O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Daniel Sur, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, reluând o idee a lui Yuval Noah Harari despre viitorul omului: „…crede că principala boală de care va suferi omul într-un viitor imediat este irelevanţa. Că omul va deveni inutil…”;

Constantin Cubleşan definind poezia: „O emoţie care se materializează în cântec”;

Vă rog să vă opriţi asupra unui poem scris de Alexandru Florin Rădulea şi care  se intitulează „a cumpăra un zbor”:

„a venit îngerul şi mi-a spus:

– nu vrei să-ţi dai bocancii jos şi să zbori?

eu nu am fost în stare să-i răspund;

cuvintele pe care le-aş fi putut răspunde

se ridicau spre văzduh, precum sufletul unui muribund.

a venit îngerul şi mi-a spus:

– nu vrei să te descalţi şi să zbori cât mai sus?

– cum să zbor? am întrebat ulterior

– să zbori, aşa, în mintea ta de vinecior

că, oricum, ai acolo spaţiu din belşug;

îmi spuse îngerul cu un oarecare prieteşug.

iar eu, naiv şi curios din fire, am întrebat

– şi unde să zbor, mă rog?

– spre binele tău

mi-a răspuns îngerul, înălţându-se uşor.

(vezi „Apostrof” nr. 5 din 2019)

Scriitorul, jurnalistul şi scenaristul Didier Decoin, secretarul general al Academiei Goncourt,  acordă un interviu Despinei Jderu (vezi „Observator cultural nr. 975 din 2019). La un moment dat, Didier Decoin ne recomandă doi scriitori francezi clasici: „Cei doi scriitori clasici la care mă întorc mereu sunt Proust şi Malraux. Revin la observaţiile lui Proust şi la umorul lui, la reuniunile organizate la Madame Verdurin, care mă amuză cumplit. Fraza lui Proust nu mi se pare dificilă. Trebuie să te arunci în ea şi apoi să înoţi. Un alt scriitor pe care îl recitesc este Alexandre Dumas. Este formidabil. Singurul care a reuşit tot ceea ce a făcut. I-am cerut lui Jacques Chirac să-l primească în Pantheon. Preşedintele m-a chemat la Elysee şi m-a întrebat: „Chiar credeţi că este un scriitor enorm şi merită să fie în Pantheon?” „Domnule preşedinte, chiar cred”, i-am răspuns. Pe lângă tot ceea ce a scris, a fost un om desăvârşit. A luptat împotriva pedepsei cu moartea, a rasismului, a misoginismului, toate sunt problemele societăţii de astăzi. Dacă cineva merită să intre în Pantheon nu doar ca scriitor, ci şi ca om, este Dumas. Cortegiul funerar a fost urmat de o femeie de culoare, într-o ceremonie extraordinară dedicată primirii lui Alexandre Dumas la Pantheon.”;

Ion Simuţ, în „Familia” nr. 5 din 2019, publică eseul (mai mult un articol de opinie) intitulat „Elegie pentru revistele literare”. Articolul este dur şi merită citit pentru obiectivitatea opiniilor. Menţionăm că a fost reluat şi în„Observator cultural nr. 975 din 2019. Reţinem concluzia mare: „…avem o presă literară inflaţionistă, şablonardă, uniformizată, rubricardă, îmbătrînită, inerţială, nejurnalistică, indiferentă la public, nevandabilă, sectară, provincială. Soluţii sau remedii există pentru fiecare dintre aceste defecte, dar mai întâi ele trebuie asumate. Un pacient care nu-şi recunoaşte boala şi simptomele ei nu are cum să fie tratat eficient”;

Ion Simuţ, în “Observator cultural”  nr. 975 din 2019, despre revistele literare de azi:

1. a) “Revistele de cultură, (cu cele trei excepţii: “România literară”, “Dilema veche” şi “Observator cultural”) nu au difuzare, nu au vizibilitate pe piaţă, nu au public, din nefericire, şi nu fac nimic pentru a-l identifica şi a-l câştiga; aproape tot tirajul se dă colaboratorilor, celorlalte reviste şi prietenilor;
2. b) “Revistele de cultură nu au orizont şi spirit jurnalistic: adună literatură şi recenzii uşurele, complezente, pe care le împachetează neatractiv şi neproblematic; revistele noastre nu au întrebări, nu au nelinişti, nu fac investigaţii, nu ridică problem în domeniul culturii”;
3. c) “Revistele de cultură sunt făcute predominant de poeţi, rămăşiţe de mentalitate ale vechii epoci, dar poeţi buni, care burduşesc sumarul cu poezie şi îşi închipuie că au dat lovitura; poezia a căzut din rangul comunist în această epocă de piaţă, dar nimeni nu vrea să vadă, se iluzionează că tot genul liric se poartă; din păcate, nu se mai poartă, iar la recitalurile USR elevii aduşi cu forţa râd pe înfundate şi se distrează”;

Deschid „România literară” nr. 27 – 28 din 2019. La „poemul săptămânii” e prezent Gellu Dorian cu „Literatura”.  Reţin câteva versuri: „întâi de toate priveşti prin gaura cheii din pagină / şi deodată sânge, şi deodată iubire, şi deodată ură / şi deodată totul, / apoi închizi uşa, între coperte e linişte ca în rai, / în afara lor e ca în iad, dar fără iad nu poţi alege raiul, / fiecare pagină e o ţară în care emigrezi…”;

Preşedintele ARACIP, Şerban Iosifescu, în „Ziarul Lumina” din 8 iunie 2019, declară: „Sistemul de învăţământ nu este nici echitabil şi nici just, nu este just inclusiv în repartiţia resurselor, pentru că, pe de o parte, cei care au – au şi mai mult, iar cei care nu au – au mai puţin şi se produce chiar un transfer invers de resurse de la cei care nu au la cei care au”;

La editura „Baroque Books & Arts” din Bucureşti a apărut volumul „Citeşte! Te rog, citeşte!”  semnat de Felicitas von Lovenberg. Simona Preda, în „România literară” nr. 27 – 28 din 2019, publică o cronică în care include şi „cele zece drepturi inviolabile ale cititorului” în propunerea scriitorului francez Daniel Pennac:

1. a) „dreptul de a nu citi”;
2. b) „dreptul de a sări pagini”;
3. c) „dreptul de a nu citi o carte până la capăt”;
4. d) „dreptul de a reciti”;
5. e) „dreptul de a citi orice”;
6. f) „dreptul la bovarism (adică dreptul de a interpreta romanul ca pe o realitate);
7. g) „dreptul de a citi oriunde”;
8. h) „dreptul de a răsfoi”;
9. i) „dreptul de a citi cu voce tare”;
10. j) „dreptul de a tăcea”;

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației alocă suma de 16.487.522,20 lei pentru lucrările de consolidare în vederea reducerii riscului seismic la clădirea Sanatoriului de Neuropsihiatrie din satul Podriga, comuna Drăgușeni (jud. Botoșani) – a anunțat ministrul Cseke Attila.

‘Avem toate premisele administrative, organizatorice și financiare ca să implementăm programe de investiții pe consolidare de risc seismic, avem sute de clădiri care pot să intre în aceste programe, de aceea, autoritățile publice trebuie să ne aducă documentațiile pentru a încheia contractele de finanțare absolut necesare pentru viața și siguranța cetățenilor’, a precizat ministrul dezvoltării.

Finanțarea proiectului este asigurată cu fonduri de la bugetul de stat, în cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, prin Subprogramul Proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică.

Serviciul Comunicare
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni.

Claudiu Ilaș a vorbit despre investițiile care se fac în comuna Dângeni cu bani de la Uniunea Europeană, prin PNRR, dar și prin Programul Național „Anghel Saligny” , Compania Națională de Investii, AFM sau chiar cele din PNDL2. A vorbit despre drumuri, despre frețelele de apă și chiar despre reluarea proiectelor pentru a aduce gaz metan în localitate.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

DiscoverEU 2025: 1.485 de tineri din România vor avea oportunitatea să exploreze Europa călătorind cu trenul. Comisia Europeană oferă în cadrul acestei runde 36.000 de permise de călătorie, scrie alba24.ro.

Potrivit unui comunicat transmis Alba24 de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), perioada de înscriere este 2 aprilie 2025 (ora 13:00, ora României) – 16 aprilie 2025 (ora 13:00, ora României)

Tinerii selectați vor putea călători în perioada 1 iulie 2025 – 30 septembrie 2026

Pentru această nouă rundă, tinerii din România pot aplica pentru unul din cele 1.485 de permise de călătorie alocate la nivel național.

Pentru a intra în posesia unui permis gratuit de călătorie, ei trebuie să completeze corect formularul de înscriere, să răspundă la un quiz despre Uniunea Europeană și oportunități ale UE pentru tineri și la o întrebare care va facilita departajarea celor înscriși.

Câștigătorii vor putea călători în Europa individual sau în grup de până la 5 persoane, pe o durată de cel puțin 1 zi și cel mult 30 de zile.

Tinerii selectați vor beneficia și de un card cu peste 40.000 de reduceri la transport public, cultură, cazare, mâncare, sport și alte servicii disponibile în țările eligibile.

De asemenea, cei care optează pentru un permis flexibil vor avea posibilitatea de a rezerva gratuit până la 4 locuri prin intermediul sistemului online pus la dispoziție de contractant în aplicația mobilă DiscoverEU.

Tinerii care vor fi selectați vor putea beneficia de sesiuni de pregătire înainte de plecare din partea Agenției Naționale Erasmus+ (ANPCDEFP), iar în timpul călătoriei pot avea ocazia să cunoască alți călători la întâlnirile de tip Meet-up organizate de Agențiile Naționale Erasmus+ din alte țări.

Includerea este una dintre prioritățile programului Erasmus+, astfel încât participanții cu dizabilități pot primi sprijin suplimentar pe parcursul călătoriei lor.

DiscoverEU 2025: Context

Inițiativa DiscoverEU a fost lansată în anul 2018 și a fost inclusă, ulterior, în programul Erasmus+.

Prin intermediul DiscoverEU, tinerii de 18 ani au ocazia de a explora diversitatea Europei, de a afla mai multe despre patrimoniul său cultural și istoria sa și de a cunoaște persoane de pe întregul continent.

Din 2018, peste 1,5 milioane de tineri au aplicat pentru cele 355.000 de premise de călătorie disponibile.

În total, din 2018 până în prezent, aproximativ 40.000 de tineri din România au aplicat în cadrul inițiativei DiscoverEU, dintre care aproape 14.500 au primit un permis de călătorie.

Conform unui studiu realizat de Comisia Europeană, 72% dintre candidați au declarat că în contextul DiscoverEU au călătorit pentru prima dată cu trenul din țara de reședință.

Pentru mulți a fost și prima dată când au călătorit fără părinți sau adulți însoțitori, iar majoritatea tinerilor au indicat că au devenit mai independenți.

Experiența DiscoverEU le-a oferit o mai bună înțelegere a altor culturi și a istoriei europene. De asemenea, le-a îmbunătățit abilitatea de a comunica într-o limbă străină.

Peste două treimi au spus că nu și-ar fi putut finanța permisul de călătorie fără DiscoverEU.

Pentru mai multe informații accesați secțiunea DiscoverEU de pe Portalul European pentru Tineret. Pe Portal există și o secțiune dedicată poveștilor foștilor călători DiscoverEU, care poate fi consultată aici (prin selectarea, din meniul afișat, a țării România și a temei DiscoverEU).