Connect with us

Eveniment

Medicii încearcă să găsească răspunsuri după ce doi rezidenți de la IGH, printre care un botoșănean, au murit la interval de două săptămâni

Publicat

Publicitate

Medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență ‘Sf. Spiridon’ Iași sunt șocați după ce doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, în vârstă de 28 și, respectiv, 31 de ani, au murit la interval de aproximativ două săptămâni.

Purtătorul de cuvânt al Spitalului ‘Sf Spiridon’ Iași, prof.univ.dr Diana Cimpoeșu, a declarat, pentru AGERPRES, că medicii legiști și polițiștii urmează să stabilească dacă între decesele celor doi medici rezidenți există o cauzalitate comună.

‘Duminică am fost apelați prin serviciul 112, a fost echipaj de Terapie Intensivă Mobilă SMURD, care a găsit tânărul coleg de 28 de ani cu semne de moarte deja instalată. Nu avea indicații de resuscitare. Cauzele morții vor fi stabilite de Medicina Legală și Poliție. Ceea ce știm de la colegii de la Spitalul de Pneumoftiziologie este că urma o profilaxie cu medicație pentru tuberculostatice, pentru că fusese contact cu o persoană cu tuberculoză. Se afla în evidența acelui spital de la începutul anului. Dacă există o legătură de cauzalitate va stabili medicina legală și ancheta poliției’, a declarat, pentru AGERPRES, prof.univ.dr Diana Cimpoeșu.

Unul dintre medicii rezidenți decedați avea vârsta de 31 de ani, fiind din municipiul Bârlad. Medic rezident în anul V fiind, acesta trebuia să facă gărzi la secția Medicină internă de la Spitalul ‘Elena Beldiman’ din luna martie. Acesta a murit la câteva zile după prima gardă, pe 28 martie.

Cel de-al doilea caz de deces este al unui medic rezident în vârstă de 28 de ani, din localitatea Darabani, județul Botoșani. Acesta au fost găsit mort, duminică, într-un apartament din Iași în care locuia cu chirie.

Prof.univ.dr Anca Trifan, șef de clinică la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, a declarat pentru AGERPRES că va face o analiză pentru a vedea ce poate face pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru în cazul medicilor rezidenți.

Publicitate

Potrivit acesteia, în cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie activează 40 de medici primari și specialiști și 100 de medici rezidenți.

‘Înlănțuirea de evenimente (decese – n.r.) este uimitoare, incredibilă. O să facem o analiză, nu știu dacă se poate spune anchetă, o analiză efectivă a ce se poate îmbunătăți în cazul în care cineva se simte suprasolicitat. E o clinică cu vreo 100 de (medici – n.r.) rezidenți la 125 de paturi. Sunt cam un rezident la un pat. Este un volum imens de muncă nu doar pentru rezident ci și pentru un medic specialist sau medic primar, pentru cadrele universitare care pe lângă pacienți au și studenți. Este îngrozitor serviciul la Gastroenterologie. La noi pleacă din specialitate, la sfârșitul anului I sau II. Sunt unul sau doi pe fiecare generație. Când nu poți să faci un lucru, când nu ți se potrivește, când presiunea e prea mare trebuie să pleci din specialitate. Aici e mortalitatea enorm de mare. Sunt cazuri terminale, unele ajung la deces. Nu este absolut deloc ușor’, a explicat dr. Anca Trifan.

După moartea celor doi, mai mulți rezidenți din cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie au postat pe grupurile de socializare mesaje conform cărora sunt suprasolicitați, iar programul de lucru nu este respectat.

‘În primul rând, medicii rezidenți fac treaba de asistente, infirmiere, registratoare și de brancardieri. (…) Ambulatoriul de gastroenterologie (unde sunt peste 100 de pacienți pe zi, n.r.), tot rezidenții se ocupă de avize pentru pacienți, analize și în paralel trebuie să se ocupe și de pe clinică, de pacienții internați. (…) Gărzile sunt de 24 de ore, a doua zi ești la program, obligat să stai 32 – 34 de ore treaz și să fii la fel de forjat și să dai același randament. (…) Să nu uităm riscul specialității în sine. Pacienții vin foarte gravi, cu rată de mortalitate foarte mare. Responsabilitatea rezidentului e foarte mare. Mulți trebuie să dăm rețete pe terapii biologice și antivirale de mii de euro, deci nu ai cum să greșești că altfel plătești din banii tăi. Imaginați-vă că faci asta după 24 de ore de gardă, după ce ai avut câteva stopuri (stop cardio-respirator – n.r.) în spital, multe explorări și peste 20.000 de pași făcuți’, a scris un medic rezident pe rețelele de socializare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Biserica Vovidenia Botoșani aduce din nou speranță prin campania „Un ghiozdan pentru fiecare”

Publicat

Publicitate

Biserica Vovidenia din Botoșani, prin grija și implicarea părintelui paroh Partenie Apostoaie, lansează din nou campania „Un ghiozdan pentru fiecare”, o inițiativă care, de peste un deceniu, schimbă destine.

În perioada 10 august – 1 septembrie 2025, credincioșii și toți oamenii cu suflet mare sunt invitați să ofere ghiozdane noi, complet echipate, care să ajungă în mâinile copiilor cu mai puține posibilități materiale. Nu este vorba doar despre caiete, creioane sau rigle, ci de faptul că fiecare ghiozdan aduce cu sine încredere, speranță și sentimentul că cineva le este alături.

„Cu ajutorul credincioșilor, această campanie a adus, an de an, bucurie și sprijin pentru sute de copii. Un ghiozdan dă aripi unui vis, iar educația le poate schimba viitorul”, spune părintele Partenie Apostoaie.

Punctul de colectare este chiar Biserica Vovidenia, situată pe strada Mihai Kogălniceanu nr. 8, Botoșani, unde ghiozdanele pot fi aduse sau trimise zilnic.

Inițiativa a fost începută în toamna anului 2013, iar de atunci a devenit o tradiție a generozității. Fiecare contribuție, oricât de mică, se transformă într-un pas uriaș pentru un copil care învață că bunătatea nu are preț.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ministra Mediului: Deșeurile din alte state europene nu pot fi produse second-hand în România

Publicat

Publicitate

Ministerul Mediului pregătește, împreună cu Ministerul Economiei, o inițiativă legislativă legată de conceptul de trasabilitate în cazul produselor second-hand și al deșeurilor, astfel încât cele două categorii să fie definite și separate foarte clar, a declarat sâmbătă, la Petroșani, ministra Mediului, Diana Buzoianu.

‘Sunt zeci, dacă nu sute de mii de tone, în fiecare an, care intră în România marcate ca fiind produse second-hand, care, de fapt, în realitate, sunt deșeuri. Și trebuie să rezolvăm această problemă. Deșeurile care sunt deșeuri pentru alte state europene sunt deșeuri și în România. Nu putem să avem acest standard dublu în care alte state vin și aduc deșeuri în România, dar le marchează ca produse second-hand. Apoi deșeurile respective ajung pe câmpurile noastre sau la gropile de gunoi, în cele mai bune cazuri. Sau, din păcate, unele dintre ele, o parte semnificativă, arse în case. Ceea ce înseamnă o poluare pentru noi toți, înseamnă o scurtare a vieții pentru noi toți’, a spus ministra Mediului.

Ea a precizat că actul normativ ar putea să apară până la sfârșitul anului, menționând că intenția este ca în România să nu mai ajungă deșeuri etichetate ca produse second-hand.

‘Avem legislație, avem soluții care ar putea să fie puse în practică și tocmai de aceea lucrăm zilele acestea. Eu sper că până la finalul anului, în cel mai rău caz posibil, dacă nu chiar mai rapid, să trecem în Guvern, în Parlament, indiferent care va fi instrumentul legal-juridic asumat de Guvern, un proiect, o inițiativă a Ministerului Mediului împreună cu Ministerul Economiei de a avea o trasabilitate foarte clară, o definiție foarte clară și regulamente și măsuri foarte clare de reglementare pe zona de produse second-hand și deșeuri. Ce ne interesează pe noi este ca produsele care astăzi intră în România cu eticheta produse second-hand să fie în mod real produse second-hand. Nu vrem să ajungă în România produse care sunt de fapt deșeuri și care intră în România pe o grămadă de alte portițe legislative și apoi ne otrăvesc pe noi toți. Ãsta este mecanismul pe care l-am gândit’, a arătat Diana Buzoianu.

Ministra Mediului a mai precizat că în țara noastră nu mai trebuie să ajungă alte deșeuri, în condițiile în care gropile de gunoi ‘abia mai fac față’ la cantitățile existente deja. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Zeci de permise de conducere reținute pentru viteză excesivă

Publicat

Publicitate

Vineri, polițiștii rutieri au desfășurat o acțiune, având drept scop prevenirea și combaterea accidentelor de circulație cauzate de viteza excesivă.

Activitățile au fost desfășurate în zonele în care s-au înregistrat accidente rutiere grave, iar in cadrul acestora au fost depistați 29 de conducători auto circulând cu viteză peste limita legală.

Astfel, față de aceștia a fost dispusă măsura sancționării contravenționale, iar ca măsură complementară le-au fost reținute permisele de conducere.

Citeste mai mult

Educație

Norma didactică a crescut: Procedura de încadrare a profesorilor pentru anul școlar 2025-2026, publicată!

Publicat

Publicitate

Ordinul ministrului educației nr. 5.198/2025 pentru aprobarea Procedurii  privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, în anul școlar 2025-2026, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 a fost publicat în Monitorul Oficial vineri, 8 august, cu o lună înaintea începerii cursurilor din anul școlar 2025-2026, scrie EDUPEDU.

Procedura conține ordinea în care vor fi încadrați profesorii și noul calendar al mobilității profesorilor pentru anul școlar 2025–2026 ce prevede reluarea etapelor de continuitate, detașare și restrângere de activitate.

Documentul vizează toate tipurile de încadrare – titulari, viabilitate de post, debutanți – și introduce reguli noi pentru completarea normelor, restrângeri de activitate și mobilitate didactică.

În perioada 11-18 august se reiau activităţile privind constituirea posturilor didactice/catedrelor, încadrarea personalului didactic de predare şi soluţionarea cererilor de completare a normei didactice de predare la nivelul școlilor și grădinițelor.

În perioada 11-22 august 2025 are loc organizarea și desfășurarea activităților conform prevederilor Procedurii privind constituirea normelor didactice de predare- învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, în anul școlar 2025-2026, ca urmare a aplicării măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Amintim că a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Publicitate

Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:

  • pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
  • pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
  • excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
  • profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
  • în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
  • cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending