Circa 2500 de persoane au participat la activitățile organizate de Memorialul Ipotești cu ocazia Zilelor Eminescu din acest an, în perioada 14-17 ianuarie 2025.
Festivalul a oferit publicului botoșănean o agendă variată, cu peste treizeci de evenimente pentru mai multe categorii de public: conferințe, dezbateri, ateliere, lecturi în licee, lecturi în cafenele, întâlniri între autori și public, traducători, profesori, dar și vizite în atelierele artiștilor și poeților botoșăneni, expoziții de artă contemporană și spectacole.
Festivalul a avut aproape 100 de invitați din țară și din străinătate: poeți, scriitori, critici literari, dar și muzicieni, actori, artiști vizuali, jurnaliști și alte personalități. Între aceștia s-au numărat academicianul Mircea Martin, diplomatul Emil Hurezeanu, profesorul și traducătorul Bruno Mazzoni (Italia), scriitorul Matei Vișniec (Franța), Mihai Pop, managerul Galeriei Planul B, Constantin Chiriac, managerul Teatrului „Radu Stanca” Sibiu, secretarul de stat Janina Sitaru (Mae), secretar de stat Diana-Ștefana Baciuna (Ministrul Culturii).
Laureații Premiilor Culturii Naționale au fost Mircea Martin (Premiul național pentru excelență în cultură), Bruno Mazzoni (Premiul național pentru traducere din literatura română și dezvoltarea studiilor românești din mediul internațional), Emil Hurezeanu (Premiul național pentru promovarea operei eminesciene și a culturii române). În închiderea galei, Constantin Chiriac a susținut un recital extraordinar, într-o sală plină a recent redeschisului Teatru „Mihai Eminescu” din Botoșani.
Gala a fost precedată de dezbaterea culturală sub genericul „Patrimoniul transnațional al culturii române – dialog și mediatori interculturali, cooperare în rețele cultural-academice” moderată de prof. dr. Iulian Costache, Universitatea din București/Memorialul Ipotești
În cadrul Zilelor Eminescu, la galeria Horia Bernea de la Memorialul Ipotești a fost vernisată expoziția „Ilustrat, tipărit, copiat, învățat” a artiștilor clujeni Alex Bodea și Ciprian Mureșan, organizată de galeriile Plan B (Cluj-Berlin) și Lutnița (Chișinău) și îngrijită de Mihai Pop. Expoziția este deschisă pentru toți cei interesați 30 martie 2025.
Publicitate
O altă expoziție deosebită, intitulată Poster X Poem și reunind 12 afișe de mari dimensiuni în care graficieni contemporani au ilustrat poemele a 12 poeți români, a fost inaugurată în Gara din Botoșani, unde a putut fi văzută timp de cinci zile de toți călătorii, iar în perioada februarie – martie va fi relocată în holul cinematografului „Unirea”. Expoziția conține lucrări ale perechilor ilustrator-poet Ana Maria Dudu & Silvia Grădinaru, Radu Manelici X Tara Skurtu, Teona Galgoțiu X Sebastian Pren, Paula Rusu X Sebastian Sifft, Alin Tămășan X Andrei Doboș, Bogdan Moraru X Elena Vlădăreanu, VolodeaBiri& Svetlana Cârstean, Sorina Vazelina X Krista Szöcs, Miruna Modîlcă Belgun X Yigru Zeltil, Bianca Mocan X Deniz Otay, Bogdan Ceaușescu X Radu Andriescu, Andrei Nicolescu X Julien Britnic, Alina Marinescu X Monica Cure.
Festivalul a adus la Botoșani un salon al editurilor de poezie, o ediție specială a Institutului Blecher, moderată de Claudiu Komartin, spectacolul de muzică și poezie „Eminescu feat. Ginsberg”, cu Ionuț Caras și Cristian Gherghel, precum și festivalul Discuția Secretă, care a adus în fața publicului botoșănean scriitori contemporani din toată România: Vlad Alui Gheorghe, Șerban Axinte, Ștefan Baghiu, Iustin Butnariuc, Rita Chirian, Vlad Constantinescu, Andrew Davidson-Novosivschei, Emilian Galaicu-Păun, KataGyőrfi, Claudiu Komartin, V. Leac, Márton Evelin, Cosmina Moroșan, Oana Paler, Sorina Rîndașu, Dan Sociu, Szántai János, Emilia Faur (moderatoare), Márton Evelin (moderatoare), Cătălin Lazurca (curator).
Zeci de botoșăneni și de turiști s-au bucurat de posibilitatea de a vizita atelierele mai multor artiști botoșăneni, pentru a sta de vorbă cu aceștia în mediul lor de lucru. Astfel, vizitatorii au fost primiți în atelierele lor de către Ana Maria Micu, Dan Sociu, Gheorghe Stanciu și Gheorghe Iavorenciuc, cel din urmă fiind custodele colecției Constantin Dracsin și a atelierului sculptorului botoșănean Marcel Mănăstireanu.
Seria „Poeți la liceu” și „Poeți în dialog” i-a avut în acest an pe Șerban Axinte, Sorina Rîndașu, Ligia Keșișian, Claudiu Komartin, Nichita Danilov, Adrian Alui Gheorghe, Olga Ștefan, Laura Francisca Pavel, Constantin Iftime, Dan Sociu, la liceele Liceul Teoretic „Doctor Mihai Ciuca” Săveni, Liceul „Dimitrie Negreanu” Botoșani, Liceul „Octav Onicescu” Botoșani, Liceul „A.T. Laurian” Botoșani, Liceul „Regina Maria” Dorohoi, Colegiul Național „Grigore Ghica” Dorohoi, Liceul „Dimitrie Cantemir” Darabani. La aceste întâlniri cu poeții au participat 600 de elevi de la șapte licee din județ.
„Ediția din anul acesta a devenit posibilă, în acest format, datorită cooperării instituțiilor de cultură, ONG-urilor, instituțiilor de învățământ, mediului privat. Parteneriatele cu diverse instituții din țară și din străinătate au permis organizarea unui eveniment de referință. Ne dorim să menținem aceste parteneriate, să dezvoltăm altele, astfel încât mediul cultural al Botoșanilor să se coaguleze în jurul unor proiecte culturale atractive” (Ala Sainenco, Managerul Memorialului Ipotești).
Pentru viitor, Memorialul Ipotești pregătește o ediție de vară a Zilelor Eminescu în perioada 13-15 iunie și o nouă ediție cu ocazia Zilei Culturii Române de anul viitor, în preajma zilei de 15 ianuarie 2026.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Începând cu 1 ianuarie 2026, sectorul construcțiilor din România va fi afectat de majorări importante de costuri, generate de introducerea taxei de carbon pentru materiile prime importate din afara Uniunii Europene.
Conform unei analize făcute publice miercuri, cele mai expuse scumpirilor vor fi materialele de bază – cimentul, fierul, oțelul și aluminiul – elemente indispensabile în majoritatea proiectelor de construcții, potrivit Agerpres.
Noua taxă este parte a Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) și presupune costuri suplimentare pentru materiile prime și produsele semifinite provenite din state non-UE. Aceste costuri vor fi transferate treptat în prețurile materialelor, iar ulterior se vor reflecta în costul final al construcțiilor.
„Pentru foarte multe materiale utilizate în România, materia primă sau produsele semifinite sunt importate din afara Uniunii Europene. Odată cu introducerea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în structura de preț. Anul 2026 va marca momentul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite”, afirmă Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual (vindem-ieftin.ro).
Potrivit estimărilor din industrie, luna ianuarie 2026 va reprezenta, practic, ultima perioadă în care vor mai putea fi accesate prețurile actuale, însă doar pentru materialele deja aflate în producție sau în stocurile existente.
Scumpiri aplicate treptat
Publicitate
Majorările de preț nu vor apărea brusc, prin anunțuri oficiale, ci vor fi introduse etapizat. Producătorii și importatorii își ajustează deja structurile de cost, urmând ca noile prețuri să intre treptat în piață, pe măsură ce sunt utilizate materii prime achiziționate la costuri mai mari.
Astfel, materialele fabricate din materii prime cumpărate în 2025 vor putea fi livrate la prețurile actuale, în timp ce producția demarată în 2026 va reflecta integral impactul taxei de carbon, al energiei și al costurilor logistice.
„Nu discutăm despre o scumpire instantanee, ci despre una dictată de ciclurile reale de producție. În ianuarie, cei care au șantiere în derulare mai pot beneficia de prețurile vechi dacă se grăbesc cu achizițiile. Ulterior, pe măsură ce apare producția nouă, creșterile de preț devin inevitabile”, explică Raileanu.
Această fereastră de timp va fi limitată și diferită de la un producător la altul, în funcție de stocuri, contracte și ritmul transferului de costuri în piață. Pentru proiectele aflate deja în execuție, momentul achiziției materialelor poate influența semnificativ costul final.
România, puternic dependentă de importuri non-UE
Analiza arată că România depinde în mare măsură de importuri din afara Uniunii Europene, în special în sectorul metalurgic și industrial. Printre principalii furnizori se numără Turcia, China și India, țări care nu fac parte din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.
Aplicarea taxei de carbon va avea un impact direct asupra acestor importuri, iar estimările din piață indică scumpiri de 9–10% pentru materia primă și produsele semifinite, în special în cazul oțelului și aluminiului.
Cele mai afectate vor fi construcțiile industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată. Pentru hale industriale, structuri metalice și profile zincate, creșterile estimate ajung la 9–10%, iar produsele metalurgice, în ansamblu, ar putea înregistra majorări de aproximativ 10%.
Efectele se vor propaga în lanț: pavajele ar putea avea scumpiri de circa 6%, acoperișurile metalice și profilele – 5–7%, iar panourile sandwich – 5–7%. La nivel de produs finit și execuție, impactul cumulat va fi și mai mare.
Construcțiile ar putea fi cu până la 15% mai scumpe
„Dacă adunăm creșterile la materiale, transport, manoperă și costuri indirecte, prețul final al unei construcții poate fi cu până la 15% mai mare în 2026 comparativ cu 2025”, explică Cosmin Raileanu.
Astfel, o investiție de 100.000 de euro realizată în 2025 pentru construirea unei case sau a unei hale industriale ar putea ajunge la 115.000 de euro în 2026, fără modificări de proiect sau standard, exclusiv din cauza scumpirilor din lanțul de aprovizionare.
În prezent, nu sunt anticipate creșteri semnificative pentru materialele de izolație, precum polistirenul sau vata minerală, acestea fiind mai puțin dependente de materiile prime intens poluante din afara UE. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că evoluțiile din energie și transport pot influența și aceste segmente pe termen mediu.
În concluzie, anul 2026 va aduce o schimbare structurală în modul de formare a prețurilor din construcții. Taxa de carbon, dependența de importurile non-UE și efectele în lanț asupra execuției vor face ca proiectele începute sau contractate în 2026 să fie semnificativ mai costisitoare decât cele din 2025.
„În perioada următoare, diferența nu o va mai face cel mai mic preț de listă, ci capacitatea de a planifica eficient, de a cumpăra din timp și de a optimiza corect achizițiile”, subliniază Cosmin Raileanu.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat că va derula, în perioada 1-20 ianuarie, un proiect pentru digitalizare și creșterea calității serviciilor oferite clienților, operațiune care presupune implementare a unui nou sistem informatic, precum și migrarea bazelor de date, informează, miercuri, compania.
Potrivit sursei citate, noile sisteme informatice vor permite, pe termen mediu și lung, o gestionare mai eficientă a relației cu clienții, procese de facturare mai rapide și mai sigure, o transparență sporită a informațiilor privind soldurile și plățile, precum și dezvoltarea unor funcționalități digitale îmbunătățite, orientate către nevoile consumatorilor.
În contextul acestor operațiuni tehnice, Hidroelectrica informează că, temporar, anumite activități vor fi întrerupte:
emiterea și corectarea facturilor;
reconcilierea soldurilor și alocarea plăților;
alte operațiuni care presupun accesarea sau modificarea bazelor de date.
De asemenea, plățile efectuate prin alte canale decât aplicația iHidro (de exemplu, transfer bancar), în perioada 1 – 15 ianuarie, se vor reflecta în soldurile clienților după finalizarea etapelor de migrare, respectiv începând cu 15 ianuarie, fără a afecta drepturile contractuale ale clienților.
Pe toată durata implementării, activitatea de relaționare cu publicul se va desfășura conform programului normal.
Hidroelectrica subliniază că aceste investiții în infrastructura IT sunt realizate în beneficiul direct al consumatorilor, pentru a asigura servicii moderne, sigure și adaptate cerințelor actuale.
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a primit tăierea împrejur, act care confirma legământul poporului israelit cu Dumnezeu, pe de o parte ca să împlinească legea, cum însuși Mântuitorul spune în Evanghelie: ‘Să nu socotiți că am venit să stric legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să plinesc’ (Matei 5, 17), iar pe de altă parte pentru a arăta fără tăgadă că a luat trup adevărat, iar cei necredincioși să nu aibă temei să susțină că Hristos cu nălucire S-ar fi născut.
Drept aceea, S-a tăiat împrejur, ca să fie arătat omenirii; pentru că de nu S-ar fi îmbrăcat cu trup, apoi cum ar fi fost cu putință să se taie împrejur nălucirea, fiindcă spune Sfântul Efrem Sirul: ‘Cel ce a fost cu trup adevărat S-a și tăiat împrejur ca un om, și cu sângele Său S-a roșit Pruncul, ca un fiu omenesc și, durându-L, plângea, precum se cădea firii omenești’.
Nu se cădea Lui să rabde acea rană a păcatului, ca unul Care era fără de păcat și dătător de lege, tăierea împrejur în Vechiul Testament fiind rânduită în chipul Botezului și al curățirii păcatului strămoșesc.
Mai mare smerenie a arătat Hristos, Mântuitorul lumii, în tăierea împrejur decât în nașterea Sa. Pentru că prin naștere a luat asupra Sa numai chipul omenesc, iar prin tăierea împrejur a luat asupra Sa chipul păcătosului, suferind ca și un păcătos rana cea rânduită pentru păcat.
Deci, a voit ca să primească tăiere împrejur, începând înainte de a pătimi pentru noi, și gustând acel pahar, pe care voia să-l bea până în sfârșit, grăind pe Cruce: ‘Săvârșitu-s-a’.
S-a pus apoi numele fericitului prunc ‘Iisus’, nume care s-a dat din cer de Arhanghelul Gavriil în vremea când a binevestit Preacuratei Fecioare zămislirea Lui și mai înainte până a nu se zămisli în pântece.
Publicitate
‘Deci, acest preasfânt nume, Iisus, care s-a spus de înger mai înainte de zămislire, I s-a dat la tăierea împrejur Domnului Hristos, ca o încredințare despre mântuirea noastră; pentru că ‘Iisus’ înseamnă ‘Mântuitor’, precum mai înainte a tălmăcit același înger lui Iosif, în vis, arătându-se și zicându-i: Vei da numele Lui ‘Iisus’, pentru că Acela va mântui pe poporul Său din păcate. Încă și Sfântul Apostol Petru, mărturisând despre numele lui Iisus, zicea: ‘Nu este întru nimeni altul mântuire, pentru că nu este nici un alt nume sub cer, dat între oameni, întru care se cade a ne mântui’ ‘. (Viețile Sfinților)
Acest mântuitor nume, Iisus, era pregătit în sfatul Sfintei Treimi mai înainte de toți vecii.
‘Ca un mir bine mirositor a umplut lumea de bună mireasmă. Ca un mir este vărsat numele Său, nu ținut în vas, ci vărsat; căci până când mirul este în vas, până atunci mireasma lui este înăuntru; iar când se varsă, îndată buna lui mireasmă umple văzduhul. Puterea numelui lui Iisus era tăinuită în sfatul cel mai înainte de veci, acoperindu-se ca într-un vas; iar după ce din cer s-a vărsat pe pământ acest nume, îndată ca niște mir plin de aromate, prin buna mirosire a darului, de la vărsarea pruncescului sânge la tăierea împrejur, a umplut lumea. Și toată lumea acum mărturisește că Domnul Iisus Hristos este întru slava lui Dumnezeu Tatăl’. (Viețile Sfinților)
Arătată s-a făcut puterea numelui lui Iisus, căci acest minunat nume a mirat pe îngeri, a bucurat pe oameni și a înfricoșat pe diavoli, pentru că și diavolii cred în El și se cutremură. De numele acesta tremură iadul, tremură cele dedesubt, se scutură puterea întunericului, cad cei ciopliți, se gonește întunericul idoleștii îndrăciri; iar lumina dreptei credințe răsare și luminează pe tot omul ce vine în lume. (sursa: Viețile Sfinților – paginiortodoxe.tripod.com) AGERPRES
Oficial al Ministerului Transporturilor: Autostrada Siret-Pașcani-Ungheni va avea finanțare europeană cu utilizare duală civil-militară cu termen de finalizare 2030
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a anunțat obținerea acordului autorităților europene pentru finanțarea tronsoanelor de autostradă Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret prin programul SAFE (Security Action for Europe). Infrastructura va avea utilizare duală – civilă și militară – pentru creșterea capacității de apărare a Flancului Estic al NATO, fiind utilizată și în interes civil.
„Am reuşit să convingem autorităţile europene că este necesară această infrastructură. Am încărcat aplicaţia prin intermediul Cancelariei premierului către Comisia Europeană, iar aceste sectoare de autostradă, practic un tronson Ungheni-Paşcani-Siret, va fi finanţat prin finanţare europeană cu utilizare duală pentru creşterea capacităţii de apărare a Flancului Estic, bineînţeles folosită şi în interes civil. Este o şansă foarte importantă ca, până în 2030, să avem construită de la Ungheni până la Siret autostradă, în aşa fel încât să finalizăm axa sud-nord”, a declarat, marți seara, Scrioșteanu la Euronews România.
Reamintim că Ministerul Transporturilor a lansat licitația pentru drumul expres Suceava-Siret, în timp ce licitațiile pentru autostrada Pașcani-Suceava au fost atribuite încă în prima parte a anului 2025 companiei UMB Spedition.
Oficialul a anunțat și parteneriatul cu Republica Moldova pentru construirea primilor cinci kilometri de autostradă dincolo de Prut – primii din istoria țării vecine. „Deja suntem în licitaţie pentru proiectare şi execuţie”, a precizat el, subliniind că acești kilometri vor face legătura cu un nod intermodal în Moldova.
Tronsoanele fac parte din eforturile de conectivitate estică, completând axa sud-nord a rețelei de autostrăzi. Finanțarea SAFE este dedicată proiectelor cu utilitate duală, accelerând dezvoltarea infrastructurii esențiale pentru securitate și economie în contextul tensiunilor regionale.