ne înconjoară, e dovadă destulă că aşa voim noi şi nu altfel”; 2. “Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape în acelaşi chip în toate părţile locuite de români”. Paginile următoare sunt dedicate Basarabiei. Cititorii vor găsi partea a doua a  reportajului de la Bălţi, unde  au avut loc o serie de activităţi dedicate Zilei Unirii Basarabiei cu România, în acest număr aspecte de la simpozionul “Unirea Basarabiei cu România: valori spirituale şi educaţie”.  O atenţie deosebită acordă revista şi Conferinţelor anuale de Instalaţii ale Universităţilor Tehnice din Iaşi şi Chişinău. La dezbaterile tehnice   au luat parte reprezentanţi ai elitei tehnice din domeniu, existente în cele două state româneşti.  Paginile revistei ne orientează spre comuna Mereni (raionul Anenii Noi) unde a avut loc o confernţă ştiinţifică sub genericul “75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia”, unde Ioan Negrei, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie USM şi vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova “Alexandru Moşanu”,  a prezentat studiul de caz “Deportările din 5-7 iulie 1949 din raza raionului Vadul lui Vodă, RSS Moldovenească”, iar eleva Maria Siretean  a dat citire unui fragment din eseul său “Contextul istoric general din perioada deportărilor staliniste”, eseu care a câştigat marele premiu.
  2. “ŢARA DE SUS” (nr. 1-2 din 2024, periodic al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, manager: Iustina Irimia-Cenuşă; referent: Daliana Bejan; lector: Florentina Toniţă, iconografie: Sorin Ivasciuc).Publică în această ediţie: Iustina Irimia-Cenuşă, Ciprian Iacinschi, Corneliu Iaţu, Mariana Ichim Hodan, Victor Tănasă,  Daliana Bejan, Gabriel Asoltanei, Cristina Rîznic, Al. D. Funduianu, Ciprian Lungu, Dorel Gaftoneanu, Mihaela Viziteu şi Mihai Chelărescu. Revista se deschide cu portretele celor două personalităţi ale meşteşugului popular botoşănean, cărora în 2023 li s-au acordat titlul onorific de Tezaur Uman Viu: Ileana Ţîrliman şi Constantin Ciubotariţa.  Al. D. Funduianu scrie despre ultimele cărţi ale lui Vasile Ungureanu, considerându-l  „un OM al datoriilor împlinite”:„În cei aproape 50 de ani de când ne cunoaştem, am scris în mai multe rânduri, despre omul, intelectualul, scriitorul/cărturarul Vasile Ungureanu. Am scris cronici de întâmpinare/semnale editoriale la majoritatea cărţilor pe care le-a publicat. L-am apreciat pentru devotamentul şi profesionalismul dovedit în calitatea de profesor de limba şi literatura română, coleg de cancelarie şi prieten, director de cămin cultural, folclorist, publicist şi scriitor, dar şi de membru dedicat comunităţii tudorene. Familist devotat şi respectat, constructor harnic şi iscusit, remarcabil pictor, maestru iconar etc. Pentru toate acestea, eminentul profesor Vasile Ungureanu a fost răsplătit cu importante distincţii, între care o menţionez doar pe cea de Cetăţean de Onoare al Comunei Tudora.” Dorel Mihai Gaftoneanu face un scurt rezumat al cercetărilor sale, sau în colaborare, prin arhivele naţionale, legând numele înaintaşilor poetului Mihai Eminescu de vatra veche a satului Bursuceni, concretizate în studiul său „Naşterea, renaşterea şi stingerea unei legende”.  Volumul conţine biografii sentimentale, documente şi controversă despre care autorul spune: „…vine de la povestirea de familie – o legendă pentru generaţiile anterioare, confirmată, stinsă, de documentele găsite în arhive. Ne-am propus şi am schiţat o carte, un minifilm documentar şi un modest monument cu plăci de marmură inscripţionate”.  Corneliu Iaţu face un laudaţio lui George Şpaiuc,  artistul  căruia „nectarul zeilor sau „roua coborâtă din stele” i-a fost servită atunci când ursitoarele i-au hotărât destinul”. Alte pagini ale revistei fac referire la  obiectivele pentru care a fost creată: festivaluri de datini şi obiceiuri, moştenirile muzicale de altădată, creaţia eminesciană, şezătorile iernii, târgul mărţişorului,  arte vizuale, muzica sacră,  arta ouălor încondeiate, frumuseţea sacră a pricesnelor, personalităţi care promovează cultura tradiţională, tineri interpreţi de folclor, relaţia tradiţie – modernitate, folclor coregrafic etc.

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending