Având în vedere că ne aflăm în plin sezon estival şi urmează minivacanța de Sfânta Maria, la nivelul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi au fost dispuse măsuri pentru întărirea dispozitivului de supraveghere şi control la frontiera de stat, iar polițiștii de frontieră acționează alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, în vederea asigurării unui climat de ordine şi siguranţa publică în zona de competenţă.
Pentru evitarea aglomerărilor, au fost dispuse măsuri de suplimentare a personalului poliţiei de frontieră până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de trecere, în limita configuraţiei acestora, se vor crea fluxuri suplimentare de control, în funcție de valorile de trafic.
În prezent, prin punctele de frontieră se înregistrează valori de trafic normale pentru această perioadă, fără a se înregistra blocaje sau timpi mari de aşteptare. Pentru fluidizarea traficului la granița de est, reprezentanţii Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi menţin permanent legătura cu autorităţile de frontieră din statele vecine, în vederea dispunerii unor măsuri comune.
Totodată, reamintim că frontiera cu R. Moldova este graniţă externa a Uniunii Europene, la timpul necesar pentru efectuarea controlului de către polițiștii de frontieră asupra camioanelor, se mai adaugă și cel necesar efectuării controlului celorlalte autorități:
Direcția Generală a Vămilor – controlul mărfurilor și bunurilor, controlul mărfurilor comunitare;
Autoritatea Sanitar Veterinară – controlul produselor de origine animală, perisabile;
Ministerul Transporturilor, prin C.N.A.I.R. – cântărire, vignetă;
Autoritatea Naţională Fitosanitară – controlul produselor vegetale.
Astfel, în cazul mijloacelor de transport marfă, se efectuează şi operaţiuni vamale, care includ printre altele şi controlul fizic sau verificarea aplicării sigiliului vamal etc.
În condiţiile în care, conform estimărilor, cel mai tranzitat punct de trecere va fi Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, revenim cu precizarea de a fi tranzitate toate punctele de frontieră deschise traficului internațional, existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt.
Menționăm că, la frontiera de est sunt şapte puncte de trecere a frontierei cu specific rutier :
• pe raza jud. Galaţi: P.T.F. Oancea – Cahul
P.T.F. Galaţi – Giurgiuleşti
• pe raza jud. Vaslui: P.T.F. Albiţa – Leuşeni
P.T.F. Bumbăta– Leova
• pe raza jud. Iaşi: P.T.F. Sculeni – Sculeni
• pe raza jud. Botoşani: P.T.F. Rădăuţi – Prut-Lipcani
P.T.F. Stânca – Costeşti
PTF Racovăţ – Diakivtsi
Pentru a contribui la scurtarea timpului de control şi implicit la fluidizarea traficului, avem o serie de recomandări utile pentru participanţii la traficul transfrontalier:
verificarea valabilităţii documentului de călătorie cu care se intenţionează tranzitarea frontierei; deţinerea documentelor necesare pentru călătoria minorilor, cu recomandarea ca părinţii, înainte de plecare, să consulte condiţiile de călătorie în străinătate pentru minorii cetăţeni români, informații disponibile pe site-ul Poliţiei de Frontieră Române, astfel încât să fie evitate situaţiile neplăcute în care acestora nu li se permite ieşirea din ţară;
documentarea, în prealabil, la reprezentanţele diplomatice din România ale statelor în care se călătoreşte, cu privire la condiţiile particulare de intrare şi şedere;
conducătorii mijloacelor de transport să se asigure că au documentele necesare pentru autovehicul: permisul de conducere valabil și corespunzător categoriei din care face parte vehiculul condus, certificatul de înmatriculare și dovada inspecției tehnice periodice;
pentru bunurile deţinute (altele decât cele de uz personal), să se păstreze documentele de provenienţă şi să se respecte prevederile legislaţiei vamale din România;
și nu în ultimul rând, recomandăm consultarea aplicaţiei Trafic On-line, de pe pagina de internet www.politiadefrontiera.ro, care prezintă o estimare a timpului de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp.
În toată această perioadă, Poliţia de Frontieră va acționa în sistem integrat alături de celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în special pentru fluidizarea traficului de persoane și mijloace de transport, dar și pentru gestionarea cazurilor apărute.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
VIDEO Lacrimi, rugăciuni și dor: Paștele Blajinilor, la Stăuceni. Zeci de botoșăneni s-au rugat pentru cei trecuți în veșnicie. „Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”
Sub o ploaie rece și stăruitoare, care părea să spele durerea și dorul adunate în suflete, Paștele Blajinilor a adunat la Stăuceni zeci de fii ai satului – unii rămași acasă, alții întorși din colțuri îndepărtate ale țării sau chiar de peste hotare. Cu toții au venit să-și cinstească rădăcinile și să-și îmbrățișeze amintirile la mormintele celor plecați la Domnul.
Ziua a început în liniștea cimitirului, unde bisericuța cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, îmbrăcată parcă în straie de sărbătoare, a fost arhiplină. Cu toate că ploaia torențială nu a contenit, oamenii au stat smeriți sub umbrele, în curtea bisericii, cu ochii ridicați spre cer și sufletul coborât în rugăciune.
Slujba acatistului pentru cei adormiți și Sfânta Liturghie au fost săvârșite în sobor de părintele paroh Nicolae Cărăușu și preotul oaspete din Serbia, părintele Gabriel. Împreună, au înălțat rugăciuni pentru cei plecați dincolo de hotarele lumii văzute, dar niciodată din inimile celor rămași.
După slujbă, părintele Nicolae a pornit prin cimitir, oprindu-se la fiecare mormânt, rostind ectenii și stropind cu apă sfințită locurile de veci. A fost o liniște aparte în acele momente. Doar sunetul ploii și murmurul rugăciunilor, amestecate cu oftaturi tăcute și priviri îndreptate spre crucile udate de cer au prins grai.
Schimbare firească, dar curajoasă
Acestă sărbătoare a fost marcată de vreo trei ani de o schimbare firească, dar curajoasă. Părintele paroh Nicolae Cărăușu a fost nevoit să ajusteze o tradiție veche de zeci de ani, o decizie care, deși născută din grijă și discernământ pastoral, a stârnit pe alocuri nemulțumirea celor mai atașați de formele vechi.
Publicitate
Până nu demult, Paștele Blajinilor se celebra prin Sfânta Liturghie în biserica mare, aflată la o oarecare distanță de cimitir. Acest drum între biserică și locurile de veci menținea o atmosferă de evlavie profundă, de așteptare și rugăciune. Oamenii rămâneau ancorați în semnificația duhovnicească a zilei.
Însă de când s-a construit bisericuța din cimitir, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, lucrurile au început să se schimbe. Proximitatea altarului de morminte, deși firească la prima vedere, a deschis, în timp, drumul spre obiceiuri care nu aduceau nici pace celor adormiți, nici liniște celor vii. Din neștiință sau grabă, rugăciunea era adesea înlocuită cu agitație, iar evlavia cu gesturi formale.
Așa se face că anul trecut părintele Nicolae a hotărât cu durere, dar și cu responsabilitate, ca atunci când sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena cade în altă zi decât sâmbăta sau duminica, slujba de pomenire la morminte să fie mutată în ziua de sâmbătă. Prin această rânduială nouă, sfințenia hramului este păstrată, iar pomenirea celor adormiți se face în tihnă și cu adevărată rugăciune.
„Știți că am stabilit ca atunci când hramul Bisericii Constantin și Elena de aici din cimitir cade în altă zi de sâmbătă și duminică, mai ales miercuri și vineri, facem pomenirea celor adormiți cu o sâmbătă înainte, ca să puteți veni cu toții, să nu facem cumva în zi de post pomenirea celor adormiți, să mâncăm de frupt sau să dăm de pomană de frupt pentru cei adormiți, că nu este de niciun folos. Noi trebuie să căutăm ca tot ce facem pentru sufletul înaintașilor noștri să fie spre folosul lor nu al nostru. Pentru că dacă dăm de pomană, trebuie să dăm după rânduiala Bisericii: dacă e zi de post, să dăm de post , dacă e de frupt, să dăm de frupt. Este mai greu să dăm de pomană în zi de post. De aceea, voi păstra această rânduială și s-o știți de acum înainte. Când va cădea în cursul săptămânii această zi de ieșire la cimitir, adică de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, vom ieși sâmbăta de dinainte. Doar atunci când sărbătoarea acestor sfinți cade în zi de sâmbătă și duminică vom ieși în acea zi la cimitir”, a spus părintele Nicolae, cu glasul său blând și hotărât.
„Parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă”
Această zi nu a fost doar despre pomenire, ci și despre reîntâlnire. Neamuri despărțite de ani și de kilometri s-au revăzut cu emoție, prieteni din copilărie s-au recunoscut după zâmbet sau voce, chiar dacă vremea le-a furat din chip.
„Nu mai am pe nimeni aici, dar vin în fiecare an. Mormântul mamei e singurul loc unde mă simt acasă”, spune cu ochii înlăcrimați doamna Maria, revenită din Italia, unde trăiește de peste 15 ani.
Ion, un bărbat trecut de 60 de ani, venit din Botoșani, mărturisește: „De fiecare dată când vin aici, parcă o aud pe mama cum mă strigă din poartă. Să nu uităm de ai noștri, chiar dacă au trecut dincolo. Ei trăiesc prin noi.”
O tânără localnică, Ana, spune că „Astăzi e ziua când Stăuceniul se umple de oameni și de amintiri. Chiar și ploaia parcă ne-a adunat mai aproape unii de alții.”
Obiceiul locului
La Stăuceni, Paștele Blajinilor este un prilej nu doar de rugăciune, ci și de comuniune. După slujba din cimitir, oamenii obișnuiesc să-și întindă mesele modeste lângă morminte – cu ouă roșii, cozonac, pască și vin, dar și cu bucate aduse din suflet. Se oferă pomelnice cu mâncare pentru sufletele celor adormiți, mai ales către bătrâni sau persoane nevoiașe.
Unii, conform tradiției, lasă la cruce câte o lumânare aprinsă și o pânză albă – „ca să aibă sufletul lumină și drum drept în ceruri”, cum spun bătrânii.
În ciuda vremii, sărbătoarea a fost păstrată cu demnitate, în tăcere și evlavie. Nu a lipsit nici obiceiul de a ciocni ouă roșii între rude, alături de cuvintele rostite din inimă: „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”
La Stăuceni, Paștele Blajinilor nu este doar o tradiție, ci un legământ de suflet: între vii și cei plecați, între trecut și prezent. Iar ploaia, deși necruțătoare, a părut să lege mai adânc această comuniune – ca o binecuvântare coborâtă din cer.
Aproape 423.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă la ora 15:00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea urnelor, și anume de joi, ora 22:00 (ora României), și până sâmbătă la ora 15:00, s-au prezentat la urne 422.618 cetățeni români.
De asemenea, 3.139 de alegători au votat prin corespondență, totalul voturilor exprimate în străinătate fiind în prezent de 425.757.
Cei mai mulți alegători români au votat în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord – 66.644, Germania – 65.206, Italia – 62.282, Republica Moldova – 55.960, Spania – 46.627 și Franța – 20.752.
În cele 965 de secții de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidențiale din acest an pot vota cetățenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reședința în afara țării.
Conform AEP, la primul tur al alegerilor prezidențiale, de la deschiderea urnelor și până pe 3 mai, la ora 15:00, se prezentaseră la vot 223.320 cetățeni români. AGERPRES
Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Pomârla au oprit, vineri pentru control, pe drumul comunal DC 80, din comuna Ibănești, un autoturism condus de un bărbat, de 61 de ani, din aceeași localitate.
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta avea permisul de conducere anulat.
Polițiștii efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis, urmând ca în funcție de rezultatele cercetările să fie dispuse măsuri conform prevederilor legale.
În ultimele 24 de ore, polițiștii botoșăneni au intervenit la peste 40 de evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.
Totodată, au fost organizate acțiuni punctuale pentru menținerea unui climat de siguranță publică și pentru prevenirea accidentelor rutiere.
În urma neregulilor constatate au fost aplicate 165 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 54.000 de lei. Dintre sancțiuni, cele mai multe au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.
Publicitate
De asemenea, au fost reținute în vederea suspendării dreptului de a conduce 4 permise de conducere și 6 certificate de înmatriculare.