Luni, 12 mai, de la ora 10:00, încep oficial înscrierile în mult-așteptatul program „Rabla pentru tractoare”. Potrivit președintelui Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), Florin Bănică, aplicația este gândită să fie simplă și ușor de utilizat pentru toți fermierii interesați, relatează alba24.ro. Programul oferă sprijin financiar substanțial: până la 65% din valoarea utilajelor achiziționate, iar în cazul tinerilor fermieri, sprijinul ajunge la 80%. Valoarea maximă eligibilă pentru achiziție este de 55.000 de euro (echivalent în lei, TVA inclus).

Cei care vor să beneficieze de acest sprijin pentru a-și cumpăra un tractor sau un utilaj agricol nou, trebuie să descarce din aplicația pusă la dispoziție de AFM cererea de finanțare, să o completeze și să încarce actul de identitate valabil, certificatele de atestare fiscală emise de autoritățile competente și atestatul de producător valabil.

„Ne-am asigurat că aplicația informatică pusă la dispoziție pentru Programul Rabla pentru Tractoare este ușor de utilizat, intuitivă și accesibilă tuturor fermierilor eligibili. Încurajăm toți producătorii agricoli interesați să se înscrie și să beneficieze de sprijinul oferit prin acest program național esențial.

Pentru a se înscrie, fermierii trebuie să descarce din aplicație cererea de finanțare, să o completeze și să încarce actul de identitate valabil, certificatele de atestare fiscală emise de autoritățile competente și atestatul de producător valabil. Cererea de finanțare se încarcă în aplicație completată, dar fără a fi semnată”, a spus președintele AFM, Florin Bănică, într-un comunicat.

AFM reamintește că sesiunea de înscriere pentru producătorii agricoli – persoane fizice în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole autopropulsate începe pe 12 mai 2025, la ora 10:00, și se va derula până pe 19 mai 2025, ora 23:59, sau până la epuizarea bugetului alocat, prin intermediul aplicației informatice disponibile pe site-ul www.afm.ro.

Încep înscrierile în Programul RABLA pentru tractoare – documente necesare

Înscrierea solicitantului persoană fizică – producător agricol se va face prin completarea cererii de finanţare descărcate din aplicaţia informatică şi încărcarea documentelor necesare.

Documentele pe care le încarcă solicitantul persoană fizică – producător agricol în aplicaţia informatică sunt:

• cererea de finanţare;
• actul de identitate al solicitantului, valabil la momentul înscrierii în aplicaţie;
• certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanţelor, în termen de valabilitate la momentul înscrierii în aplicaţie;
• certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul, în termen de valabilitate la momentul înscrierii în aplicaţie;
• atestatul de producător, emis pe numele solicitantului, în termen de valabilitate la momentul înscrierii în aplicaţie.

Certificatele emise în format electronic vor fi încărcate în aplicaţie în acelaşi format în care au fost eliberate de autorităţile/instituţiile emitente. Nu se vor admite documentele reprezentând scanare/imagine după documentul emis în format electronic.

Cererea de finanțare va fi descărcată din aplicaţie, completată prin tehnoredactare şi, ulterior, încărcată fără a fi semnată.

Aplicaţia nu permite modificarea/înlocuirea/eliminarea documentelor încărcate de solicitantul persoană fizică – producător agricol în sesiunea de înscriere.

Un solicitant se poate înscrie o singură dată în cadrul unei sesiuni de înscriere, pentru achiziţia unui singur tractor sau a unei maşini agricole autopropulsate, inclusiv a accesoriilor agricole aferente.

ATV-urile, UTV-urile și dronele agricole nu sunt eligibile.

Vezi – Instrucțiuni de înscriere în programul Rabla pentru tractoare – persoane fizice în format .pdf. 

Până la 55.000 de euro pentru un tractor nou

Valoarea ajutorului reprezintă 65% din valoarea de achiziţie a tractorului şi/sau maşinii agricole autopropulsate noi, inclusiv a accesoriilor agricole aferente, iar în cazul tinerilor fermieri, valoarea ajutorului este de 80% din valoarea de achiziţie a tractorului şi/sau maşinii agricole autopropulsate noi, inclusiv a accesoriilor agricole aferente.

Ajutorul de stat va fi acordat solicitantului care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate, sub rezerva predării spre casare a unui autovehicul uzat şi achitării contribuţiei proprii.

Valoarea de achiziţie a tractorului/maşinii agricole autopropulsate, inclusiv a accesoriilor agricole aferente, nu trebuie să depăşească echivalentul în lei al valorii de 55.000 euro, cu TVA inclusă.

Bugetul alocat programului este de 500 milioane de lei.

Rabla pentru tractoare 2025 – Lista dealerilor validați

Administrația Fondului pentru Mediu a publicat astăzi lista dealerilor validați care au încheiat contracte cu instituția în vederea participării în cadrul Programului Rabla pentru tractoare.

Deși în urma etapelor de evaluare și de soluționare a contestațiilor au fost validați mai mulți dealeri, doar 121 au semnat contractele și sunt incluși oficial în program.

Județul Botoșani se află printre județele fruntașe la numărul de beneficiari ai indemnizației sociale pentru pensionari, în special în rândul celor proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor. Potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în luna aprilie 2025, nu mai puțin de 5.594 de botoșăneni agricultori au beneficiat de acest sprijin financiar, ceea ce plasează județul pe locul al doilea la nivel național, după Iași.

În total, la nivel național, numărul celor care au primit indemnizație socială pentru pensionari a ajuns la 914.741 de persoane, în creștere cu peste 7.000 față de luna martie. Dintre aceștia, 828.358 provin din sistemul public de pensii, iar 86.383 din rândul agricultorilor, relatează agerpres.ro.

Pentru pensionarii din sistemul public, indemnizația medie plătită de la bugetul de stat a fost de 531 de lei, iar în cazul pensionarilor agricultori, media a fost de 341 de lei. Cele mai mari indemnizații în rândul agricultorilor au fost acordate în județele Ilfov (480 lei), Gorj (442 lei), Hunedoara (423 lei) și în Sectorul 2 al Capitalei (450 lei).

În ceea ce privește numărul total de beneficiari, cele mai multe cazuri se înregistrează în București (38.606 persoane), dar și în județele din nord-estul țării: Suceava (34.794), Iași (30.930) și Botoșani, care are un număr important și de pensionari din sistemul public aflați sub plafonul minim garantat.

Indemnizația socială pentru pensionari este acordată celor ale căror venituri din pensii și alte indemnizații nu depășesc suma de 1.281 de lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 196/2009. Această formă de sprijin are rolul de a asigura un venit minim garantat pentru persoanele vârstnice cu pensii mici.

Porți deschise, dar nu spre libertate, ci spre conștientizare. Peste 30 de elevi de la Liceul „Demostene Botez” din Trușești au pășit, vineri, în interiorul Penitenciarului Botoșani, în cadrul unei activități educative menite să le ofere o lecție de viață directă și profundă.

Tinerii au avut ocazia să discute cu angajații unității de detenție, dar și cu persoane aflate în executarea pedepselor privative de libertate. Dialogurile au fost sincere, uneori dure, dar revelatoare. Elevii au aflat nu doar cum funcționează sistemul penitenciar, ci mai ales ce înseamnă cu adevărat pierderea libertății.

Fiecare cuvânt rostit, fiecare poveste de viață, fiecare ușă încuiată a transmis un mesaj clar: orice faptă are consecințe, iar respectarea legii nu este o alegere, ci o necesitate.

Astfel de activități contribuie la formarea caracterului tinerilor dincolo de ceea ce pot oferi manualele. Ele aduc în fața elevilor realitatea crudă a unor decizii greșite și au menirea de a preveni, prin conștientizare, comportamentele antisociale.

Inițiativa este parte a eforturilor continue de educație civică și prevenție, iar experiența trăită de acești tineri ar putea fi, pentru mulți dintre ei, un reper pe termen lung în alegerile de zi cu zi, a transmis Penitenciarul Botoșani.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU PEDAGOG ( IV )

În primele trei seriale (vezi  „Moment de cultură” nr. 347, 348, 349), am prezentat  ideile teoretice de natură pedagogică cu care a intrat Eminescu în iulie 1875,  la propunerea lui Maiorescu,  în calitatea de revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui.  Toma Chiricuță , apelând la „Opere complecte” (Editura „D. Ionescu –Iași, Iași, 1914), studiază atent însemnările, articolele publicate în „Curierul de Iași”, notițele critice privitoare la oameni și manualele școlare, toate provenind din perioada 1875 – 1876. Ele au, notează Toma Chiricuță,  „… o legătură organică cu cugetarea pedagogică provenită din acest timp, dat fiind caracterul cu totul practic, local și întemeiat pe o reală experiență școlară, pe care îl au toate aceste documente”.  În concepția lui Toma Chiricuță, documentele ne relevă, cu referire la tema aleasă, patru Eminescu: 1) pedagogul social; 2) pedagogul propriu-zis; 3) didacticianul; 4) revizorul.

Privind pe Eminescu – pedagogul social, îl descoperim din studiile teoretice  unde, spune Toma Chiricuță, descoperim un Eminescu hegelian cu privire la rolul statului și deci și la educație: „Cultura, știința și educația stau într-o strânsă atârnare teoretică de realitatea socială a nației, care caută să se personalizeze în statul constituțional.”. Toma Chiricuță  îl descoperă și în scrierile sale literare, cum ar fi „Geniu Pustiu” și „Sărmanul Dionis”. Eminescu nu rămâne la stadiul teoretic privind pedagogia socială,  el coboară în mijlocul realității sociale a nației românești, prezentând adevărate tablouri sociale. Un astfel de tablou este reluat și de Toma Chiricuță în studiul său: „Starea economică a populațiunii noastre rurale e supt orice critică și cauzele sunt: dările peste măsură de grele aruncate atât de comună cât și de4 stat asupra acestor nefericite populații. Pentru a plăti aceste  contribuții, oamenii își vând munca lor ș-a copiilor lor pe ani întregi, devenind astfel mult mai rău  decât dacă ar fi rămas iobagi. Cu sărăcia crește mortalitatea copiilor, așa că în această cătună de 70 contribuabili (Mânjeștii, jud. Vaslui) sunt numai trei copii, care ar putea fi obligați după lege ca să viziteze școala. Vărsatul negru, contra căruia există mijloc neaplicat însă în conștiință și anghina difterică, al cărei contagiu nu este pus la nici o pază administrativă, au pustiit acest sat”.

Toma Chiricuță constată că Eminescu nu este numai  un „zugrăvitor critic” al unor stări concrete ci și un „propunător temperat de formule de înlăturare pozitivă a relelor constatate”.  Scrie Eminescu  prefectului de Vaslui, document prin care dă dovadă de un înalt spirit social: „Școala va fi bună când popa va fi bun, darea mică, subprefecții oameni ca să știe administrație, finanțe și economie politică, învățătorii pedagogi, pe când adică va fi și școala școală, Statul Stat, și omul om – adică ca la nimeni, unde găsești în cercurile cele mai înalte oameni ce trăiesc în veșnică dușmănie cu gramatica, necum cu alte cunoștințe sau cu dreapta judecată”.

Autorul studiului sistematizează: „Nu într-o școală abstractă, izolată, artificială, făurită de oameni de birou, crede Eminescu.  Ci într-o școală concretă, vie, născută în chip organic din raportul de continuă și adâncă interdependență a tuturor factorilor sociali, pe aceasta o afirmă Eminescu.  Iar pe acești factori sociali el nu îi vede sub forma unor simple înjghebări de hârtie, regulamente, legiuiri  sau simple ordine date, de la centru spre periferie, ci sub forma unor personalități concrete, definite, militante: popa, subprefecții, învățătorii”.

Celor trei factori, Eminescu le cere: 1) preotul să fie un adevărat răscolitor de suflete și clăditor în spiritul Bisericii; 2) subprefectul un om care să știe administrație, finanțe și economie politică; 3) învățătorul să fie pedagog în sensul cel mai înalt și mai adevărat al acestui cuvânt.

Toma Chiricuță descoperă în scrierile lui Eminescu și marea calitate a acestuia  de a fi pedolog.  Pedologia, ca disciplină care studiază psihologic copilul ca ființă al cărei univers diferă calitativ de lumea adultului și care parcurge un proces de socializare, nu i-a fost străină.

Eminescu constată că există două iluzii în sistemul școlar: 1) să te bazezi pe lipsa de naivitate a copilului; 2) să te bazezi doar pe o simplă memorare de reguli abstracte și cuvinte. Scrierile lui Eminescu, cu precădere cele politice, sunt pline de idei ce vin dinspre tripla sa personalitate de sociolog, pedagog și pedolog.

În rapoartele sale, Eminescu recomandă către minister ”Abecedarul” lui  Ion Creangă și Gh. Ienăchescu  a cărui titlu adevărat era „Povățuitor la citire prin scriere la metoda practică” și care are ca izvor însăși natura inteligenței și procesul ei de dezvoltare. Toma Chiricuță reține din acest raport: 1) „Deosebirea dintre metoda propusă de această broșură și învățătura rutinară și mecaanică, precum se profesează ea în școlile noastre, este deosebirea dintre învățământul viu și intuitiv și mecanismul mort al memorării de lucruri neînțelese de copil”; 2) „Este deosebirea dintre pedagogie și dresură”; 3) „Copiii, după sistema veche, învaață cu dezgust și foarte cu greu a citi și a scrie”; 4. „Învățătorul să aibă suflet uman, care se pogoară la treptele sufletelor copilărești și le disciplinează, nu le siluiește; 5) „Prin jocuri copiii învață a iubi orânduiala”; 6) „Metoda e bună fiindcă ea corespunde naturii copilului”.

Toma Chiricuță concluzionează la nivelul anului 1926: „Eminescu este la noi unul din primii pedagogi – dacă nu chiar primul – care aduce în judecățile sale, privitoare la școală, vederi pedologice”. (VA URMA)