Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, are plăcerea de a vă invita la vernisajul expoziției de fotografie „Obiceiuri și tradiții de iarnă”, care va avea loc în data de 29 ianuarie 2025, începând cu ora 12:00, în holul Casei Văsescu din Botoșani.

Curatorul expoziției este domnul Liviu Șoptelea, iar evenimentul marchează o celebrare a patrimoniului cultural românesc prin intermediul artei fotografice. Expoziția pune în lumină tradițiile și obiceiurile de iarnă, precum colindatul, jocurile cu măști și obiceiurile de Anul Nou (căiuții, capra, ursul), oferind publicului ocazia de a redescoperi simbolistica și autenticitatea acestor momente.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 29 ianuarie – 3 martie 2025, aducând în prim-plan lucrările selectate ale participanților care au surprins cu talent și pasiune frumusețea tradițiilor de iarnă. Toți expozanții vor primi diplome de participare, iar lucrările expuse vor rămâne în patrimoniul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, contribuind astfel la conservarea și promovarea valorilor culturale locale.

Este alertă în școlile din România! Profesorii au fost nevoiți să se izoleze în casă, după directiva de la Ministerele Educației și Sănătății. Autoritățile din România au lansat un avertisment important pentru toate unitățile de învățământ, în contextul creșterii alarmante a cazurilor de infecții respiratorii. Ministerul Educației și Ministerul Sănătății au emis un ordin comun care stipulează că profesorii ce prezintă simptome specifice afecțiunilor respiratorii, inclusiv gripă sau alte boli contagioase, trebuie să evite prezența la școală și să se auto-izoleze la domiciliu, scrie cancan.ro.

Această măsură a fost luată în contextul sezonului gripal, dar și a altor afecțiuni respiratorii care afectează din ce în ce mai mulți cetățeni, inclusiv personalul didactic. Se știe că spitalele din întreaga țară sunt tot mai aglomerate, iar camerele de gardă sunt plin de de pacienți cu probleme respiratorii, fapt ce a determinat autoritățile să adopte măsuri preventive stricte.

Cum trebuie să procedeze profesorii care prezintă simptome de gripă

Prin urmare, profesorii care prezintă simptome caracteristice gripelor sezoniere sau altor afecțiuni respiratorii trebuie să stea acasă și să se izoleze, având obligația de a nu se prezenta la orele de curs planificate. Înlocuirea acestora va fi asigurată de școli, iar elevii vor fi supravegheați corespunzător, în timp ce conducerea școlii va decide, în cazurile în care orele de curs se desfășoară la începutul sau sfârșitul zilei, dacă aceștia pot rămâne acasă, dar doar cu acordul oficial al direcțiunii.

Nu putem să nu aducem în discuție faptul că Ministerul Educației și Ministerul Sănătății recomandă părinților să monitorizeze cu atenția starea de sănătate a copiilor și, în caz de simptome respiratorii, să îi țină acasă pentru a preveni răspândirea infecțiilor. Măsura vine ca un răspuns la riscurile crescute de transmitere a bolilor respiratorii în colectivități, mai ales pentru că acestea pot avea efecte grave în această perioadă a anului, mai precizează cancan.ro.

Preparatele tradiționale românești sunt printre cele mai delicioase din lume. Drept dovadă stau și rețetele vechi din zonele etnografice consacrate, unele dintre ele cu origini pierdute în negura vremurilor. O parte dintre acestea au fost redescoperite și chiar publicate, scrie ADEVĂRUL. 

Mâncarea românească este printre cele mai bune din lume 

Gastronomia românească se pierde în negura vremurilor și a suferit influențe numeroase de la multe neamuri care au intrat în contact cu poporul nostru. Românii au reinterpretat multe rețete învățate de la alții și le-au dat o notă personală sau pur și simplu au inovat cu ce aveau prin bătătură sau prin împrejurimi. Radu Anton Roman, cunoscutul jurnalist, scriitor și realizator TV pasionat de gastronomia românească a scos la lumină o serie de rețete românești autentice, foarte vechi și delicioase, tocmai din zona Bucovinei. Trei dintre acestea sunt efectiv unicat și pe cale de dispariție, dacă nu cumva s-au și pierdut între timp.

Bunătăți din cinci cărnuri

Sarmalele sunt un adevărat brand al gastronomiei românești. Chiar dacă împrumutate ca denumire și concept de pe la turci și în general popoarele Asiei, românii le-au reinterpretat și reinventat de-au devenit un preparat cu adevărat românesc. La granița dintre Maramureș și Bucovina, în zona pasului Prislop, Radu Anton Roman găsise în peregrinările sale o rețetă de sarmale cum greu mai găsești. Preparatul este denumit „cuiburi de cinci” și este o delicatesă de cuib cu cinci sarmale, din cărnuri diferite, neamestecate.

În cartea sa „Bucate, vinuri și obiceiuri românești”, Radu Anton Roman ne dezvăluie povestea dar și rețeta acestui „cuib” de sarmale. „ În Bucovina muntoasã, spre Prislop, se fac sarmalele sarmalelor! Nici o terfeloagã cum e asta a mea nu le-a povestit, decât pe sărite și pe sponci, din cauză că se fac rar și cu cheltuială foarte mare. Dar la Cârlibaba, în casa doamnei Mariana, inginer Epaminonda Amăriuței, am mâncat, acum vreo doi ani, cu ocaziunea unui botez de o sutã de persoane – suntem pe Bistrița Aurie! – ceva ce nici românii cei mai perverși n-au putut inventa: sarmale din cinci cărnuri diferite, neamestecate între ele și încuibate în foi de varză!”, povestește Radu Anton Roman în „Bucate, vinuri și obiceiuri românești”.

Propriu-zis fiecare „cuib” conține cinci sarmale, fiecare sarma din aceea construcție culinară este făcută dintr-un tip diferit de carne. Adică într-un „cuib” se găsește o sarma cu carne de gâscă, una cu carne de pasăre, alta cu carne de vită, sarma cu porc și una de curcan. Fiecare tip de sarma, dincolo de carnea diferită din compoziție se prepară cu ingrediente aparte. De exemplu,  pentru cea din carne de gâscă, pe lângă carnea propriu-zisă se folosesc ouă, o ceapă mare, ardei gras, mărar, untură de gâscă, sare și piper, miez de pâine înmuiat în lapte, și igredientul de rezistență, pastrama afumată tocată de gâscă. La sarmaua de porc, gospodina se rezumă la carnea tocată de porc, slănina afumată, cele patru linguri de orez, cepele și condimentele necesare, adică sare, piper și boia. La sarmaua de vițel se mai adaugă și un pic de cimbru, iar la cea de curcan, pătrunjel tocat, se revine cu pâine înmuiată în lapte dar și o linguriță de unt. În cele din urmă la sarmau cu carne de găină, musai un clapon gras, se mai adaugă și suc de roșii dar și niște căței tocați de usturoi.

Definitivarea unei delicatese fără seamăn

După ce s-a pregătit umplutura pentru fiecare tip de sarma în parte, se trece la învelire. Pentru asta sunt necesare cinci căpățâni de varză, evident pentru fiecare tip de carne în parte. Radu Anton Roman, preciza că tocătura, în vremuri de demult se făcea din cuțit, adică să se simtă bucata de carne în gură. Foile de varză se opăresc iar mai apoi se umplu sarmalele. „Se opăresc și se umplu vârfuri subțiri de foaie de varză, rotunjind sărmăluțe mici, mai moi cele cu orez, mai îndesate cele cu miez de pâine.”, precizează Radu Anton Roman, în lucrarea amintită.

După ce s-au învelit toate sărmăluțele, bine puse pe categorii, în funcție de tipul de carne, se ansamblează cuiburile. Adică se pune câte o sărmăluță din fiecare categorie, într-o foaie mare de varză.

Alături de ele, în același pachet se bagă și  slănină afumată dar și o bucată de frunză de dafin. Apoi se leagă fiecare cuib cu ață, în cruce, ca să nu se desfacă. După care se toacă toată varza rămasă. Se pun cuiburile într-o oală mare de lut, în prealabil unsă cu unt sau untură. Merge și ulei. Se face întâi un pat din varza tocată, peste care se așează primul rând de cuiburi. Între primul și al doilea rând de cuiburi se mai pune un pic de varză tocată, foi de dafin și crenguțe de cimbru. Se repetă operațiunea până la umplerea oalei. Deasupra se pune ultimul strat de varză. În oală se toarnă zeamă de varză dar și vin, amestecate cu suc de roșii și pastă de ardei. Oala se acoperă și se dă la foc mic. În nordul tradițional, se dădea la cuptorul de lut. Se fierb minim trei ore. Aceste delicatese se servesc cu belșug de smântână. În lucrarea sa, Radu Anton Roman recomandă fie un vin aromat de Cotnari, o busuioacă, fie o Fetească Neagră de Uricani.

ADEVĂRUL

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza reprezintă piatra de temelie a statului modern român. După Mica Unire sau Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859, Domnitorul Moldovei și Țării Românești între 1859 și 1866, a inițiat un set amplu de reforme care au modernizat societatea românească și au pus bazele statului modern, scrie alba24.ro.

Aceste reforme au vizat diverse domenii, de la agricultură și educație, până la administrație și sistemul judiciar. Sub conducerea sa, România a cunoscut un progres remarcabil, cu efecte resimțite pe termen lung. Reformele lui Alexandru Ioan Cuza au accelerat modernizarea României și au consolidat unirea Principatelor.

Deși unele măsuri au fost contestate la vremea respectivă, ele au reprezentat un pas important către crearea unui stat modern, capabil să facă față provocărilor interne și externe. Deși domnia sa a fost scurtă (1859–1866), moștenirea lui Cuza a rămas profund întipărită în istoria României.

Reforma agrară (1864)

Una dintre cele mai importante realizări ale lui Cuza, Legea rurală din 1864, a avut ca scop rezolvarea tensiunilor dintre țărani și marii proprietari funciari.

• Eliberarea clăcașilor: Reforma a desființat claca, sistemul care obliga țăranii să muncească gratuit pe pământul boierilor.
• Împroprietărirea țăranilor: Aproximativ 500.000 de familii de țărani au primit pământ, dar suprafețele distribuite erau relativ mici, insuficiente pentru a elimina complet sărăcia.
• Consecințe: Reforma a contribuit la emanciparea socială a țăranilor, dar a generat și nemulțumiri din partea boierilor, care au pierdut sursa principală de forță de muncă ieftină.

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza: Reforma învățământului

Cuza a inițiat măsuri importante pentru modernizarea sistemului educațional, încurajând accesul la educație pentru toți cetățenii.

• Legea învățământului din 1864:
  1. A introdus învățământul primar obligatoriu și gratuit pentru toți copiii, atât în mediul rural, cât și în cel urban.
  2. A stabilit un sistem de învățământ public, organizat pe trei niveluri: primar, secundar și superior.
• Universitățile din Iași și București:
  1. În timpul domniei sale, a fost înființată Universitatea din Iași (1860), prima instituție de învățământ superior din România.
  2. A pregătit terenul pentru înființarea Universității din București (1864).

Reforma fiscală și administrativă

Cuza a centralizat administrația și a implementat un sistem fiscal modern.

• Reforma administrativă:
  1. A unificat legislația Moldovei și Țării Românești, eliminând diferențele regionale.
  2. A creat consilii județene și un sistem administrativ bine organizat.
• Reforma fiscală:
  1. A introdus un sistem echitabil de impozitare, eliminând privilegiile fiscale ale boierilor.
  2. Impozitele au fost uniformizate și aplicate tuturor cetățenilor, ceea ce a crescut veniturile statului.

Reforma justiției

Cuza a modernizat sistemul juridic pentru a crea un stat de drept funcțional.

• Codul Penal și Codul Civil:
  1. A fost adoptat Codul Penal (1865), inspirat din modelul francez, care garanta egalitatea cetățenilor în fața legii.
  2. Codul Civil a fost implementat pentru a reglementa relațiile private, eliminând vechile obiceiuri juridice locale.
• Independența justiției: Judecătorii au fost integrați într-un sistem centralizat, iar procesul decizional a devenit mai transparent.

Reforma armatei

• Cuza a pus bazele unei armate naționale moderne.
  1. A introdus serviciul militar obligatoriu pentru toți bărbații, eliminând discriminările sociale din rândul soldaților.
  2. Armata a fost organizată și echipată conform standardelor europene.

Alte reforme semnificative

• Reforma electorală: A extins dreptul de vot, eliminând unele dintre criteriile restrictive bazate pe avere.
• Biserica: A secularizat averile mănăstirești în 1863, transferând pământurile mănăstirilor către stat. Această măsură a asigurat o sursă de venit pentru stat și a redus influența clerului în viața publică.