Connect with us
Publicitate

Eveniment

Măsurile dispuse pentru asigurarea ordinii și liniștii publice în județul Botoșani, în contextul minivacanței de Rusalii

Publicat

Publicitate

În contextul zilelor libere, de care vă urăm să vă bucurați în liniște alături de cei dragi, structurile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au dispus o serie de măsuri menite a asigura siguranța cetățenilor din județul Botoșani.

Activitățile din aceste zile vor fi desfășurate în sistem integrat împreună cu toate instituțiile cu rol în asigurarea ordinii și liniștii publice.

 

Publicitate

În perioada 01-05 iunie, în fiecare zi vor acționa aproximativ 150 de polițiști, care vor fi angrenați în activități, împreună cu reprezentanții celorlalte structurilor de ordine și siguranță publică, atât în stradă pentru descurajarea oricăror fapte antisociale, cât și constituiți în echipe operative, pentru a desfășura activitățile specifice în momentul în care se va impune acest lucru.

Prezența noastră în spațiul public are scop preventiv, însă în momentul în care se vor constata abateri de la normle legale vor fi dispuse măsuri în consecință.

Având în vederea, că în aceste zile traficul va fi aglomerat pe anumite artere rutiere, polițiștii își vor intensifica eforturile pentru creșterea gradului de siguranță rutieră. Echipajele rutiere vor fi prezente pe drumurile publice, cu autospecialele dotate cu aparate radar, etilotest și DrugTest pentru depistarea conducătorilor auto care reprezintă un pericol pe drumurile publice.

Publicitate

Pentru protejarea cetățenilor, polițiștii se vor concentra pe zonele cu risc de producere a unor incidente care ar putea să tulbure liniștea și ordinea publică sau să-i pună în pericol, cum ar fi cluburi, discoteci, locuri în care se formează aglomerări de persoane sau locurile de agrement.

Vă recomandăm să respectați normele de conviețuire socială, drepturile și libertățile celorlalți, iar dacă suteți victima vreunei infracțiuni sau asistați la comiterea unuei astfel de fapte, nu ezitați să apelați 112 sau să vă adresați celui mai apropiat polițist.

 

Publicitate

În minivacanța de 1 Iunie și de Rusaliile ortodoxe, jandarmii botoșăneni vor fi la datorie, cu misiunea de a preveni și combate faptele antisociale care ar putea afecta siguranța cetățenilor.

Jandarmii, în cooperare cu polițiști, pompieri și polițiști locali, vor fi alături de copii la activitățile și manifestările cultural-artistice organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaționale a Copilului în fața Primăriei municipiului Dorohoi și pe Pietonalul Grigore Ghica, precum și la Baza Sportivă Săveni, unde se va desfășura Festivalul Copiilor – ediția 2023.

Pe 1 Iunie, între orele 10.00 – 12.00, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani  va participa la activitățile integrate organizate de Instituția Prefectului – Județul Botoșani în Piața Revoluției, unde jandarmii vor avea ocazia să le prezinte celor mici autovehiculele de serviciu, mijloacele de intervenție, tehnica din dotare, dar și exerciții demonstrative executate de câinii de serviciu, precum și elemente de dresaj.

În aceeași zi, jandarmii vor veghea la buna desfășurare a manifestărilor dedicate copiilor si organizate de Primăria municipiului Botoșani în Parcul Tineretului, pe Pietonalul Unirii și în Parcul Mihai Eminescu, precum și la Târgul Copilăriei desfășurat la Parcul de Agrement Cornișa, în zona amfiteatrului și pe esplanada din fața patinoarului.

Luni, în ce-a de-a doua zi a Rusaliilor ortodoxe, efectivele de jandarmerie vor asigura ordinea și siguranța publică la hramurile mănăstirilor Sfânta Treime din comuna Știubieni și Sfânta Treime din comuna Frumușica.

Recomandăm participanților la manifestările publice să acorde atenția cuvenită copiilor care îi însoțesc, să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile forțelor de ordine și să solicite sprijinul jandarmilor în mod direct, în cel mai scurt timp, atunci când s-au produs fapte antisociale care îi afectează pe ei sau pe cei din jur.

 

Având în vedere că ne aflăm în preajma zilei Copilului și sărbătorii ortodoxe a Rusaliior, la nivelul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi au fost dispuse măsuri pentru întărirea dispozitivului de supraveghere şi control la frontiera de stat, iar polițiștii de frontieră acționează alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, în vederea asigurării unui climat de ordine şi siguranţa publică în zona de competenţă.

Pentru evitarea aglomerărilor, au fost dispuse măsuri de suplimentare a personalului poliţiei de frontieră până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de trecere, în limita configuraţiei acestora, se vor crea fluxuri suplimentare de control, în funcție de valorile de trafic.

În prezent, prin punctele de frontieră se înregistrează valori de trafic normale pentru această perioadă, fără a se înregistra blocaje sau timpi mari de aşteptare. Pentru fluidizarea traficului la granița de est, reprezentanţii Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi menţin permanent legătura cu autorităţile de frontieră din statele vecine, în vederea dispunerii unor măsuri comune.

Totodată, reamintim că frontiera cu R. Moldova este graniţă externa a Uniunii Europene, la timpul necesar pentru efectuarea controlului de către polițiștii de frontieră asupra  camioanelor, se mai adaugă și cel necesar efectuării controlului celorlalte autorități:

       Direcția Generală a Vămilor – controlul mărfurilor și bunurilor, controlul mărfurilor comunitare;

       Autoritatea Sanitar Veterinară – controlul produselor de origine animală, perisabile;

       Ministerul Transporturilor, prin C.N.A.I.R. – cântărire, vignetă;

       Autoritatea Naţională Fitosanitară – controlul produselor vegetale.

Astfel, în cazul mijloacelor de transport marfă, se efectuează şi operaţiuni vamale, care includ printre altele şi controlul fizic sau verificarea aplicării sigiliului vamal etc.

 

Recomandări

În condiţiile în care, conform estimărilor, cel mai tranzitat punct de trecere va fi Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, revenim cu precizarea de a fi tranzitate toate punctele de frontieră deschise traficului internațional, existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt.

Menționăm că, la frontiera de est sunt şapte puncte de trecere a frontierei cu specific rutier :

 

  • pe raza jud. Galaţi: P.T.F. Oancea – Cahul

P.T.F. Galaţi – Giurgiuleşti

  • pe raza jud. Vaslui: P.T.F. Albiţa – Leuşeni

P.T.F. Bumbăta– Leova

  • pe raza jud. Iaşi: P.T.F. Sculeni – Sculeni
  • pe raza jud. Botoşani: P.T.F. Rădăuţi – Prut-Lipcani

P.T.F. Stânca – Costeşti

PTF Racovăţ – Diakivtsi

 

De asemenea, reamintim că participanții la traficul transfrontalier au la dispoziție aplicaţia Trafic On-line, dezvoltată de Poliţia de Frontieră Română, ce poate fi accesată pe pagina de internet  www.politiadefrontiera.ro, care prezintă informații despre toate punctele de frontieră. Mai mult, această aplicaţie on-line prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp. Timpii de aşteptare sunt actualizaţi în timp real, fapt ce ajută utilizatorul să-şi reconfigureze traseul către un punct de frontieră ce înregistrează valori de trafic scăzute.

Totodată, pentru informații privind punctele de trecere a frontierei, despre călătoria în străinătate sau pentru sesizări privind diferite aspecte din sfera de competență a Poliției de Frontieră cetățenii pot suna la numărul de telefon 021.9590, care funcționează în regim permanent.

 

Peste 100 de pompierii vor fi la datorie, zilnic, în județul Botoșani, în perioada 01 – 05 iunie a.c.. Aceștia vor fi pregătiți să acționeze pentru stingerea incendiilor, salvarea persoanelor implicate în diferite evenimente grave ce le pot pune viața în pericol și pentru acordarea primului ajutor medical.

Profitând de zilele libere, multe persoane vor merge în zonele turistice.           Acestora le recomandăm să respecte toate măsurile de siguranță, atât pe timpul deplasării către obiective, cât și pe durata sejurului.

În această perioadă, o atenție deosebită trebuie acordată copiilor, care din dorința de a se bucura de primele zile de vară merg la scăldat. Nu de puține ori aleg zonele neamenajate. Aceste locuri pot fi periculoase, în special pentru persoanele care nu știu să înoate foarte bine, deoarece curenții sunt puternici, malurile abrupte, iar nivelul apei se schimbă brusc.

Pentru a preveni evenimentele, recomandăm tuturor cetăţenilor să respecte următoarele măsuri de siguranță atunci când merg la scăldat:

– frecventaţi doar locurile special amenajate pentru înot şi scăldat;

– evitaţi scăldatul în lacuri, canale sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii foarte puternici, albiile nămoloase sau acoperite cu plante, pietre, crengi sau trunchiuri de copaci;

– evitaţi să intrați singuri în apă, fără a avea alte persoane prin apropiere, mai ales dacă nu ştiţi să înotaţi;

– nu intrați în apă după ce ați consumat alcool sau pe timp de noapte;

– nu intrați în apa rece după expunerea prelungită la soare;

– nu săriți de pe platforme, poduri sau alte construcţii;

– nu lăsați niciodată copiii nesupravegheați în apă sau în apropierea acesteia, nici măcar în piscinele achiziționate pentru cei mici;

– echipamentele speciale pentru siguranța înotului (colac de salvare, aripioare sau tuburi gonflabile etc.) trebuie utilizate de către copii, sub atenta supraveghere a unui adult.

Persoanelor care aleg să petreacă timpul la iarbă verde, le reamintim faptul că trebuie să respecte măsurile de prevenire a incendiilor și să aibă mare grijă la modul în care pregătesc grătarul.

Precizăm faptul că este interzisă folosirea focului deschis la mai puțin de 10 metri faţă de locurile în care există materiale combustibile (lemn, hârtie etc.) sau la mai puțin de 40 de metri faţă de zonele cu pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili etc.)

Astfel, sfătuim cetățenii să aprindă focul la distanțe de siguranță, doar în locurile special amenajate și fără să folosească substanţe inflamabile. Nu trebuie aprinse focare direct pe sol pentru că flăcările se pot extinde la vegetație, într-o clipă de neatenție.

Arderea trebuie supravegheată continuu, deoarece vântul ar putea schimba direcţia flăcărilor și chiar duce scânteile la distanţe mai mari, către zone împădurite sau cu vegetaţie uscată.

Este recomandat ca cetățenii să aibă la dispoziţie mijloace de primă intervenţie pentru stingerea rapidă a focului: un stingător de incendiu sau o rezervă de apă.

Înainte de a pleca spre casă, locul pregătirii grătarului va fi verificat cu mare atenţie. Jarul trebuie stins, iar cenușa acoperită cu pământ.

Nu în ultimul rând, copiii trebuie supravegheați permanent pentru a nu se juca cu focul sau în apropierea acestuia.

Orice început de incendiu observat trebuie să fie anunţat la numărul unic de urgenţă 112, pentru a fi lichidat de către pompieri înainte de a produce pagube materiale sau pierderi de vieţi omeneşti.

 

În perioada acestei minivacanțe, specialiştii centrului vor desfășura, la nivelul județului, activități de prevenire și informare cu privire la efectele negative și riscurile asociate consumului de droguri.

Astfel, vor fi realizate în județul Botoșani, activități de prevenire a consumului de droguri în comunitate, dedicate Zilei Mondiale fără Tutun, Zilei Internaționale a Copilului și Sărbătorii Rusaliilor Ortodoxe.

Aceste acțiuni preventive vor fi centrate, în principal, în spațiile recreaționale aglomerate, respectiv zonele de agrement și evenimentele cu public numeros, în cadrul cărora vor fi organizate puncte de informare și ateliere antidrog.

În contextul zilelor libere ce urmează, le recomandăm părinţilor să petreacă mai mult timp cu copiii lor, să fie atenţi la modificările de comportament şi dispoziţie, să comunice eficient cu aceștia și să se implice în activităţi comune de petrecere a timpului liber.

Tinerii sunt sfătuiți să nu consume alcool în exces sau droguri dacă participă la evenimente cu număr mare de persoane, să evite tentațiile periculoase, să se implice în activităţi cât mai diverse de petrecere a timpului liber, să manifeste prudență în relațiile cu persoanele necunoscute, să comunice deschis orice problemă cu care se confruntă legată de consumul de substanțe și să apeleze la ajutorul apropiaților, pentru rezolvarea acesteia.

Adulții sunt sfătuiți să nu conducă autoturisme dacă se află sub influența băuturilor alcoolice sau a drogurilor. Consumul unor astfel de substanțe acționează asupra sistemului nervos central cu efecte atât asupra stării fizice, cât și psihice, și afectează funcția vizuală și de percepție, ceea ce generează o conduită necorespunzătoare în conducerea autovehiculelor.

Agenţia Naţională Antidrog reamintește faptul că oferă, gratuit și confidențial, servicii de informare, evaluare, consiliere şi asistență specializată medico-psiho-socială, pentru consumul şi dependența de droguri.

În cazul unor situaţii deosebite, puteți apela Tel. Verde: 0800 870 070 sau numărul unic de urgenţă 112.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Reducerea drastică a taxelor pe muncă, prioritatea AUR pentru resuscitarea economiei

Publicat

Publicitate

Cândva considerată o perlă a economiei locale, industria textilelor din județul Botoșani a devenit o relicvă. Sute de oameni și-au pierdut locul de muncă pentru că politicile fiscale au falimentat fabricile cu tradiție. Șansa redresării este reducerea drastică a contribuțiilor de pe umerii firmelor și angajaților, o măsură majoră pe care doar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are voința și capacitatea să o implementeze.

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședintele AUR Botoșani, a ajuns miercuri în mijlocul lucrătorilor unei fabrici din Botoșani, cărora le-a prezentat planul de guvernare al liderului George Simion pentru reducerea taxelor pe muncă. Planul prevede diminuarea tuturor contribuțiilor, de la sistemul de pensii până la cel de asigurări sociale și de sănătate, astfel încât dările la stat să nu depășească 25% pentru primii 5.000 de lei din salariul brut.

„România a ajuns o țară în care munca a devenit cel mai scump produs: peste 40% din munca românilor intră în vistieriile statului, iar în schimb serviciile acestuia pentru cetățean au fie calitate îndoielnică, fie lipsesc cu desăvârșire. Statul a ajuns o povară pe spatele contribuabilului și nu un sprijin pentru acesta”, a atras atenția Cătălin Silegeanu, candidat AUR la Senat.

Publicitate

Statisticile confirmă dezechilibrul dintre munca prestată de români și banii cu care rămân în buzunar, un raport care, mai departe, afectează companiile care încearcă să asigure salarii atractive. Salariul mediu net în România este de aproximativ 5.200 de lei, iar salariul mediu brut este de aproximativ 8.400 de lei, iar diferența este compusă numai din taxe și impozite.

Dintr-un salariu minim brut, adică 3.700 de lei, un angajat plătește la stat 1.340 de lei și rămâne în buzunar cu 2360 de lei, o sumă echivalentă cu condamnarea la sărăcie. De asemenea, statisticile arată că România are aproximativ 5,7 milioane de angajați, din care circa 1,3 milioane lucrează în administrația publică. Din totalul de angajați, aproximativ 1 milion de români primesc salariul minim.

Însă realitatea este ușor diferită de cifrele oficiale, pentru că suprataxarea muncii a determinat antreprenorii să găsească alternative pentru a supraviețui pe o piață distorsionată.

Publicitate

„Taxarea ridicată a muncii, corelată cu puterea redusă de cumpărare, determină mulți antreprenori să declare angajații cu salariul minim pe economie, preferând să plătească taxe și impozite mici și să scoată banii sub formă de dividende. Există de multe ori o casierie fictivă, pe care nu o pot niciodată închide în mod real, dacă vor ca firma lor să supraviețuiască. Prin politica fiscală a partidului AUR, aceste practici vor înceta de la sine”, a mai explicat Cătălin Silegeanu.

Pentru ca forța de muncă să nu mai plece în străinătate, pentru ca angajații să simtă rostul muncii în țara lor și pentru ca statul să nu mai fie inamicul mediului de afaceri, AUR trebuie să guverneze și să facă dreptate pentru fiecare cetățean.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Câștigul salarial mediu brut pe economie în luna septembrie 2024 a fost de 8553 lei și cel net 5228 lei

Publicat

Publicitate

CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT*) PE ECONOMIE ÎN LUNA
SEPTEMBRIE 2024 A FOST 8553 LEI ŞI CEL NET 5228 LEI
▪ În luna septembrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8553 lei, cu 110 lei (+1,3%) mai mare decât în
luna august 2024.
▪ Câştigul salarial mediu net a fost 5228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) față de luna august 2024.
▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în
tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11626 lei), iar cele mai mici în
fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3016 lei).
Septembrie 2024 comparativ cu Septembrie 2023
▪ Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%**)
.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 108,8% în luna septembrie 2024 față de luna septembrie 2023.
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 101,1% în septembrie 2024 față de luna august 2024.
▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,2%, cu 2,5 puncte procentuale mai
mare decât cel înregistrat în luna august 2024.
Evoluţia indicilor preţurilor de consum şi a indicilor câştigurilor salariale medii nete,
în perioada septembrie 2022 – septembrie 2024

În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor
anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie).
Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din
urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Septembrie 2024 comparativ cu August 2024
În luna septembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2
, nivelul câştigului salarial mediu net a
crescut comparativ cu luna august 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale,
pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din
profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au
datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au
înregistrat după cum urmează:
• cu 13,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,7% în fabricarea produselor de cocserie şi
a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului;
• între 4,0% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor

Publicitate

(inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea
blănurilor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace
de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru
transport, telecomunicaţii;
• între 1,5% și 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice),
fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice
de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi de servicii, industria construcţiilor metalice şi a produselor
din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea
calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea
articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei,
inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor din cauciuc şi
mase plastice.
Scăderile câștigului salarial mediu net faţă de luna august 2024 au fost determinate de acordarea în lunile
precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri
(inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările
de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat
după cum urmează:
• 11,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
• între 4,5% și 9,5% în extracţia minereurilor metalifere, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări
şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun;
• între 1,0% și 3,5% în transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia
celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia cărbunelui superior şi
inferior, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi aeriene.
În sectorul bugetar3 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în
învăţământ (+4,7%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Botoșaniul, o ruină după alegeri

Publicat

Publicitate

După ce, vorba aia, și-au văzut sacii în căruță, nu i-a mai interesat de botoșăneni. Așa arată strada Bucium din Botoșani în secolul 21, sub conducerea celor care se lăudau că sunt profesioniști în administrație și știu ce înseamnă dezvoltarea. Da? Așa arată dezvoltarea? Să ne mai mire oare că oamenii nu mai au încredere în politicieni? Cu așa indiferență arătată după alegeri, cred și eu că botoșănenii privesc orice promisiune cu scepticism. Pe bună dreptate!

Pentru că eu nu pot să îi las pe oameni fără un răspuns, l-am sunat pe domnul primar să ne lămurească puțin cu situația în care se află strada și vedeți și voi care e atitudinea. “Fiecare cu treaba lui”, ne zice domnul primar. Dacă mie îmi spune să îmi văd de treaba mea, mă întreb ce le spune botoșănenilor când vin cu o sesizare…

Ceea ce nu înțelege primarul nostru „deranjat” este că o stradă care nu are rețea de apă și canalizare este exclusiv treaba Primăriei, adică a investitorului. Compania de apă intervine după ce aceste rețele sunt făcute. În cazul de față nu este nici apă, nici canalizare, iar dezastrul pe care îl vedeți pe strada Bucium este în sarcina Primăriei.

Publicitate

Nu mă mai miră nimic, însă un lucru este cert: nu voi lăsa sub nicio formă lucrurile la voia întâmplării, cum a făcut-o PSD! Voi face tot ce îmi stă în putință să îmbunătățim situația de pe strada Bucium, la fel cum îmi propun cu orice problemă pe care mi-o veți semnala de acum înainte!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (301)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 32: „Astăzi citesc în pagina culturală a ziarului local despre o altă carte a lui Cristi B. Lucrarea lui de doctorat la Sorbona: „Călugărul şi moartea”.  El e un viitor Eliade, se spune. Prin iarnă am aflat că el şi Smaranda sunt studenţi la indianistică, doctoranzi la Sorbona. Pe Cristi l-am cunoscut în adolescenţă. Era brunet, demonic, trăznea a ţigări proaste şi făcea pe haimanaua. Părea trist şi sensibil. Şi negrul îl prindea bine. Deşi singuratic, era curtat de toate fetele şi-l priveam ca, mai târziu, pe Andru. Învăţa franceza purtând în buzunar un mic dicţionar din care rupea câte o foaie când considera că terminase de memorat tot. Scria poezii, iar în lucrarea de olimpiadă îmi spunea că a făcut numai nişte „speculaţii”. Într-o noapte de întorceam de la Operă toţi „olimpicii” şi profesorul nostru s-a oprit ca străluminat în mijlocul străzii, să exclame: „Ce frumos scrii tu, Carmen!” Entuziasm de poet în miez de noapte. Un sâmbure de lumină în miezul adolescenţei mele.  O adolescenţă marcată de spaimă şi de violenţă. Eu n-am fost un  „copil teribil”, cum a fost Cristi, dar am avut părinţi teribili şi, ca-n piesa omonimă a lui Cocteau, îmi numeam adesea casa: harabaua blestemată. Viitorul Eliade avea un scris infect: mărunt, de tipar, îngrămădit. Mi-a scris o poezie pe o banchetă, în tren, când ne întorceam de la „naţionala” de română. Am şi acum peticul acela de hârtie. Versurile sunau ciudat de delicat pentru un „dur” ca el: „Când macii înfloresc / prin păr şi prin buzunare  / Îmi cer smerit semenilor şi Timpului / iertare”;

 

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006,  despre  „cititorul profesionist”: 1. „are mereu timp pentru lectură”; 2. „când nu are timp şi-l procură sacrificând somnul de noapte, întâlniri cu prietenii, privitul la televizor”; 3. „posedă acel organ special capabil să reacţioneze puternic la claritatea de cristal a unei formulări, la atingerea catifelată a unei metafore, la intensitatea culorilor dintr-o imagine sau la eşafodajul complicat al ideilor”; 4. „lumea e multidimensională, cu deschideri şi treceri, labirintică încrucişare de staţii şi parcursuri”; 5. „EU-l său are conturul în mişcare, trece prin alţii pentru a ajunge la sine mai bogat, încărcat de experienţa oglindirii prin sinele tuturor celor pe care i-a cunoscut şi i-a asimilat printr-un fascinant act de iubire: lectura”;

Publicitate

Psihologul Ana Muntean consideră că atunci când se naşte un copil, acesta se naşte de două ori: 1. „în primul rând BIOLOGIC (aducând pe lume încă o fiinţă); 2. „în al doilea rând PSIHOLOGIC (aducând pe lume încă un om a cărui caracteristică dominantă este aceea de a fi fiinţă socială);

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Reţinem: 1. SADOVEANU: „preocupat de epic şi de ideea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji” – VOICULESCU: „consumă din plin experienţa medicului dăruit”; 2. SADOVEANU: „are plăcerea naturii” – VOICULESCU: „are plăcerea naturalului”; 3. SADOVEANU: „a început prin naturalism” – VOICULESCU: „a sfârşit prin naturalism”; 4. SADOVEANU: „are înclinaţia de a contempla natura” – VOICULESCU: „are înclinaţia de a experimenta natura”; 5. SADOVEANU: „păstrează distanţa faţă de mister” – VOICULESCU: „”percută misterul lumii”; 6. SADOVEANU: „e detaşat” –VOICULESCU: „e implicat”; 6. SADOVEANU: „se opreşte la om” – VOICULESCU: „trece dincolo de om”; 7. SADOVEANU: „izvorăşte din semnul exclamării” – VOICULESCU: „izvorăşte din semnul întrebării”; 8. SADOVEANU: „încifrează iniţierea până la semn”- VOICULESCU: „divulgă iniţierea până la destrămare”; 9. SADOVEANU: „e resemnat în faţa inaccesibilului”- VOICULESCU: „se lasă provocat de inaccesibil până la obsesiv”; 10. SADOVEANU: „ipostaza de MAG” – VOICULESCU: „ipostaza de APOSTOL”; 11. SADOVEANU: „suferinţa e problema celorlalţi” – VOICULESCU: „suferinţa e problemă personală”; 12. SADOVEANU: „măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii” – VOICULESCU: „rămâne veşnic ispitit să intre în jertfelnicul galeriilor unei lumi care nu se dezvăluie perfect ori se arată numai prin semne, spaţiu strâmt, neprielnic desfacerii aripilor, impropriu măreţiei”; 13. SADOVEANU: „lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continuă stare de graţie” – VOICULESCU: „forţează misterul şi îl iscodeşte ritualic”; 14. SADOVEANU: aşterne ireal peste real, de unde impresia de levitaţie” – VOICULESCU: „scotoceşte realul din imaginar, de unde impresia de arheolog în căutarea arhetipurilor”; 15. SADOVEANU: „zări exterioare” – VOICULESCU: „zări lăuntrice”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre  vanitate: „Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Loveşte în proşti (care devin fuduli) ca şi în deştepţi (care devin proşti). Sminteşte, în egală măsură, pe urâţi şi pe frumoşi, pe talentaţi şi pe netalentaţi, pe credincioşi şi pe atei, pe politicieni şi pe „simplii cetăţeni”, pe laici ca şi pe aparţinătorii clerului. Reuşeşte să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura,  amputează simţul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decenţă, de generozitate.  Eul propriu pârjoleşte totul în jur: realitatea devine materie primă a unor ambiţii private, ceilalţi devin adversari sau unelte, viaţa nu mai e trăită decât ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Cazurile de vindecare sunt rare.”;

 

Publicitate

Continui să citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 52 despre Nichita Stănescu (decedat în ziua de 13 decembrie 1983): „Nichita Stănescu a intrat în poezia românească ca un Făt – Frumos în basm. Înalt, zvelt… Aşa scria Paul Georgescu. Nichita Stănescu a ieşit din viaţă ca din basm, spun eu acum cu gândul la gerurile din acea zi de 13. Despre moartea poetului n-am aflat de la şcoală, nici de la Radio sau TV, ci de la vânzătorul de ziare din centru, vânzător pe lângă care treceam zilnic, fără să-i dau importanţă. Pe atunci vânzătorii nu aveau ştiri senzaţionale cu care să-şi vândă ziarele. Ce ştiri să fi avut? Că-n judeţul Dolj s-au recoltat atâtea şi atâtea tone de grâu la hectar? Dar „Scânteia” din acea zi avea, în pagina de mică publicitate, la capitolul decese, un anunţ pe care vânzătorul l-a făcut public, strigând: Luaţi „Scânteia”! A murit Nichita Stănescu! A murit poetul! Şi arătând tuturor anunţul pe pagină. Tinerii liceeni, ieşind de la şcoală, se îmbulzeau ca atunci când se primea revista „Flacăra” a lui Adrian Păunescu. Tinerii se îmbulzeau şi repetau: A murit poetul! Poetul Stănescu! I s-a făcut o troiţă de lemn. Au plâns câţiva adolescenţi bucureşteni. A plâns şi Gheorghe Tomozei, care a scos imediat un album memorial. N-am avut bani să-l cumpăr. Eram o adolescentă fără bani, doar cu lacrimi. Păream patetică şi singulară”;

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending