Un accident rutier a avut loc în urmă cu puțin timp, pe DJ282, între localitățile Trușești și Buhăceni. În eveniment au fost implicate două autoturisme, în care se aflau trei persoane.

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii Gărzii de Intervenție Trușești, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță. Salvatorii au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate, iar în urma evaluării la fața locului, niciuna dintre ele nu a avut nevoie de transport la spital.

Pentru înlăturarea oricărui pericol, pompierii au deconectat bornele bateriilor celor două autoturisme și au asigurat măsurile specifice de prevenire a incendiilor.

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

Carnea nu trebuie să se afle în centrul alimentației umane: o vastă coaliție de oameni de știință a afirmat acest lucru la finalul anilor 2010, stârnind furia reprezentanților industriei cărnii, scrie alba24.ro.

”Consumul de carne roșie este asociat cu un risc mai mare de mortalitate în țările în care el este ridicat de mai multe decenii”, a evidențiat acest studiu de sinteză, publicat vineri în revista The Lancet de comitetul Eat-Lancet Commission, compus din aproximativ 100 de experți în nutriție, mediu și sănătate publică.

Munca lor depășește, de departe, doar chestiunea consumului de carne. Noul raport din 2025 are menirea de a oferi soluții pentru ca întreaga populație mondială să beneficieze de o alimentație sănătoasă, fără a afecta mediul înconjurător.

Acest vast program a stat deja la baza unui raport publicat în 2019. Atenția publică și mediatică s-a îndreptat atunci majoritar asupra unui regim propus de experți și prezentat ca fiind cel mai bun pentru sănătatea umană.

Denumit ”dietă pentru sănătate planetară”, acesta regim alimentar acorda un rol minim cărnii roșii: 14 grame pe zi, adică jumătate din media mondială și mult mai puțin decât consumul din țările dezvoltate.

Experții recomandau mai degrabă consumul de cereale integrale, fructe, legume, nuci, leguminoase, cum ar fi lintea și fasolea, cu cantități doar moderate sau mici de pește, lactate și carne.

Deși autorii au precizat că aceste cifre constituiau doar un cadru general, publicarea raportului a stârnit reacții foarte divergente în rândul publicului larg și în lumea economică.

În întreaga lume, numeroase federații din sectorul agroalimentar au respins recomandările prezentate ca fiind caricaturale, periculoase sau nepotrivite obiceiurilor locale în materie de alimentație.

Cu toate acestea, comunitatea științifică a primit destul de bine acele recomandări în materie de sănătate, în ciuda unor critici privind luarea în considerare insuficientă a anumitor realități, cum ar fi inegalitățile sociale în ceea ce privește accesul la hrană.

”Opiniile au fost, în ansamblu, mai degrabă pozitive decât negative”, concluziona în 2023 un bilanț realizat de alți cercetători și publicat în revista Lancet Global Health, contrar discursului unor industriași care au prezentat concluziile comisiei ca fiind marginale sau controversate.

În septembrie, ONG-ul Changing Markets a publicat un raport în care acuza mai mulți actori din sectorul agroalimentar că au orchestrat o campanie de dezinformare online împotriva concluziilor comisiei.

În acest context, cercetătorii au publicat vineri recomandările lor actualizate. Ei au adăugat în noul raport și o secțiune amplă legată de justiția socială, cu considerații uneori foarte largi, precum încurajarea asigurării unor condiții demne pentru lucrătorii din industria agroalimentară.

Dar, în ceea ce privește recomandările alimentare, ei insistă și afirmă: cea mai bună dietă pentru sănătate ‘se bazează în primul rând pe surse vegetale, cu o proporție moderată de alimente de origine animală și cu cât mai puțin zahăr adăugat, mai puține grăsimi saturate și mai puțină sare”.

Consumul de carne trebuie redus la o porție mică

Consumul mediu de carne roșie ar trebui să se limiteze la 15 grame pe zi, consideră ei de acum.

Legumele, fructele și cerealele integrale ar trebui consumate în cantități de 200 de grame, 300 de grame, respectiv 210 de grame pe zi.

Produsele lactate ar trebui să reprezinte 250 de grame, peștele sau fructele de mare 30 de grame, la fel ca și carnea albă, cum ar fi cea de păsări.

Toate aceste cifre sunt foarte apropiate de cele din raportul precedent, mai ales dacă se iau în considerare intervalele mai largi promovate de autori.

În cazul produselor lactate, de exemplu, aceștia estimează că un consum ideal poate varia de la abstinență totală la 500 de grame pe zi.

”Nu este atât de surprinzător că nu s-a schimbat nimic. Între 2019 și astăzi nu a avut loc nicio revoluție în ceea ce privește relația cunoscută între consumul anumitor alimente și sănătate”, a declarat François Mariotti, profesor de nutriție la AgroParisTech.

Cu toate acestea, autorii recunosc mai deschis că recomandările lor, deși sunt benefice pentru sănătate pe termen lung, pot cauza carențe pe termen scurt la anumite persoane, în special dacă acestea se limitează la valorile minime ale intervalelor propuse.

Totodată, dieta pentru sănătate planetară a fost asociată cu o reducere cu 27% a riscului de deces prematur, precum și cu incidențe mai scăzute ale bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului și altor boli cronice, precizează raportul din 2025.

”În prezent, toate dietele naționale ale țărilor deviază substanțial de la ‘dieta pentru sănătate planetară’, însă o orientare către acest tipar ar putea preveni aproximativ 15 milioane de decese pe an (27% din totalul deceselor la nivel global)”, au precizat autorii raportului.

”O astfel de tranziție ar reduce ratele de incidență ale multor boli specifice netransmisibile și ar promova longevitatea sănătății”, au adăugat ei.

Experții au subliniat beneficiile ecologice ale acestei diete, afirmând că ar putea reduce cererea de alimente care necesită resurse intensive, cum ar fi carnea roșie, reducând astfel emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de apă și prelucrarea terenurilor.

Raportul publicat în The Lancet a constatat că actualele sisteme alimentare globale contribuie la 30% din emisiile de gaze cu efect de seră și sunt principalul factor care determină depășirea limitelor planetare prin impactul lor asupra climei, biodiversității, consumului de apă dulce și schimbărilor în modul de utilizare a terenurilor.

Limitele planetare sunt definite ca fiind pragurile care mențin sistemul de ‘suport al vieții’ al planetei noastre – de care depind oamenii – stabil și sănătos.

Cercetătorii au afirmat că, deși la nivel global se produc suficiente alimente, aproape jumătate din cei 8 miliarde de oameni ai planetei (aproximativ 3,7 miliarde) nu au acces sigur la alimente sănătoase, la un mediu curat sau la un salariu decent.

Autorii noului raport au adăugat că alimentația celor mai bogați 30% oameni din populația globală este responsabilă pentru aproximativ 70% din presiunile globale asupra mediului cauzate de sistemele alimentare.

Concluziile sugerează că, dacă întreaga omenire ar trece la dieta pentru sănătate planetară și ar exista politici climatice puternice pentru reducerea emisiilor în toate sectoarele, atunci emisiile de gaze cu efect de seră ar putea scădea cu mai mult de jumătate – echivalentul eliminării emisiilor de la toate centralele electrice pe cărbune la nivel global.

Comitetul a solicitat, de asemenea, adoptarea de măsuri pentru protejarea pădurilor, a zonelor umede și a altor habitate naturale care încă există pe planeta noastră, în vederea conservării biodiversității.

Noul raport menționează că guvernele pot lua măsuri pentru a promova alimentele sănătoase, inclusiv prin impozitarea produselor nesănătoase, oferind în același timp subvenții pentru fructe și legume.

Activități informativ-educative desfășurate cu ocazia Zilei Mondiale a Animalelor

La data de 03 octombrie 2025, polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor Botoșani au desfășurat activități informativ-educative la Școala Gimnazială nr. 11 din municipiul Botoșani, cu ocazia Zilei Mondiale a Animalelor.

La activitate au participat 123 de elevi și 5 cadre didactice, fiind distribuite pliante informative și fișe de lucru adaptate vârstei participanților. Materialele au avut ca scop dezvoltarea compasiunii față de animale și încurajarea respectării drepturilor și bunăstării acestora.

Această inițiativă se înscrie în obiectivele privind informarea populației cu privire la atribuțiile structurilor pentru protecția animalelor, obligațiile deținătorilor de animale, precum și consecințele acțiunilor de cruzime sau rele tratamente aplicate acestora.

Astfel de activități au un rol important în formarea unei atitudini responsabile și empatice față de animale, mai ales în rândul copiilor, contribuind la dezvoltarea spiritului civic și la consolidarea unei comunități bazate pe respect, grijă și protejarea tuturor ființelor.

Vacanța de toamnă 2025. În octombrie, elevii vor avea prima vacanță din acest an școlar. Astfel, începând de sâmbătă, 25 octombrie, elevii vor intra în vacanța de toamnă, timp de o săptămână, până duminică, 2 noiembrie. 

Vacanța de toamnă 2025

Începând cu anul școlar 2022-2023, de când s-a renunțat la semestre și s-a trecut la module de învățare, s-a luat decizia generalizării vacanței de toamnă. Astfel, după primul modul de curs, toți elevii din învățământul preuniversitar vor avea vacanță timp de o săptămână.

După finalizarea primului modul de cursuri, elevii vor avea vacanță de toamnă timp de o săptămână în intervalul: sâmbătă, 25 octombrie – duminică, 2 noiembrie 2025.

Cursurile se reiau luni, 3 noiembrie, odată cu debutul celui de-al doilea modul, care se va desfășura până vineri, 19 decembrie 2025.

Calendar an școlar 2025-2026

Anul școlar 2025 – 2026 este structurat pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, astfel:

• cursuri: de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025
• vacanța de toamnă: de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025
• cursuri: de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie 2025
• vacanța de iarnă: de sâmbătă, 20 decembrie, 2025 până miercuri, 7 ianuarie 2026
• cursuri: de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026 sau vineri, 13 februarie 2026 / vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare
• vacanța de schi: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare în perioada 9 februarie – 1 martie 2026
  • În Alba, vacanța de schi va fi în perioada 23 februarie – 1 martie
• cursuri: de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor școlare până vineri, 3 aprilie 2026
  • În Alba, cursurile încep din 2 martie
• vacanța de primăvară: de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026
• cursuri: miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026
• vacanța de vară: de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 5 iunie 2026.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 12 iunie 2026.

Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor prevăzute la lit. a), și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 26 iunie 2026.

Pentru clasele din învățământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare.

Școala altfel și Săptămâna verde

Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 8 septembrie 2025-3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ.

Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.