Sfântul Procopie (†750) era din ţinutul Decapole, care se află lângă Marea Galileii. Acesta luase de tânăr calea vieţii monahiceşti şi era vestit între cuvioşi pentru trăirea sa sfântă. Sfântul Procopie a trăit pe vremea prigoanei împotriva sfintelor icoane şi, ridicându-se ca un stâlp al Ortodoxiei şi mare apărător al dreptei credinţe, stând cu bărbăţie împotriva taberelor eretice, le umplea de ruşine şi cu nebiruite cuvinte, insuflate de Dumnezeu, dovedea nebunia învăţăturii iconoclaştilor.

Din porunca împăratului, cuviosul a fost prins şi bătut cumplit, apoi a fost strujit cu unelte de fier şi i s-a smuls pielea de pe trup. A fost apoi aruncat în temniţă, avându-l ca frate de pătimire pe Cuviosul Vasile Mărturisitorul, sărbătorit la 28 februarie. Murind împăratul Leon, Sfântul Procopie a fost eliberat din temniţă şi, cu trupul şubrezit de mulţimea chinurilor, s-a dus la mănăstirea sa, trăind în osteneli şi în rugăciune. La bătrâneţi adânci s-a mutat în pace la Domnul.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

LEGENDA  NOICA:  A fost prezentată de Mihai Idu în  “Dilema” nr. 464 din 2013: “Legenda Noica e blândă. Ea creează răspunderi, obligă la imitaţie şi o îngăduire. Cu alte cuvinte, este un model, un exemplu de urmat, o cale posibilă.”  Mihai Idu,  despre ce putem învăţa de la un model precum Noica:  a) „nevoia de a deveni unealta propriului rost”; b) „nevoia de a lucra cu exigenţă şi ritm”; c)” nevoia de a avea ţeluri”; d) „nevoia de orientare şi amplasament”.

TRILOGIA LICHIDĂ;  Sintagma aparţine lui Zygmunt Bauman, sociolog recunoscut, reprezentând tabloul cel mai plastic al lumii contemporane: societatea lichidă.  Trilogia lichidă este dată de: a) modernitatea lichidă;   b) dragostea lichidă; c) viaţa lichidă. Emil Raţiu, în „Contemporanul” nr. 12 din 2012, o explică astfel: 1. „o cifră de lectură a lumii actuale, condensată în adjectivul „lichid”; 2. „ceva care scapă printre degete ca nisipul sau apa”. Continuă Emil Raţiu: „Agora şi cetatea, centrul statului naţional, întemeiat în limitele unui spaţiu terestru bine delimitat, bază pe care se întemeia modernitatea, este subminat – distrus – de către lumea lichidă, supranaţională, a aerului, a valurilor şi a comunicaţiei globale prin eter. A rezultat lumea actuală al cărei adjectiv de referinţă este „lichid” în care nimic nu mai este fix, sigur, totul este fugar, mobil, precar şi incontrolabil”.

NOUL  MIT  BOIA:  Aparţine lui Lucian Boia şi reiese din ultima sa carte „De ce este România altfel?” („Humanitas”, 2012). Cristian Ghinea, într-o cronică din „Dilema” nr. 464 din 2013, îl formulează astfel: „Noul mit spune că românii sunt cel mai varză neam posibil”.

 PREVEDEREA  VASILE  ANDRU: „Secolul 21 va fi cu matriarhat, sau nu va fi deloc”.

GREŞEALA  FĂCUTĂ  CU  RUSIA:    Este amintită  de  Andrei Manolescu în articolul  „Vremuri şi conducători” din „Dilema veche” nr. 677 din 9-15 februarie 2017. Observaţia aparţine analistului Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie. Scrie Andrei Manolescu: „…se vorbeşte despre greşeala care s-a făcut cu Rusia, care ar fi fost, spune el, umilită de Occident după încheierea Războiului Rece, un fenomen cu consecinţele nefaste pe care le vedem astăzi.  Şi Germania ar fi fost umilită după Primul Război Mondial, ceea ce ar fi dus, spun unii, la nazism şi la tot ce a urmat.”;

 SFATUL  LUI  GEORGE  USCĂTESCU:  L-am întâlnit în „Lumina” din 1 februarie 2013 şi aparţine profesorului român George Uscătescu, stabilit cu mult timp în urmă la Madrid: „Uitaţi-vă la Spania, unde a curs atâta sânge. Ţara a cunoscut un război civil devastator, cu milioane de victime, a trecut printr-o dictatură, dar a avut în cele din urmă tăria morală ca să zidească puntea înţelegerii naţionale, proteguind sensibilităţile şi cultivând alteritatea”;

IMAGINEA  COMUNISTULUI  DEDICAT:    Am găsit-o prezentată de preotul Alexandru Pripon, în „Lumina” din 7 august 2013: „Personajul acela din cărţile nu foarte inspirat scrise, inteligent, cult, bun la suflet, gata oricând să se sacrifice pentru semenii săi, convins că sărăcia curată este o virtute şi îndreptarea răului o datorie. Dacă aş fi avut ceva să îi reproşez, ar fi fost atitudinea rigidă faţă de credinţă, dar nici aceea nu era prea vizibilă, deoarece subiectul devenise tabu, iar autorii îl evitau cu eleganţă. Respectivul personaj din literatura fără prea mari pretenţii de artă a perioadei roşii era, desigur,  fictiv. Ne-am fi dorit să îl vedem în viaţa de zi cu zi, să avem parte, cumva, de bunătatea lui şi a altora ca el dar, din păcate, în lumea reală trăiam tot noi şi alţii asemenea nouă, obidiţi, izolaţi, aflaţi departe de starea de fapt a unei lumi întregi şi târşindu-ne picioarele pe la interminabile cozi, sperând să procurăm ceva de mâncare – un adevărat lux al acelor timpuri”;

CREZUL  PROGRAMATIC ŞTEFAN AUG. DOINAŞ   A fost descoperit de Constantin Cubleşan în patru versuri din poezia „Orologiul de gheaţă” (vezi „Apostrof” nr. 1 din 2017): „Treptat izbăvit de pământul greoi, / desprins de lumeşti simulacre, / mă-atrage un cer limpezit ca un sloi / cântând din văpăile-i sacre”. Explică, în susţinerea punctului de vedere, Constantin Cubleşan: „Poetul imaginează, în fantastice tablouri, o lume dincolo de cea a pedestrei realităţi în care există el, vorbind, metaforic, fireşte, de nevoia împlinirii umane într-o altfel de dăruire, într-o altfel de cheltuire a energiilor creatoare, din patimi adevărate, iluminate de idei demiurgice”;

PARABOLA  SOMONULUI:  Am întâlnit-o la Dumitru Ţepeneag, într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară” nr. 23-24 din 1998:

„F. J.: Unde fug personajele?

1. Ţ.: Ele fug spre moarte, domnule Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul.
2. J.: Şi locul dumneavoastră? Căci autorul se tot pregăteşte să meargă în Bretagne pentru a-şi depune ouăle, adică romanul.
3. Ţ.: (…) Dar dacă tot aţi propus „parabola somonului”, ştiţi că somonul se întoarce în apele natale pentru a-şi depune ouăle. Nu de ocean are el nevoie ca să creeze şi să moară (…) Când apele natale vor fi pregătite să mă primească aşa cum se cuvine, vă voi da de ştire. Sensul general al unui roman e şi acela al vieţii: personajele, autorul, cititorii şi criticii, cu toţi ne îndreptăm spre aceeaşi ţintă. Acest punct terminus, pe care ne-am obişnuit să-l numim moarte, e de altfel condiţia de posibilitate a artei, a creaţiei”;

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost pus sub control judiciar de procurorii de la Parchetul General pe o perioadă de 60 de zile, au declarat surse judiciare pentru AGERPRES.

În consecință, Călin Georgescu va fi lăsat să plece acasă, dar va avea câteva interdicții.

Georgescu este urmărit penal pentru săvârșirea a șase infracțiuni: instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată; comunicarea de informații false; fals în declarații în formă continuată; inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup; promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații.

Miercuri dimineața, anchetatorii au efectuat 47 de percheziții pe raza județelor Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj, într-un dosar legat de finanțarea campaniei electorale, constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid.

AGERPRES

Legea arendării, declarată neconstituțională: Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în unanimitate, că modificările aduse Codului civil referitoare la contractele de arendare încalcă drepturile proprietarilor de terenuri și legea fundamentală, scrie alba24.ro.

Judecătorii au considerat că noile prevederi afectează dreptul de proprietate și libertatea economică, fiind astfel în contradicție cu Legea fundamentală, transmite DC Business.

Ce modificări ar fi adus legea declarată neconstituțională?

Proiectul respins de CCR introducea mai multe schimbări importante:

Obligația ca un contract de arendare să aibă o durată minimă de 7 ani și să se prelungească automat pentru încă 14 ani, fără posibilitatea renegocierii valorii arendei.

Un mecanism de „schimb de utilizare între arendași”, care ar fi permis cedarea dreptului de folosință între agricultori, dar fără garanții clare pentru proprietarii de terenuri.

Moștenitorii unui proprietar ar fi fost obligați să păstreze contractul de arendare, chiar dacă regulile generale din Codul civil le permit să decidă asupra contractelor pe care le moștenesc.

Legea arendării, declarată neconstituțională la CCR
Judecătorii au constatat că aceste prevederi încalcă mai multe articole din Constituție:

Dreptul de proprietate privată – Proprietarii ar fi fost obligați să păstreze contractele de arendă pe o perioadă lungă, fără drept de renegociere, ceea ce limitează dreptul lor de a decide asupra terenurilor.

Libertatea economică – Arendatorii ar fi fost privați de posibilitatea de a stabili condițiile contractuale, ceea ce afectează libertatea pieței.

Claritatea și previzibilitatea legii – Noțiunea de „schimb de utilizare între arendași” nu era bine definită și ar fi putut duce la ocolirea interdicției de subarendare, ceea ce ar fi generat insecuritate juridică

Egalitatea în drepturi – Moștenitorii unor terenuri ar fi fost obligați să păstreze contractele de arendă, în timp ce moștenitorii altor tipuri de contracte nu aveau această obligație.

Decizia Curții Constituționale este definitivă și obligatorie, ceea ce înseamnă că legea nu va intra în vigoare.

Argumentele complete ale CCR vor fi publicate în Monitorul Oficial, iar Parlamentul va trebui să vină cu o nouă variantă, dacă dorește să reglementeze din nou această problemă.

Ce este arendarea
Arendarea reprezintă un contract prin care proprietarul unui bun agricol (arendatorul) cedează temporar dreptul de exploatare a acestuia către o altă persoană (arendașul), în schimbul unei plăți numite arendă.

Acest acord permite arendașului să utilizeze bunul agricol pentru o perioadă determinată, beneficiind de producția obținută, în timp ce arendatorul primește o compensație financiară.

Obiectul arendării poate include diverse bunuri agricole, precum:

Terenuri cu destinație agricolă: arabile, vii, livezi, pepiniere, pășuni etc.
Animale destinate exploatării agricole.
Construcții și instalații agrozootehnice.
Mașini, utilaje și alte echipamente agricole.
Conform legislației în vigoare, contractul de arendă trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute, și înregistrat la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate.