Connect with us
Publicitate

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 3 decembrie 2023

Publicat

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 3 decembrie 2023, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, dar și o tragere suplimentară pentru toate categoriile, de Moș Nicolae.

Numerele extrase, 3 decembrie 2023:

Loto 6 din 49: 16, 35, 46, 29, 36, 24

Loto 6 din 49, tragerea suplimentară: 4, 7, 44, 2, 46, 45

Loto 5 din 40: 37, 27, 19, 1, 25, 30

Loto 5 din 40, tragerea suplimentară: 2, 27, 11, 8, 21, 18

Joker: 4, 12, 14, 19, 29, +6

Joker, tragerea suplimentară: 3, 12, 18, 27, 33, +12

Noroc Plus: 4 5 4 8 3 7

Super Noroc: 1 1 9 8 4 7

Noroc: 4 0 9 1 3 5 7

Citeste mai mult

Eveniment

De ce te doare capul de la alcool: Sunt mai multe explicații posibile. În timp, organismul dezvoltă toleranță

Publicat

De ce te doare capul de la alcool: Durerea de cap cauzată de consumul de alcool poate fi rezultatul mai multor factori. Alcoolul are efect diuretic, ceea ce înseamnă că îți face să urinezi mai des, conducând la deshidratare, scrie alba24.ro.

Deshidratarea poate duce la dureri de cap. Pentru a contracara acest lucru, este recomandat să consumi apă între băuturi alcoolice.

Dilatarea vaselor de sânge

Alcoolul poate duce la dilatarea vaselor de sânge, ceea ce poate provoca dureri de cap.

Aceasta este o reacție a sistemului vascular la prezența alcoolului în sânge.

De ce te doare capul de la alcool: Toxicitate

Alcoolul este o substanță toxică pentru organism și poate provoca inflamații, inclusiv în creier, ceea ce poate contribui la durerea de cap.

Tensiune arterială

Consumul excesiv de alcool poate influența tensiunea arterială, iar aceasta poate fi legată de durerile de cap.

Ingrediente

overlay-cleverAnumite băuturi alcoolice pot conține substanțe chimice, aditivi sau alte ingrediente care pot contribui la durerile de cap.

Sensibilitate individuală

Persoanele au diferite niveluri de toleranță la alcool și pot reacționa diferit. Unii oameni pot fi mai susceptibili la dureri de cap legate de consumul de alcool.

Este important să consumi alcool cu moderație și să fii atent la modul în care organismul tău reacționează.

Dacă experimentezi dureri de cap severe sau persistente după consumul de alcool, este întotdeauna recomandat să consulți un profesionist medical pentru a exclude posibilele probleme de sănătate sau pentru a primi sfaturi personalizate.

Cum se dezvoltă toleranța: de ce în timp, nu îți mai este rău?

Toleranța la alcool este un fenomen în care organismul tău se adaptează la prezența regulată a alcoolului.

Asta poate duce la necesitatea consumului unei cantități mai mari de alcool pentru a obține aceleași efecte sau la faptul că începi să simți mai puține efecte negative, precum senzația de rău.

Mecanismele exacte ale toleranței la alcool nu sunt pe deplin înțelese, dar pot implica adaptări la nivelul sistemului nervos central și la nivel molecular în celulele cerebrale.

În timp, corpul poate deveni mai eficient în procesarea și metabolizarea alcoolului.

Este important să menționez că, în ciuda toleranței dezvoltate, consumul excesiv de alcool rămâne periculos și asociat cu riscuri semnificative pentru sănătate.

O persoană care dezvoltă toleranță poate fi expusă la riscul de a dezvolta dependența de alcool și de a suferi consecințe negative asupra sănătății fizice și mentale.

Dacă ai întrebări specifice sau îngrijorări legate de consumul de alcool, este întotdeauna recomandat să consulți un profesionist în domeniul sănătății pentru sfaturi personalizate și sprijin.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (199)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alexandru Tocilescu, în „România liberă” nr. 5444 din februarie 2008: 1. „cred în nevoia de cultură”; 2. „onoarea, cuvântul dat, respectul faţă de jurământ şi individ, sunt lucruri care au apus în România”; 3. „e atât de slabă şi modestă cultura la noi, încât o piesă de Shakespeare trebuie cunoscută aşa cum e”; 4. „eu am învăţat de la profesorul meu, David Esrig, că teatrul este imagine. Eu joc teatru vizual”; 5. „eu, ca regizor, sunt poate ilustrativ, îmi place să se şi vadă ce vorbim pe scenă. Întotdeauna am făcut teatru vizual, de imagini”; 6. „jazz”-ul este o muzică în care confruntarea există în însăşi structura sa intimă”;

Cristina Modreanu, în „Gândul” nr. 842 din februarie 2008,  scrie despre o piesă de teatru a lui Cehov, intitulată „Platonov”. Piesa a mai fost numită „Piesa fără titlu” sau „Fără tată”. Se spune că ar fi o piesă de teatru care poate fi pusă sub semnul „teoriei nimicului”. Spune Cristina Modreanu: 1. „Platonov, unul dintre cele mai fascinante personaje a lui Cehov din piesa din tinereţe, rămasă neterminată”; 2. „Împietrirea în propria-i existenţă şi felul în care el lasă, iresponsabil, să treacă pe lângă el oameni, iubiri, drame, fac din Platonov prototipului ratatului dramatic”; 3. „Piesa conţine cel mai bine acel „concentrat de nimic”; 4. „Acolo unde nu se întâmplă nimic, viaţa se vede cel mai bine în curgerea ei”; 5. „În piesă curgerea nu are vreo direcţie, personajele plutesc amestecându-se într-o baltă stătută, iar unele dintre ele cad, inevitabil, la fund”; 6. „Cel mai greu e să vorbeşti despre nimic”; 7. „Plictiseală înseamnă: să tot dai ochii peste cap, să tot bâţâi din picior, să-ţi aranjezi mereu şuviţele rebele etc.”;

Eugen Simion,  despre „douămiişti”: 1. „renunţă la biografismul ludic şi livresc”; 2. „ se despart radical de modelele lirice anterioare, în primul rând faţă de ceea ce s-a numit postmodernismul generaţiei 80”; 3. „douămiiştii recomandă: performatism, fracturism, deprimism şi utilitarisn”; 4. „se întorc la metafizică fără a renunţa la angajamentul existenţial al poetului”;

Eugen Simion prezentându-l pe Claudiu  Komartin ca exponent al douămiismului: 1. “nu are numai talent, are şi preocupări teoretice” (poezia este o stare de spirit, un mod de existent, un chip determinat de a te situa faţă de lumea de afară”; 2. “readuce în poem marile teme: creştinismul cosmic (în sens eliadesc) şi sentimentul incompletitudinii (de sursă romantică); 3. “vrea să limiteze fascinaţia pe care colegii săi de generaţie o au pentru negativităţile lumii”; 4. “face o poezie ostilă oricărui model cultural” (vezi “Ziua” nr. 4149 din februarie);

Monstrul sulfuric de pe lângă Buhuşi” face referire la „epoca Ceauşescu”. Fapta ar fi reală şi a fost povestită de cineastul Cristian Mungiu, în „Gândul” din 3 ianuarie 2008: „Păi, să vă spun un caz de-atunci, de prin Moldova, cu o femeie care s-a dus să-şi facă avortul  într-o pivniţă. Acolo, insul care o aştepta, îi spune: vezi masa asta? Pe ea o să te lucrez. Vezi butoiul asta? E plin cu apă. Aici te speli dacă reuşeşte chiuretajul. Dacă nu, vezi butoiul ăstălalt? E plin cu acid sulfuric. În el o să te topesc”;

Regizorul şi poetul Nicolae Cabel îmi trimite de la Bucureşti  patru cărţi. Încep cu volumul „Corabia cu plete” ( „o sută unu sonete”, Editura „Tipografia Intact”, Bucureşti, 2015), un fel de cauţionare euforică adusă lui Arthur Rimbaud. Reţin câteva versuri dintre cele 1414, câte cuprinde volumul: „luntraş între cuvinte e poetul”;  „azi, caut singur Cosmosul – fântână”;  „şi fulgii cad dinspre pământ spre cer” ; „pe bolta logodită cu menhirii”; „şi timpul-înger, uneori chiar gâde”; „eu, fir de iarbă, sub nara unui miel”; „aseară s-a-ntâlnit cu-n glonţ”; „mă părăsise umbra, o sfâşia furtuna”; „ne izgonea din faguri, spre-nviere”; „doar sâmburi de lumină plâng în noi”; „şi-atunci spuneai că roua te mai doare”;  „şi Timpul se conjugă cu flautul, osmotic”, „ştiam că-n noapte stelele transpiră”; „şi tălpile de lună le ştergeam”; „Pământu-i libelulă în ocol”; „o strajă-i chiar fiinţa mea, măruntă”; „o poartă-nsingurată în eter”; „se rătăceşte vântul pe-o vioară”; „aş pune iarăşi lebede la sănii”; „un fluture-i nisipul care zboară”; „lăcustele iubirii plângeau în a lor mâini” etc.;

Am citit  „Dicţionar de epigrame” (Editura „Litera”, 1981, selecţie de Mircea Trifu).  A rămas unic în larga arie a dicţionarelor româneşti prin două aspecte: în primul rând, prin faptul că n-a mai apărut altul până astăzi, în al doilea rând, prin ideea celui care a făcut selecţia de a consacra  definiţia epigramatică. Pentru exemplificare, mi-am propus să-l deschid de trei ori, la întâmplare, şi să redau primul cuvânt şi definiţia sa epigramatică: prima deschidere (p. 84), cuvântul INVIDIA = „Invidia-i o răutate / Ce te încearcă uneori, / Când n-ai control de calitate / Asupra propriei valori.”(Gheorghe Chirilă);  a doua deschidere (p. 106), cuvântul NEPTUN = „Zeii i-au cedat onoarea / (Socotindu-l mai capabil) / De a fi cu scăldătoarea / Responsabil” (D. C. Mazilu); a treia deschidere (p. 28), cuvântul CĂSĂTORIA = „Căsătoria, lucru dovedit, / E un contract semnat cu pompă mare / Şi un prilej, destul de fericit, /  De-a te lega la cap când nu te doare.” (Gabriel Teodorescu).  S-ar putea ivi şi la Botoşani un astfel de dicţionar? Categoric, da! Trei persoane îl pot alcătui: Gheorghe Hreapcă, Al. D. Funduianu şi Dumitru Monacu; 

În  preajma anului 1920,  se punea problema revigorării spiritului junimist, ca urmare a  trecerii în eternitate a  pilonilor principali ai curentului. Punându-se şi problema cooptării lui Nicolae Iorga în acest demers, Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 226), reţine un  punct de vedere dintr-o scrisoare a lui I. Paul: „Eu, personal, deşi am mare stimă şi admiraţie pentru munca uriaşă ştiinţifică a d-lui Iorga, pentru cinstea lui în cele materiale şi pentru curăţenia sentimentului său naţional, calităţi mari în lumea noastră de azi, cu toate acestea n-am fost de părere să-l amestecăm în acţiunea noastră. N-am fost de părere nu pentru alt motiv grav, ci numai pentru că e capricios şi incalculabil, cum sunt de altfel toate talentele mari, fiindcă la supărare prea dă fără cruţare şi de multe ori pe nedreptul cu piciorul când vasul e plin, ca vaca cea cu nărav.”;

Citeste mai mult

Eveniment

Încă doi șoferi beți “extrași” din trafic de polițiștii din Botoșani. Alcoolemie de 0,51 și 0,84 mg/l în aerul expirat

Publicat

Încă doi șoferi prinși beți la volan au rămas fără carnetul de conducător auto în urma unei razii a polițiștilor de la Botoșani de noaptea trecută.

La data de 2 decembrie 2023, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi au oprit pentru control pe drumul comunal DC 68, în comuna Leorda, un autoturism condus de un bărbat, de 49 de ani, din aceeași localitate.

În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 0,51 mg/l alcool pur în aerul expirat.

De asemenea, la data de 3 decembrie 2023, în jurul orei 02:00, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani- Biroul Rutier au oprit pentru control, pe Bulevardul Mihai Eminescu, un autoturism condus de un tânăr, de  21 de ani, din municipiul Botoșani.

În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat.

“Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending