Connect with us

Actualitate

Medicii de familie pot acorda direct 7 zile de concediu medical pentru o serie de afecțiuni, pentru un episod de boală. LISTA

Publicat

Publicitate

Potrivit ordinului, medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 7 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în cel puțin două etape, din care prima etapă este de maximum 4 zile calendaristice, cu excepția incapacității temporare de muncă a persoanelor asigurate determinate de bolile infectocontagioase din grupa A și a incapacității temporare de muncă a persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020, informează alba24.ro.

Medicii de familie pot acorda direct 7 zile de concediu medical doar pentru o serie de afecțiuni, pentru un episod de boală. Potrivit unui ordin comun al ministrului Sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după cele 7 zile, concediul medical poate fi prelungit numai de medicul specialist.

Ordinul pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate,
aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, a fost publicat pe 7 mai în Monitorul Oficial.

Bolile pentru care medicii de familie pot acorda concediu medical pentru 7 zile

Potrivit ordinului, medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 7 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în cel puțin două etape, din care prima etapă este de maximum 4 zile calendaristice, cu excepția incapacității temporare de muncă a persoanelor asigurate determinate de bolile infectocontagioase din grupa A și a incapacității temporare de muncă a persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020.

Conform normelor, în cazul menținerii incapacității temporare de muncă pentru aceeași afecțiune, concediul medical se poate prelungi de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau spital, în caz de internare, în etape succesive de maximum 30/31 de zile calendaristice, cu respectarea duratelor de acordare, socotite de la prima zi de îmbolnăvire.

Durata cumulată a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un asigurat pentru incapacitate temporară de muncă nu poate depăși 28 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire, indiferent de cauza acesteia.

Publicitate

După totalizarea a 28 de zile calendaristice acordate de către medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va face numai de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau din spital, în caz de internare, cu încadrarea în duratele maxime prevăzute de lege.

Care sunt bolile pentru care se acordă 7 zile de concediu medical

Potrivit Hotărârii nr. 423/2020 pentru aprobarea Listei cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asiguraţii beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără îndeplinirea condiţiei de stagiu de asigurare, bolile infectocontagioase din grupa A sunt următoarele:

  • amibiaza (dizenterie amibiană);
  • antraxul;
  • bruceloza;
  • difteria;
  • febra butonoasă;
  • febra galbenă;
  • febrele paratifoide A, B, C;
  • febra Q;
  • febra recurentă;
  • febra tifoidă;
  • filarioza, dracunculoza;
  • hepatita virală acută;
  • holera;
  • infecţia gonococică;
  • infecţia HIV;
  • leishmaniozele;
  • lepra;
  • leptospiroza;
  • limfogranulomatoza inghinală benignă;
  • malaria;
  • meningita meningococică şi meningococemia;
  • morva, melioidoza;
  • ciuma;
  • poliomielita şi alte neuroviroze paralitice;
  • psitacoza-ornitoza;
  • rabia;
  • scarlatina;
  • sifilisul;
  • şancrul moale;
  • tetanosul;
  • tifosul exantematic;
  • tuberculoza (toate formele şi localizările);
  • tularemia;
  • tusea convulsivă;
  • COVID-19.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Mucenic Nichifor

Publicat

Publicitate

Sfântul Mucenic Nichifor a trăit în cetatea Antiohia din Siria, în timpul împăraților Decius (250-253) și Valerian (253-260). Îl lega o strânsă prietenie de un preot creștin al acelei cetăți, pe nume Saprichie. Cei din jur îi considerau ca doi frați, însă, în ciuda prieteniei lor lungi și încercate de-a lungul timpului, necuratul a semănat ura între cei doi, până la punctul în care nu doreau să se mai întâlnească, invidia punând stăpânire pe sufletul lui Saprichie.

După o perioadă destul de lungă în care nu și-au vorbit, Cuviosul Nichifor a încercat să se împace cu fostul său prieten, mânat de învățătura Domnului nostru Iisus Hristos, repetată de atâtea ori: „Iertați și veți fi iertați!” (Luca 6, 37). Și iarăși: „Dacă îți vei aduce darul tău la altar și acolo îți vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ți acolo darul tău, înaintea altarului și mergi întâi și împacă-te cu fratele tău!” (Matei 5,23-24). De asemenea: „De nu iertați voi, nici Tatăl vostru cel din ceruri nu va ierta vouă greșelile voastre.” (Marcu 11,26). După mai multe încercări eșuate, în care Sfântul Mucenic Nichifor îl roagă pe Saprichie să îl ierte, reușește să convingă câțiva mijlocitori să meargă în locul său, să îi prezinte din nou scuzele lui Saprichie. Acesta însă, cu ușa iertării zăvorâtă, refuză să îi primească, rămânând la fel de neînduplecat, neavând frică de Dumnezeu, al Cărui slujitor era.

Într-o bună zi, Nichifor îi ieși în cale lui Saprichie și căzând în genunchi l-a implorat din nou, spunându-i: „Iartă-mă, părinte, pentru Domnul, iartă-mă!”. Însă Saprichie nu spunea nimic. Și a plecat Nichifor dezamăgit, deoarece nu a primit iertarea prietenului său nici de această dată. În acele vremuri, în Antiohia, în anul 257, s-au pus în aplicare unele decrete imperiale conform cărora creștinii erau forțați să se lepede de credința lor. Cei dintâi care au fost arestați au fost clericii. Unul dintre ei a fost Saprichie, care a fost prins și dus la judecată. Auzind despre capturarea prietenului său, Sfântul Nichifor a alergat în urma lui și văzându-și prietenul în lanțuri a căzut la picioarele sale, cerându-i din nou iertare și rugându-l: „Mucenice al lui Hristos, iartă-mă că ți-am greșit!” Saprichie însă l-a ignorat din nou. Până și prigonitorii erau uimiți de insistența Sfântului Nichifor: „Om nebun ca tine niciodată n-am văzut! Iată, acesta merge la moarte, iar tu cu tot dinadinsul ceri de la el iertare. Ce trebuință îți este să te împaci cu cel ce va muri de îndată?”.

Deși inițial, Saprichie își mărturisise în fața judecătorilor credința în Hristos și refuzase să se închine idolilor, văzând Dumnezeu învârtoșarea inimii sale și lipsa oricărei urme de iubire față de aproape lui, i-a luat Harul Sfânt de la el. Din acea clipă, Saprichie nu a mai avut curaj să mărturisească până la capăt credința creștină.

Astfel, în timpul torturilor, înțelegându-și iminența morții, a cedat, promițând că va aduce jertfe zeilor păgâni ca semn al lepădării sale, pentru a scăpa cu viață: „Să nu mă ucideți, voi face ce au poruncit împărații: mă voi închina zeilor și voi aduce jertfe.” În zadar s-a rugat blândul Nichifor de Saprichie să nu-și piardă viața veșnică și locul de sfințenie alături de Tatăl ceresc închinându-se zeilor. Uimit de cele întâmplate, văzând că și-a pierdut atât de ușor tăria și credința, Sfântul Mucenic Nichifor îi spunea înlăcrimat: „Să nu faci asta frate, să nu-ți pierzi cununa împletită cu atâtea chinuri. Iată, lângă ușă stă Stăpânul Hristos, nu pierde răsplata pentru care atât te-ai ostenit!”.

Dar vorbele sale nu aveau nici un efect asupra lui Saprichie. Înțelegând că nu mai are cum să îl ajute, Sfântul Nichifor a început să strige către călăi: „Eu sunt creștin și cred în Domnul nostru Iisus Hristos, de Care Saprichie s-a lepădat! Deci, tăiați-mă pe mine în locul lui!” Călăii însă n-au îndrăznit să-l ucidă fără aprobarea ighemonului (conducătorul cetății) și toți se mirau că de bună voie se oferă morții, strigând: „Sunt creștin și zeilor voștri nu mă închin și nu voi jertfi!” Astfel, înștiințat de către unul dintre ucigași de cele întâmplate, conducătorul păgân, a poruncit ca Saprichie să fie eliberat, iar pe Nichifor să-l taie cu sabia. Așa a primit Sfântul Mucenic Nichifor cununa muceniciei, în ziua de 9 februarie a anului 260, primind de asemenea trei cununi de biruință: a dragostei, a smereniei și a credinței, dându-și sufletul în mâinile Domnului nostru Iisus Hristos.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Începe Triodul. Treptele spre Postul Mare. Temele celor patru duminici cuprinse în această perioadă

Publicat

Publicitate

Duminică, 9 februarie, creștinii ortodocși intră în perioada liturgică prepascală care se numește „Triod”. Este o perioadă caracterizată printr-un puternic caracter de pocăință și de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului, informează basilica.ro.

Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion, format din „tria” – trei, și „odi” – odă, deci cântare în trei ode / strofe. Termenul arată, practic, faptul că în această perioadă, rânduiala canoanelor ce se cântă la strană cuprinde trei strofe.

Numele de „Triod” este atribuit și cărții de cult în care sunt cuprinse textele și cântările specifice perioadei, majoritatea compuse de Sfântul Teodor Studitul și de fratele său, Iosif Studitul, în continuarea operei imnografice a Sfinților Cosma al Maiumei și Andrei Criteanul.

Triodul ține de la Duminica Vameșului și Fariseului până în Sâmbăta Mare (înainte de Paști), în total 10 săptămâni.

Treptele spre Postul Mare

Primele trei săptămâni ale Triodului constituie o perioadă premergătoare și de adaptare în mod treptat a rânduielii liturgice pentru Slujbele Postului Mare. Temele celor patru duminici cuprinse în această perioadă, a Vameșului și a Fariseului, a Întoarcerii Fiului risipitor, a Înfricoșătoarei Judecăți și a Izgonirii lui Adam din Rai, au un rol pedagogic succesiv.

Săptămâna ce urmează Duminicii „Vameșului și a fariseului” se numește „Săptămâna vestirii”, în ea se oferă dispensă totală de la post, asemenea Săptămânii Luminate, perioadei Cincizecimii și în timpul celor douăsprezece zile dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Publicitate

Duminica „Fiului Risipitor” are ca temă principală căința și puterea iertătoare a lui Dumnezeu pentru restaurarea omului.

Duminica „Înfricoșătoarei Judecăți” are un mesaj profund eshatologic și de supunere totală în fața lui Dumnezeu. Această temă este continuată în duminica următoare, a „Izgonirii lui Adam din Rai”. Mesajul final al acestei perioade premergătoare Postului are în prim-plan exemplul lui Adam cel izgonit, care nu se mai poate întoarce în rai fără să se pocăiască și să-și plângă păcatele.

Tema prin care începe Postul Mare definește această perioadă ca timp de întoarcere și restaurare prin Hristos în demnitatea originară a lui Adam

În mai puțin de o lună, creștinii ortodocși intră în Postul Paștelui, numit și Postul Mare. 

Duminica aceasta începe perioada liturgică numită Triod, în care sunt incluse trei săptămâni pregătitoare pentru post. Astfel, luni, 3 martie, va fi prima zi din Postul Paștelui 2025.

Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru dintre posturi pentru că îi pregătește pe creștini de cea mai importantă sărbătoare, Învierea Domnului. De asemenea, în primele șase sâmbete din Postului Mare, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul.

Sunt în total șase săptămâni, adică patruzeci de zile de post, amintind de perioada de post pe care a ținut-o Mântuitorul Iisus Hristos îndată după Botezul Său în Iordan.

Anul acesta, bucuria va fi sporită și de faptul că toți creștinii sărbătoresc Paștele în aceeași zi, la 20 aprilie.

Întrucât în mai se împlinesc 1.700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), Papa Francisc a declarat că este deschis pentru stabilirea unei date comune a serbării Paștelui pentru toți creștinii. Patriarhia Română a reacționat și a explicat că orice consultare referitoare la data Paștelui și o eventuală hotărâre pot avea loc numai în cadrul unui viitor Sinod pan-ortodox, prin participarea tuturor Bisericilor Ortodoxe surori.

În cadrul Primului Sinod Ecumenic s-a stabilit modul de calculare a datei Paștilor. Ulterior, începând cu 1582, au fost adoptate diferite calendare și revizuiri la acestea care au făcut să existe anual două date de celebrare a Paștilor care coincid arareori. Acest lucru se întâmplă atunci când prima lună plină de după echinocţiul de primăvară apare târziu, după 3 aprilie.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănean adus în cătușe din Germania, după ce judecătorii suceveni l-au condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare

Publicat

Publicitate

Poliția Română a adus în țară, vineri, două persoane, pe numele cărora au fost emise mandat de executare a unor pedepse privative de libertate.

Astfel, a fost adus în țară un bărbat, de 30 de ani, din Brăila, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunilor rutiere. Acesta a fost adus din Marea Britanie, având emis de către Judecătoria Brăila, pe numele său, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea unui an.

De asemenea, a fost adus un bărbat, de 33 de ani, din Botoșani, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat. Acesta a fost adus din Germania, având emis, pe numele său, de către Curtea de Apel Suceava, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 3 ani și 6 luni.

Cei în cauză au fost introduși în unități de detenție, în vederea executării mandatelor.

Citeste mai mult

Eveniment

Prezidențiale 2025: Peste 2.000 de români din străinătate, înscriși până în prezent pentru a vota prin corespondență

Publicat

Publicitate

Peste 2.000 de români cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate, s-au înregistrat până în prezent pe site-ul Autorității Electorale Permanente pentru a vota la alegerile prezidențiale din 4 mai prin corespondență, scrie Agerpres.

Prin înregistrarea ca alegător prin corespondență, cetățeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate și care deține un document care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine, solicită transmiterea prin poștă a documentelor de vot la adresa sa de corespondență din străinătate.

Termenul limită de înscriere în registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie.

Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondență au venit, până sâmbătă, de la românii din: Germania (467); Marea Britanie (349); Elveția (198); Franța (145); Spania (126); SUA (111), potrivit site-ului AEP.

***
La alegerile pentru președintele României din anul 2025, alegătorul român din străinătate poate vota la orice secție de votare sau prin corespondență, în condițiile legii.

Acesta poate vota la orice secție de votare din străinătate, chiar dacă nu s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro.

Publicitate

Înregistrarea pe portal este necesară doar pentru votul prin corespondență sau pentru înființarea unei secții de votare în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători, conform art. 42 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a vota prin corespondență, alegătorul român trebuie să aibă domiciliul sau reședința în străinătate. AGERPRES/

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending