Connect with us

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

CUTREMUR de peste 5 grade pe scara Richter în România. A avut loc la adâncimea de 6.4 kilometri

Publicat

Uu cutremur a zguduit marți seara, în jurul orei 20.26, zona Crișana, Arad, fiind un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.3, la adâncimea de 6.4 kilometri.

Cutremurul s-a produs la 24kilometri E de Arad, 50 kilometri NE de Timisoara, 74 kilometri SE de Bekescsaba, 93 kilometri N de Reșița.

Reprezentanții ISU Arad anunță că sunt două solicitări pentru degajarea unor elemente de construcție de pe clădiri – strada Mărășești și Lucian Blaga.

„Până la această oră nu sunt raportate probleme deosebite. Revenim cu informații”, a declarat Ruxandra Klein, purtător de cuvânt al ISU Arad.

Cutremurul s-a resimțit nu doar în România, ci și în Croația, Ungaria și Serbia.

Citeste mai mult

Administratie

Începe construirea noii creșe de la Bucecea. Amplasamentul a fost predat constructorului

Publicat

Liderii administrației publice de la Bucecea au anunțat astăzi că s-a făcut un nou pas pentru construirea noii creșe de la Bucecea.

Anunțul a fost făcut de Angel Gheorghiu, primarul orașului Bucecea, care a explicat că a predat amplasamentul constructorului pentru obiectivul “Construire creșă mică” în orașul Bucecea.

Noua investiție va fi realizată cu finanțare europeană prin PNRR de la Compania Națională pentru Investiții, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării,  Lucrărilor Publice și Administrației.

Valoarea investiției actualizate este de 5.500.000 lei ( 1.100.000 euro ), clădirea fiind pe model NZEP cu eficientă ridicată energetică ( Pompe de căldură, panouri fotovoltaice, etc), termenul de execuție fiind de 12 luni.

“Constructorul va demara efectiv lucrările de săptămâna viitoare, până atunci începe organizarea de șantier. Construcția va avea o amprenta la sol de aproximativ 1244 mp, și va avea spații de joacă pentru copii atât în interior cât și în exterior, camere pentru îngrijitori, bucătărie, spații recreative, spații de odihnă, spălătorie etc.”, a transmis primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu.

Citeste mai mult

Educație

Se stinge GREVA profesorilor? Zece mii de cadre didactice s-au întors la cursuri. Profesorii din Botoșani, în top 5

Publicat

Peste 10.000 de cadre didactice din România s-au întors la catedră. Potrivit Ministerului Educației, la nivel național, în perioada 31 mai – 6 iunie, și-au reluat activitatea aproximativ 15.000 de angajați din sistemul de învățământ preuniversitar, din care aproximativ 10.000 de cadre didactice, relatează alba24.ro.

Situația la nivel național

Potrivit Ministerului Educației, după adoptarea Ordonanței de Urgență 53/2023, situația la nivel național se prezintă astfel:

În perioada 31 mai – 6 iunie, procentul cadrelor didactice care se află în grevă a scăzut cu 4,78 și, la nivel general, cu 5,26 (personal didactic, didactic auxiliar și nedidactic).

Față de datele primite în 31 mai, în 6 iunie se constată că numărul cadrelor didactice care continuă greva a scăzut în toate județele, cu excepția județului Covasna (+1,1%).

La nivel general, cei mai mulți angajați din sistemul preuniversitar și-au reluat activitatea în județele: Vâlcea (12,6%), Ialomița (11,8%), Teleorman (11%), Botoșani (10,3%), București (9%), Buzău (8%).

În perioada 31 mai – 6 iunie, și-au reluat activitatea aproximativ 15.000 de angajați din sistemul de învățământ preuniversitar, din care aproximativ 10.000 de cadre didactice

La nivel național, conform raportărilor primite de la inspectoratele școlare județene/al Municipiului București, în 1.007 unități de învățământ procentul cadrelor didactice de participare la grevă este 0 (cu 168 de unități mai mult decât în 31 mai), iar în 233 de unități participă întregul personal didactic (cu 42 de unități de învățământ mai puțin față de 31 mai).

Niciun județ nu a raportat o participare la grevă a personalului din învățământul preuniversitar de 100%.

Datele prezentate sunt cele transmise de inspectoratele școlare județene/al Municipiului București.

Întâlnire între sindicate, părinți și Ministerul Educației

Referitor la întâlnirea desfășurată marți, 6 iunie, între reprezentanții Ministerului Educației, ai elevilor, ai părinților și ai sindicatelor reprezentative din învățământul preuniversitar, respectiv Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, toți cei prezenți au agreat că, în acest moment, nu se impune modificarea datelor de desfășurare a probelor examenelor naționale.

De asemenea, Ministerul Educației a invitat reprezentanții federațiilor sindicale la o nouă întâlnire, pentru finalizarea negocierilor pe Contractul Colectiv de Muncă, a anunțat ministerul, într-un comunicat.

Citeste mai mult

Administratie

Hlipiceni: Un nou MONUMENT dedicat EROILOR neamului românesc căzuți pe câmpul de luptă în primul și al II-lea Război Mondial

Publicat

Un nou monument dedicat eroilor neamului românesc căzuți pe câmpul de luptă în primul și al II-lea Război Mondial va fi inaugurat la mijlocul aceste săptămâni în județul Botoșani, mai exact în comuna Hlipiceni, un monument care a fost realizat Preacuviosului părinte arhimandrit Ciprian Grădinaru și autoritățile din România cu sprijinul unui sculptor din Soroca, Republica Moldova.

Anunțul a fost făcut de prefectul județului Botoșani, Sorin Cornilă, reprezentantul Guvernului în teritoriu, care a condus astăzi cea de-a doua ședință de organizare a festivității de dezvelire și sfințire a ”Monumentului dedicat Eroilor neamului românesc căzuți pe câmpul de luptă în primul și al II-lea Război Mondial” din comuna Hlipiceni.

Ceremonialul militar și religios va avea loc joi, 8 iunie 2023, la ora 11:00.

”Monumentul dedicat Eroilor neamului românesc căzuți pe câmpul de luptă în primul și al II-lea Război Mondial” a fost edificat în centrul comunei Hlipiceni, cu rol de obiectiv comemorativ și memorial, prin strădania Preacuviosului părinte arhimandrit Ciprian Grădinaru, fiu al satului și cetățean de onoare al comunei și cu sprijinul primăriei Hlipiceni, în memoria ostașilor din satul Hlipiceni, care și-au jertfit viața pentru țară și credință, a transmis prefectul județului Botoșani, Sorin Cornilă.

Monumentul a fost realizat de sculptorul Ion Lozan din Soroca, Republica Moldova, a mai adăugat sursa citată.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending