Ziua imnului național al României – ‘Deșteaptă-te române!’, simbol al unității Revoluției Române de la 1848 – este sărbătorită, anual, la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deșteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua imnului național al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne, indică site-ul https://www.cdep.ro/. ”În municipiul București și în municipiile-reședință de județ se vor organiza ceremoniale publice de intonare a imnului național al României și de înălțare a drapelului național, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării și comenduirile de garnizoană”, se arată, de asemenea, în legea menționată.

Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol și jumătate de la Revoluția română din anul 1848, Banca Națională a României (BNR) a pus în circulație, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie, Zi a imnului național, simbol al unității Revoluției române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei și 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.

Versurile imnului național aparțin lui Andrei Mureșanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet și etnograf, om de mare cultură, cântăreț și autor de manuale de muzică.

Poemul ‘Un răsunet’ al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Țara Românească Revoluția a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul ‘Deșteaptă-te, române!’, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic și mobilizator pe care-l conține. Începând din 1848, ‘Deșteaptă-te, române!’ a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independență (1877-1878), cât și în timpul primului și al celui de-al doilea Război Mondial, precizează site-ul www.presidency.ro.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice, ‘Deșteaptă-te, române!’ și alte marșuri și cântece patriotice au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanților, mai notează site-ul Administrației Prezidențiale.

Imediat după Revoluția din decembrie 1989, ”Deșteaptă-te române!” a fost ales imn național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituția prevede, prin Articolul 12, că imnul național este ”Deșteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului, conform site-ului www.cdep.ro.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două, cea de-a patra și ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive, mai precizează site-ul www.presidency.ro. AGERPRES

Până la ora 10:00, județul Botoșani se află sub incidența unui Cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată.

Sunt prognozate averse torențiale, frecvente descărcări electrice, vijelii puternice (viteze ale vântului de 70…90 km/h) și grindină de medii și mari dimensiuni (2-3 cm). În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 30…40 l/mp și pe arii restrânse de peste 50 …60 l/mp.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

– fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

– nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

– parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

– îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

– nu atingeți firele căzute la pământ;

– curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;

– nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani. Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Încă de la intrarea în vigoare a codurilor roșu și portocaliu de averse torențiale și vijelii, pompierii militari au fost la datorie pentru gestionarea efectelor generate de vremea rea.

Până la această oră, forțele ISU Botoșani au intervenit în trei localități pentru gestionarea efectelor produse de vremea severă, după cum urmează:

– Dorohoi, pe strazile Drochia și Oborul Nou, unde trei curți și o anexă au fost inundate;
– Botoșani, pe străzile Grigore Antipa, Pod de piatră și Mihail Kogălniceanu, acolo unde mai multe curți, dar și șoseaua erau inundate;
– Baisa, pentru degajarea unui arbore căzut pe partea carosabilă.

Reamintim faptul că, până la ora 10:00, județul Botoșani se află sub incidența unui Cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată.

Sunt prognozate averse torențiale, frecvente descărcări electrice, vijelii puternice (viteze ale vântului de 70…90 km/h) și grindină de medii și mari dimensiuni (2-3 cm). În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 30…40 l/mp și pe arii restrânse de peste 50 …60 l/mp.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

– fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

– nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

– parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

– îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

– nu atingeți firele căzute la pământ;

– curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;

– nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani. Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Sfântul Mucenic Calinic (†290), originar din Cilicia, a trăit într-o perioadă în care mulți creștini se lepădau de credința în Hristos și slujeau idolilor. Plângând pentru pierzarea lor, sfântul s-a făcut multora dascăl de mântuire și-i învăța pe ei adevărul. Pe când era în Ancira, propovăduind pe Hristos, a fost prins și dus în fața dregătorului Sacerdon, care l-a supus la tot felul de chinuri.

Încălțându-l cu încălțăminte de fier, care avea piroane ascuțite, l-au silit să alerge până la Gangra, cetate la 80 de stadii de Ancira. Mergând numai 7 stadii, ostașilor care-l trăgeau li s-a făcut sete, dar sfântul, rugându-se, a făcut să izvorască apă dintr-o stâncă.

Sosind la Gangra, a fost aruncat într-un cuptor de foc și așa și-a dat sufletul Domnului.