Acești sfinți au trăit în timpul împăratului Maximin Daza (305-314). În vremea aceea, în Alexandria (Egipt) au apărut mari tulburări între creştini şi păgâni. Împăratul Maximin a trimis pe unul din slujitorii săi de neam atenian, pe Mina, care era creştin în ascuns, să potolească aceste tulburări, lucru pe care l-a îndeplinit.

Aflându-se că este creştin, împăratul Maximin l-a trimis pe atenianul Ermoghen în Alexandria ca să îl convingă pe Mina să renunţe la credinţa creştină. Refuzând, Mina a fost întemniţat după prima zi de judecată în timpul căreia poporul auzise cum înţelepciunea creştină copleşea filosofia greacă păgână, fiind întărită de minunile săvârşite de Mina în toată Alexandria.

A doua zi, Mina a mărturisit pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos cu vitejie, deşi avea multe răni pe corp. În cele din urmă, Ermoghen a poruncit să-i taie limba, să-i scoată şi ochii şi l-a trimis pentru a doua oară în temniţă. În timpul nopţii, temniţa s-a luminat şi Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos s-a arătat mucenicului Mina şi l-a tămăduit. Tot în această noapte, Ermoghen s-a hotărât să îl îngroape pe fostul său prieten, pe atenianul Mina. Dimineaţa s-a dus la locul de judecată cu gândul de a înştiinţa poporul de hotărârea sa. Era sigur că Mina murise în timpul nopţii.

Când ostaşii l-au adus pe Mina din temniţă şi l-a văzut tămăduit şi strălucind de bucurie, Ermoghen a strigat: „Roagă-te pentru mine, adevăratule slujitor al lui Dumnezeu. Roagă-te ca şi eu nevrednicul să mă învrednicesc a fi sluga Dumnezeului tău”. Din acel moment, cei doi creştini atenieni, Ermoghen şi Mina, nu s-au mai despărţit. Peste câteva zile s-au strâns în Alexandria 13 episcopi şi au botezat pe Ermoghen în faţa poporului şi l-au sfinţit şi episcop al Alexandriei. Însă păgânul Rustic a înştiinţat pe împăratul Maximin de cele întâmplate.

Ajungând în Alexandria, Maximin i-a adus în faţa judecăţii pe cei ce fuseseră oamenii lui de încredere, Mina şi Ermoghen. Cei doi au mărturisit pe Domnul nostru Iisus Hristos chiar şi când au fost supuşi supliciilor, primind amândoi moarte martirică.

În faţa acestor nelegiuiri comise de împăratul Maximin, Evgraf, fostul grefier din timpul când Mina venise judecător în Alexandria, a strigat cu mult curaj împăratului: „Şi eu sunt creştin şi mă lepăd de poruncile tale. Ai intrat ca un leu în cetatea noastră şi vrei să înghiţi turma lui Hristos prin închinarea la idoli şi să pierzi sfânta credinţă. Dar noi suntem gata de moarte pentru buna credinţă şi te privim ca pe o vulpe bătrână”.

Neaşteptându-se la o astfel de înfruntare, Maximin s-a ridicat furios şi, luând o sabie, a retezat capul Sfântului Evgraf.

Botoșaniul devine punctul zero al unei schimbări majore în protecția sanitar-veterinară din regiune. România, Ucraina și Republica Moldova au convenit crearea primului laborator transfrontalier cu rol strategic – „Hub Siret” –, o structură care va funcționa ca centru comun de diagnostic pentru bolile cu risc ridicat ce pot trece frontierele și afecta fermele, consumatorii și comerțul alimentar.

Decizia vine în urma întâlnirii trilaterale găzduite astăzi de ANSVSA și Consiliul Județean Botoșani, la care au participat autoritățile veterinare din cele trei state. Este primul acord regional care trece de la consultări diplomatice la instrumente tehnice comune, cu impact direct asupra siguranței alimentelor care intră în România.

„Hub Siret” va permite testarea rapidă a probelor din zona de frontieră, reducând cu zile întregi timpul în care o boală poate fi identificată. Pentru fermierii români, acest lucru înseamnă mai puține focare, pierderi mai mici și intervenții mai rapide ale autorităților. Pentru consumatori, înseamnă o barieră suplimentară împotriva produselor alimentare contaminate.

A doua componentă majoră a acordului este armonizarea controalelor sanitar-veterinare la frontiera estică a Uniunii Europene. Practic, România, Ucraina și Moldova vor aplica proceduri comune la verificarea animalelor vii, a produselor de origine animală și a transporturilor alimentare. Acest lucru reduce riscurile, elimină diferențele de standard și creează un front comun împotriva bolilor transfrontaliere precum pesta porcină africană sau gripa aviară.

Pentru prima dată, echipele din cele trei țări vor lucra pe baze identice: schimb de date în timp real, protocoale comune de prelevare, interpretare unitară a analizelor și intervenție coordonată. Este un pas care apropie România de modelul aplicat în statele vestice ale UE, unde laboratoarele regionale și controalele sincronizate sunt standardul de protecție.

Protocolul semnat astăzi deschide drumul către finanțarea europeană a „Hub Siret” și a altor proiecte comune, precum digitalizarea trasabilității alimentelor și dezvoltarea unei platforme de alertă rapidă. Pentru România, avantajul este clar: costuri mai mici, capacitate de diagnostic extinsă și o barieră mult mai solidă împotriva intrării în țară a produselor riscante.

Prin acest acord, frontiera de est a UE devine mai sigură, iar România își consolidează rolul de lider tehnic în regiune. „Este o trecere reală de la reacție la prevenție”, au transmis reprezentanții ANSVSA într-un comunicat emis către agerpres.ro, subliniind că laboratorul comun și controalele armonizate sunt două dintre cele mai importante instrumente de protecție implementate în ultimii ani.

Fostul ministru al Muncii și deputat PSD de Botoșani, Marius Budăi, reacționează ferm în fața discuțiilor tot mai insistente privind un posibil act normativ care ar îngheța salariul minim pe economie. Parlamentarul afirmă tranșant că nu va susține niciodată o astfel de măsură și că votul său nu va merge în direcția blocării veniturilor celor mai vulnerabili angajați.

Budăi atrage atenția că, în timp ce în statele vecine salariul minim crește constant, România riscă să meargă într-o direcție contrară, accentuând dezechilibrele sociale. El acuză Guvernul și, în special, pe premierul Ilie Bolojan, că prin politica de majorare a TVA a alimentat inflația și a afectat puternic persoanele cu venituri mici.

„Salariul minim trebuie să crească pentru a echilibra starea socială. Inflația umflată de creșterea TVA i-a lovit pe cei mai vulnerabili. Este o direcție profund greșită”, transmite deputatul PSD.

În opinia sa, înghețarea salariului minim ar duce la adâncirea decalajelor sociale, la accelerarea plecării tinerilor peste graniță, la scăderea consumului și, implicit, la blocarea economiei naționale. „Așa ajungem în recesiune”, avertizează Budăi.

Acesta critică și abordarea politică a premierului, pe care îl acuză că promovează doar măsuri convenabile electoratului de dreapta, ignorând impactul asupra votanților PSD. „Nu îmi place conflictul, nu vreau să atac pe nimeni, dar trebuie să-i apăr pe cei care m-au votat”, subliniază fostul ministru.

Budăi amintește că actuala guvernare se sprijină pe voturile electoratului PSD și consideră inacceptabil ca tocmai acești oameni să fie afectați de deciziile economice ale executivului. „Fără voturile lor, nu ați fi fost astăzi prim-ministru, domnule Bolojan”, transmite deputatul.

Mesajul lui Marius Budăi este clar: orice încercare de blocare a creșterii salariului minim va întâmpina opoziția sa fermă în Parlament.

În seara de joi, 11 decembrie 2025, Casa Tineretului Botoșani va deveni din nou spațiul în care emoția, generozitatea și bucuria sărbătorilor se vor întâlni sub semnul artei și al solidarității.

Evenimentul, cuprins în calendarul de activități al proiectului Festivalul „Povești de Iarnă”, aflat în acest an la ediția a XX-a, va avea o dublă semnificație: pe de o parte, publicul va fi invitat să se bucure de spectacolul caritabil „Magia Crăciunului”, iar pe de altă parte, va debuta oficial Campania umanitară „Din dragoste pentru comunitate”, un amplu demers de solidaritate dedicat sprijinirii copiilor de la Centrul de zi „Șansa Mea”, din subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani.

Spectacolul caritabil este organizat anual de Asociația Societatea Culturală „Arlechin” Botoșani, având ca parteneri Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, Centrul Județean de Voluntariat Botoșani, Centrul Local „Cutezătorii” – Organizația Națională „Cercetașii României” și Asociația de Părinți a Colegiului Național „Mihai Eminescu” – „Dăm Viață Viselor”. Totodată, la începutul evenimentului, va fi organizat și un Târg de Crăciun, realizat de cercetașii din cadrul CL „Cutezătorii” Botoșani – Organizația Națională „Cercetașii României”, elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 7 Botoșani, coordonați de doamna învățătoare Duduc Maria, alături de tineri voluntari din cadrul Centrului Județean de Voluntariat Botoșani, Fundației Județene pentru Tineret Botoșani, președinte Carciuc Cristina și ai Asociației de Părinți a Colegiului Național „Mihai Eminescu” – „Dăm Viață Viselor”, președinte Simona Pușcașu.

Prin acest târg, copiii și tinerii vor contribui activ la campania umanitară, oferind publicului obiecte realizate cu implicare, creativitate și spirit de dăruire. Spectacolul va fi moderat de Anton Jesica-Camelia și Ivănescu Octavian Petru, iar directorul acestei ediții a festivalului este Bianca Chiorescu, director Departamentul Artele Spectacolului din cadrul Asociației Culturale Arlechin. Coordonarea voluntarilor este asigurată de Ecaterina Luncă și Cristina Rusu, alături de o echipă dedicată de tineri implicați activ în buna desfășurare a întregului eveniment: Avătămanitei Eduard, Pavel Andrei, Alexandroaie Răzvan, Maxim Gabriel, Drăguțu Andi, Butnariu Nicholas, Vizițeanu Darius, Maftei David, Boghițoi Luca, Nigel Alexandru, Ștefan Gabriela, Pușcașu Măriuca, Hîrjoi Anda, Lupan Miruna, Ciobanu Ruxandra, Ciobanu Elena, Chirilă Andreea, Cristescu Natalia, Huțu Diana, Anghelache Sabina.

„Programul artistic al serii va cuprinde momente muzical-coregrafice deosebit de diverse și emoționante. Vor urca pe scenă elevii AMI Music Class, coordonați de doamna Ana Maria Ionescu, profesor la catedra de muzică a Școlii Populare de Arte Botoșani, alături de grupuri artistice din cadrul Asociației «Arlechin», de la Colegiul Național «Mihai Eminescu» Botoșani și de la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani. Pe scenă vor evolua cu emoție și energie și elevii din Grupul de dansatori ai clasei a IV-a C, STEP BY STEP, de la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani, coordonați de prof. Donosă Elena și prof. Agavriloae Adriana. Ne bucurăm să oferim publicului un spectacol realizat prin implicarea copiilor și tinerilor, care îmbină talentul, munca, emoția și spiritul solidarității într-un eveniment cu adevărat special”, a declarat Flavius Alin Damean, organizatorul evenimentului.

În urma Campaniei umanitare „Din dragoste pentru comunitate”, fondurile colectate vor fi direcționate către achiziționarea de materiale educative și dotări esențiale pentru copiii din cadrul centrului, precum: puzzle-uri, jocuri educative, blocuri de desen, pensule, acuarele, aracet, precum și mobilier – trei pupitre cu scaun reglabil, o masă hexagonală, un birou pentru asistentul medical, trei birouri și trei dulapuri pentru centru.

Prin acest demers, organizatorii și partenerii își propun nu doar să aducă bucurie în prag de sărbătoare, ci și să contribuie concret și durabil la îmbunătățirea condițiilor educaționale și de sprijin pentru copiii aflați în situații vulnerabile.

Proiectul beneficiază și de sprijinul firmelor: ADMIR – administrator Ionel Roșu, Tipografia RIA – administrator Mariana Hrițcu, Interbrand Richtig.

Organizator de evenimente cu licență: Flavius Alin Damean

Tradiția Festivalului „Povești de Iarnă” – peste două decenii de emoție și solidaritate

Acest moment care urmează să se împlinească peste câteva zile nu este unul izolat, ci face parte dintr-o tradiție construită cu răbdare, emoție și responsabilitate pe parcursul a mai bine de două decenii — Festivalul pentru Copii și Tineret „Povești de Iarnă”, un proiect început în anul 2004 de Asociația Culturală „Arlechin” Botoșani.

La început, festivalul a fost un gest simplu și curajos: câteva spectacole de iarnă organizate pentru copii, în școli și grădinițe, cu scenete, colinde, dansuri și momente de teatru. Emoția primelor ediții, zâmbetele copiilor și aplauzele părinților au transformat rapid inițiativa într-o tradiție a comunității. Între 2005 și 2008, „Povești de Iarnă” s-a conturat ca un reper al finalului de an, adunând tot mai mulți participanți și voluntari în jurul scenei.

Perioada 2009–2013 a adus un pas important înainte: festivalul s-a deschis către întreg județul, iar parteneriatele cu instituții publice, organizații de tineret și structuri de voluntariat i-au conferit o dimensiune civică tot mai vizibilă. Atunci, spectacolele au început să capete și un sens caritabil, iar scena s-a transformat într-un loc al solidarității.

Între 2014 și 2017, festivalul a intrat într-o etapă de maturizare. Programul s-a diversificat, au apărut gale artistice, ateliere și spectacole tematice complexe, iar pe scenă au urcat nu doar copii și tineri, ci și artiști profesioniști, mentori și invitați speciali. „Povești de Iarnă” devenise deja un proiect cultural complet, cu impact educațional și social.

Anul 2018, când festivalul a ajuns la ediția a XIV-a, a confirmat acest statut. Evenimentele organizate atunci — de la întâlnirea cu Paula Seling, la seminarul despre terapia prin muzică susținut de Cristina Lupașcu, până la Gala Premiilor „Arlechin” și spectacolele publice — au arătat un festival matur, conectat la nevoile copiilor, ale tinerilor și ale comunității.

Anii 2019 și 2020 au adus încercări, dar și continuitate. În 2019, festivalul și-a păstrat amploarea, iar în 2020, în condițiile impuse de pandemie, s-a adaptat, mutând o parte din activități în spațiul online sau în formule restrânse. „Povești de Iarnă” a rămas, chiar și atunci, un mesaj de speranță. Revenirea la viața culturală normală a venit odată cu 2021, iar în 2022 și 2023 festivalul și-a recăpătat forța de altădată, implicând din nou sute de copii, tineri și voluntari. Dimensiunea de educație nonformală, mentorat artistic și incluziune socială a devenit tot mai puternică.

În 2024, festivalul este deja un pilon al programelor culturale de iarnă ale Asociației „Arlechin”, integrând voluntariatul, acțiunile caritabile și colaborările interinstituționale într-un model solid de dezvoltare comunitară prin cultură.

Iar 2025 se pregătește să-și spună povestea peste câteva zile, prin spectacolul „Magia Sărbătorilor de Iarnă”, care va reuni din nou scena, copiii, tinerii, voluntarii și publicul larg într-un gest comun de dăruire. După mai bine de 20 de ani, Festivalul „Povești de Iarnă” rămâne o poveste vie despre artă, educație, voluntariat și solidaritate, spusă an de an, în prag de sărbătoare, la Botoșani.