Connect with us

Actualitate

Merele s-au copt prea repede în 2024. Multe vor fi procesate iar în comerț vom avea din nou mere din import

Publicat

Publicitate

Merele s-au copt prea repede, în august în loc de octombrie, iar multe din ele vor merge la procesare în fabrici de sucuri sau gemuri. Îaceste condiții, la raft, vom avea în sezonul rece mere din Italia, Polonia şi Grecia, relatează mediafax.ro.

România produce anual circa 500.000 de tone de mere şi ocupă locul 5 în UE, conform Eurostat, dar în acest an temperaturile ridicate au „mâncat” bună parte din producţie . Consumul total de mere se ridică însă la 650.000 de tone, iar pentru a-l acoperi aducem marfă din Polonia şi Ungaria, ţări cărora vremea capricioasă din 2024 le-a redus producţia. Acesta este motivul pentr care importurile de mere vor creşte în sezonul rece faţă de anul trecut, iar iarna aceasta o să plătim mai mult pentru mere, spun producătorii.

Căldura excesivă, cu maxime de peste 40°C, a copt merele mai devreme. Anumite soiuri care în anii anteriori ajungeau la maturitate în luna octombrie acum au ajuns în luna august, spun pomicultorii care s-au apucat să culeagă fructele de toamnă din timpul verii. Recolta este una medie din punct de vedere cantitativ, dar inferioară din punct de vedere calitativ şi vor merge cantităţi mai mari spre procesare, în timp ce Italia, Polonia, Spania, Franţa şi Grecia, principalii producători de fructe din UE, ne vor acoperi consumul de fructe proaspete din retail.

„Anul 2024 a început ca un an foarte bun şi a continuat ca un an capricios din perspectiva secetei şi temperaturilor excesive, iar acum vedem cum se termină recoltarea. În primăvară au rămas cele mai multe flori în meri din ultimii peste zece ani. Din fericire, în zona Dâmboviţa, cel puţin pe partea unde să află livezile noastre, nu au fost afectaţi nici de îngheţ, nici de grindină. Dar, în vară, ceea ce preconiza un an extrem de bun, pentru că merii arătau foarte bine, odată cu instalarea secetei lucrurile s-au schimbat în rău. Nu doar că merele au rămas foarte micuţe, ci au început să pice foarte multe, pentru că soiurile de mere care ajungeau la maturi­tate în octombrie au ajuns la maturitate la finalul lunii august, din cauza căldurii excesive“, a spus Corina Oprea, cofonda­toare a Crăiţei Merelor, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. Ea are o livadă cu o istorie de peste 60 de ani la Voineşti, judeţul Dâmboviţa.

Lucian Florea, preşe­dintele Asociaţiei Fruleg, care pune pe piaţă mere de Iţeşti din judeţul Bacău, spune că 2024 a fost un an extrem de dificil din punctul de vedere al climei. El afirmă că şi în cazul soiurilor de mere timpurii, care se coceau la jumătatea lunii august sau la final de lună, acum au avut un avans de două-trei săptămâni. Anul acesta producţia Fruleg a fost de 60 t/ha faţă de 80 t/ha anul trecut.

„Am reuşit să ajungem în august cu o producţie bunişoară, dar numai în condiţiile în care am avut irigare şi fertilizare. Am luat legătura cu ceilalţi pomicultori, cei care

Publicitate

n-au avut irigare şi fertilizare, şi au suferit foarte mult din punctul de vedere al climei şi al cantităţii de precipitaţii. În anumite zone din România au avut precipitaţii, în anumite zone nu au avut precipitaţiile care le trebuiau. Producţia din România este medie ca şi cantitate, dar medie spre inferioară din punctul de vedere al calităţii“, a explicat Lucian Florea.

Livada Mere de Iţeşti a producătorilor din Asociaţia Fruleg se întinde pe 80 de hectare, unde sunt plantaţi meri, peri şi cireşi, conform celor mai recente date ale ZF. Pomicultorii mai deţin şi un spaţiu de depozitare cu o capacitate de 1.000 de tone cu atmosferă modificată-controlată şi de 500 de tone pentru produse refrigerate. Ei au intrat cu producţia în retail încă din 2011, primul an în care s-au asociat.

Lucian Florea afirmă că, din fericire, recolta mai mică de fructe de anul acesta le aduce producătorilor un preţ mai mare faţă de anii anteriori. „Dacă discutăm de preţul fructelor, anul acesta pleacă de la fermier cu 2,5 lei/kg, dar în reţeaua de hipermar­keturi poate ajunge la 4-4,5 lei/kg, pentru că discutăm de sortare, ambalare, ambalaje, transport şi condiţiile în care sunt păstrate la raft“, a completat el. Cu toate acestea, din cauză că sunt mai slabe calitativ, cea mai mare parte va merge spre procesare. „Preţul oferit de fabricile de sucuri, de con­centrat sau de cele de gemuri şi magiun este aproape dublu faţă de anul trecut.

Anul trecut a fost în jur de 0,55 lei/kg, iar anul ăsta se învârte jurul a 1 leu/kg.“

România produce anual circa 500.000 de tone de mere şi ocupă locul 5 în UE, conform Eurostat, dar în acest an temperaturile ridicate au „mâncat“ bună parte din producţie. Consumul total de mere se ridică însă la 650.000 de tone, iar pentru a-l acoperi aducem marfă din Polonia şi Ungaria. „Polonia şi Ungaria, concurenţii noştri în mod direct, stau mult mai prost decât noi la producţii, pentru că au avut îngheţurile din primăvară şi pomii au fost prinşi în perioada de înflorit, ceea ce le-a diminuate foarte mult producţiile“, a subliniat Lucian Florea.

Astfel, importurile de mere vor creşte în sezonul rece faţă de anul trecut, iar iarna aceasta o să plătim mai mult pentru mere, spun producătorii. Importurile de fructe s-au apropiat în 2023 de 1 miliard de euro şi îi generează României al doilea cel mai mare deficit comercial pe balanţa cu alimente, conform datelor INS.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 8 februarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 8 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 8 februarie 2026:

Loto 6/49: 22, 16, 11, 44, 28, 20

Loto 5/40: 32, 11, 20, 29, 22, 34

Joker: 1, 2, 36, 23, 31 + 6

Noroc: 2 7 3 3 8 9 6

Publicitate

Noroc Plus: 9 9 8 7 6 0

Super Noroc: 0 7 7 5 5 3

Citeste mai mult

Eveniment

Două zile de ninsoare, polei și ger: Vremea se răcește până la -15 grade și ninge în toată țara până marți seara

Publicat

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie a emis, duminică, o informare meteo care anunță două zile de ninsoare, răcire accentuată a vremii și intensificări ale vântului în mare parte din țară.

Intervalul vizat este 8 februarie, ora 10:00 – 10 februarie, ora 20:00, perioadă în care sunt așteptate precipitații predominant sub formă de ninsoare, depuneri de strat de zăpadă și, izolat, polei.

Potrivit meteorologilor, ninsorile vor fi prezente duminică și în noaptea de duminică spre luni în Moldova, estul și sud-estul Transilvaniei. Ulterior, începând de luni seara și până marți seara, aria precipitațiilor se va extinde în special în Oltenia, Banat, Transilvania și la munte.

Cantitățile de apă vor ajunge local la 5–10 litri pe metrul pătrat, iar în zona montană și în sud-vestul teritoriului pot atinge aproximativ 15 litri pe metrul pătrat. Stratul de zăpadă va avea, în general, grosimi de 5–10 centimetri, în timp ce la munte se pot acumula în jur de 15 centimetri.

Meteorologii avertizează și asupra formării izolate de polei sau ghețuș, fenomen care poate îngreuna circulația rutieră. În același timp, vântul va avea intensificări în sud-vestul, sudul și estul țării, cu viteze de 45–50 km/h. În Munții Banatului și la altitudini mari din vestul Carpaților Meridionali, rafalele pot depăși 80–90 km/h, viscolind temporar ninsoarea.

Vremea va deveni deosebit de rece în regiunile extracarpatice și geroasă în noaptea de luni spre marți, în special în Moldova și estul Transilvaniei. Temperaturile maxime se vor situa între −6 și 3 grade Celsius, iar cele minime vor coborî, în general, între −15 și −5 grade.

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie precizează că mesajul poate fi actualizat în funcție de evoluția fenomenelor, inclusiv prin avertizări nowcasting pentru fenomene severe imediate.

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani învinge clar Metaloglobus, scor 3-0, și urcă pe locul 5 în Superligă după un meci dominat total pe Municipal

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a obținut o victorie convingătoare pe teren propriu, scor 3-0 cu Metaloglobus București, în etapa a 26-a din Superligă, rezultat care readuce formația pregătită de Leo Grozavu în zona play-off-ului. Pe Stadionul „Municipal”, botoșănenii au controlat jocul de la un capăt la altul și au confirmat diferența de valoare dintre cele două echipe, aflate la poli opuși ai clasamentului.

Gazdele au început ofensiv și au ratat prima ocazie importantă încă din minutul 10, când Gavrilaș a respins cu dificultate șutul lui Ongenda. Presiunea s-a concretizat rapid, iar în minutul 14 FC Botoșani a deschis scorul după ce Sava, talonat de Lopez, a deviat mingea în propria poartă de la aproximativ cinci metri.

Echipa lui Grozavu a continuat să atace, iar în minutul 34 portarul oaspeților a avut o nouă intervenție spectaculoasă la execuția lui Kovtalyuk din apropiere. Superioritatea s-a reflectat din nou pe tabelă în minutul 42, când Lopez a înscris cu capul din câțiva metri, după o fază simplă în care a rămas cu poarta goală. La pauză, FC Botoșani conducea meritat cu 2-0.

După reluare, jocul a curs în aceeași direcție, cu gazdele în control și cu Metaloglobus încercând fără succes să reducă diferența. Botoșănenii au forțat desprinderea, iar golul al treilea a venit în minutul 84, când Cîmpanu a finalizat cu un șut puternic la colțul scurt, după pasa lui Mailat, stabilind scorul final, 3-0.

Succesul vine după eșecul la limită suferit etapa trecută în fața campioanei FCSB și o readuce pe FC Botoșani în primele locuri ale clasamentului. Cu cele trei puncte obținute duminică, moldovenii urcă pe poziția a cincea și reintră în lupta pentru play-off, confirmând forma bună de pe teren propriu.

De partea cealaltă, Metaloglobus rămâne pe ultimul loc în Superligă, cu un total redus de puncte și cu perspective tot mai complicate în tentativa de salvare de la retrogradare.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (428)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

AȘTEPTÂND CURGEREA NOPȚII

Citind poeme de Ana Blandiana am întâlnit și  pe cel intitulat „Omphalos” („O piatră e un zeu care/ Se mișcă atât de încet/ Încât ochiul meu repede muritor/ Nu-i în stare/ Să-i recunoască mișcarea/ Așa cum nu poți să-i ceri/ Unui val/ Unui nor/ Să înțeleagă ce-i marea,/ Când totul se năruie/ Și-apoi se dizolvă/ Într-un toxic amestec/ De ieri și de mâine,/ O piatră e sâmburul lumii/ Viu încă? Sensul chircit ce rămâne/ Omphalos și mugur din care întreg/ Universul ucis/  Va mai crește o dată/ Când zeu-mpărțit?/  Între pietre egal/ Se va strânge-ntr-o baricadă.”). În acest context ni-am amintit că am în bibliotecă un volum de poezii al lui Dumitru Necșanu intitulat „Omphalos” ( Editura „Axa”, Botoșani, 2007).

Dumitru Necșanu a debutat cu placheta „Vânătoare de frig” (1979), „Omphalos”, al doilea în cronologia aparițiilor, este și cel care l-a impus ca poet pur-sânge al literaturii române. Au urmat volumele „Labirintul gol”(2009), apoi reluarea volumului de debut, „Vânătoarea de frig” (2011), adus la calitatea de antologie. Urmează volumul „Paing” (2013), volum care îl impune și ca membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.

 Revenind la „Omphalos”, oricât aș încerca să mă îndepărtez de Ana Blandiana, după citirea acestei cărți nu pot să nu  sesizez acel sentiment al înnoptării. Acel  permanent refugiu în noapte cu scopul de a redescoperi acolo poezia, armonizată cu definiția dată de Gellu Naum („acea vietate de noapte cu ochi de pisică, cu simțuri la pândă, agilă, elastică, lucidă”) precum și cu sine însuși („singurătatea – animal plăpând” sau „mă bântuie pustiitul lor întuneric”). Însă Dumitru Necșanu speră la mai mult, să redescopere lumina pe calea exemplificată de „lichtung”-ul lui Heidegger, adică să descoperi licăririle dosite („noaptea ascunde galopul unor aburinde stele”), să le înlături ascunzătorile pentru a  le releva valoarea spirituală și a-l supune unei binefăcătoare abluțiuni. Poemele sunt rezultatul unor experimente de disecție a nopții („noaptea e sângele pietrei” „obrazul livid al nopții”, „fântâna unei nopți”, „noaptea rupe malul luminii”, „coasa iute a nopții”, „nopți ruginite”, „subpământurile nopții”, „noaptea roade cântecul”, „turmele nopții” etc.). Experimentul poetic al lui Dumitru Necșanu, pentru că întregul volum este un experiment ce nu-l putem încadra ușor, se produce  pe durata a două nopți, aspect delimitat în volum de două capitole a câte 18 poeme,  intitulate chiar astfel: „prima noapte” și „a doua noapte”.  Poetul supune experimentului său o „familie” poetică („sora noastră piatra/ și fratele nostru soarele/ dragostea noastră marea/ și carnea noastră pământul/ durerea noastră pasărea/ și sângele nostru cuvântul”) pornind de la „noiembrie”  ca lună ce duce spre întuneric: „cum să fii vesel când calul tău moare/ când soarele tău se înfășoară pe iarba/ arsă de ploi iar iubita/ pleacă plutind într-o vorbă// nu îți mai îngădui forma flăcării/ sau a plânsului limpede/ de trece înecat un zeu/ vameșul se crede nebun iar copacii/ cad precum grâul/ sub coasa iute a nopții// și/ ca să prinzi ultima/ caleașcă spre tine însuți/ trebuie să lași mai întâi să treacă/ noiembrie” („să treacă noiembrie”.  Așteptând această trecere, Dumitru Necșanu  se pregătește  apelând la un fel de teurgie personală prin exerciții de derelativizare a timpului, de invocare a gândurilor ca aștri negri, de un fel de cenzurare a conștiinței, toate subordonate unei geometrii în mișcare  a înconjurului: („o lamă de cuțit/ soarele alunecă pe ea/ soarele botezat noiembrie/ soarele botezat muiere fățarnică/ soarele ca o osie/ soarele crai îmbrăcat în vești/ alunecă spre miazănoapte// dar miazănoaptea rămâne locului/ înșelată se lasă/ abandonată se lasă/ a opta mare minune/ și-a optsprezecea/ șade ascunsă încă acolo/ pe lama cuțitului numit orizont” („lama de cuțit”).

Dumitru Necșanu nu este de acord cu o filozofie care se tot propagă, aceea că n-ar trebui să căutăm un centru special, el fiind oriunde, pe când marginea nicăieri. De aceea el și-a ales ca centru  Omphalos-ul din Delphi, locul unde Zeus a așezat piatra, la care speră să ajungă cândva, când se va întâmpla să fie „intrarea în primăvară” („nostalgic se rup de mine/ săptămânile acestui an alungat/ din toate turmele nopții// ieșirea din somn/ se lasă așteptată – intrarea/ în primăvară s-a făcut/ cu uneltele ascuțite de lună fără/ spaimă trec prin efluviile acestor/ galaxii anonime// undeva/ dincolo de vârstele lumii semn/ aștept despre voința aproapelui”). Coperta a patra este înnobilată de un punct de vedere al lui Gellu Dorian din care rețin: „Și această primă carte confirmă că poezia lui a învins erodarea pe care timpul o face asupra poeziei multor poeți”.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending