Connect with us

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Publicitate

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Publicitate

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Primele taxe care se vor aplica din 2026: Vor crește impozitele pe locuințe, terenuri și dividende.

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că, în perioada următoare, vor fi anunțate noi măsuri fiscale care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Printre acestea se numără introducerea unui sistem de impozitare a terenurilor și locuințelor bazat pe valoarea de piață. Totodată, impozitul pe dividende va fi majorat de la începutul anului 2026, scrie alba24.ro.

„Un alt pachet de măsuri se referă la cele care vor intra în vigoare de anul viitor, dar pe care foarte probabil, chiar dacă intră în vigoare de anul viitor, le vom anunța tot în această perioadă, în așa fel încât să dăm o perspectivă piețelor că România știe care îi sunt problemele și că luăm măsurile necesare pentru a putea să stabilizăm macroeconomic lucrurile și să nu degenerăm din punct de vedere a unei crize economice. Asta înseamnă că mai avem jaloane de îndeplinit care intră în vigoare de la început anului viitor”, a precizat vineri Bolojan, într-o conferință de presă.

Cresc impozitele pe locuințe și terenuri. Un nou mod de calcul

„Impozitele persoanelor fizice pe proprietate case-terenuri vor fi reașezate, foarte probabil mărite, în așa fel încât calculul acestora să se facă după valoarea proprietății de piață.

Aceste venituri suplimentare vor reveni autorităților locale în așa fel încât să-și poată gestiona mai bine activitatea și sume de echilibrare care astăzi pleacă de la bugetul de stat către autoritățile locale să fie economisite.

Această măsură va fi dublată de pachetul de reformă pentru administrația publică locală pe care îl vom negocia cu autoritățile locale în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan.

Publicitate

Impozitul pe dividende, majorat din 2026

„Tot de anul viitor urmează să fie foarte probabil majorat impozitul pe capital, de exemplu, impozitul pe dividente, dar toate aceste măsuri vom încerca să le anunțăm din timp și să evităm pe cât posibil, cu excepția acestei perioade, din păcate, adoptarea unor măsuri fiscale într-o perioadă foarte scurtă, pentru că nu este bun nici pentru economie.

Oamenii trebuie să se știe la ce se aștepte, (22:06) nu este nici predictibil și nici aplicarea lor nu este foarte ușoară. (22:13) Vă mulțumesc pentru răbdarea pe care m-ați ascultat. (22:16) Vă stau la dispoziție pentru întrebări”.

Citeste mai mult

Eveniment

Un nou proiect educațional transfrontalier a fost lansat la Botoșani

Publicat

Publicitate

Un proiect inovator în domeniul educației, derulat la nivel transfrontalier, a fost lansat recent la Botoșani. Evenimentul de deschidere a avut loc la Centrul de Conferințe Multimedia din Centrul Istoric al municipiului, marcând debutul inițiativei SKATE – Skills, Knowledge, Attitude, Training, Experience on Cross Border Level (Abilități – Cunoștințe – Atitudini – Formare – Experiență la nivel transfrontalier).

Proiectul este implementat în cadrul Programului INTERREG NEXT România–Republica Moldova 2021–2027 și își propune să consolideze cooperarea educațională între cele două țări.

Parteneriat între România și Republica Moldova

Din partea României, în proiect este implicată Școala Gimnazială nr. 13 Botoșani, care colaborează cu Gimnaziul „Grigore Vieru” din orașul Edineț, Republica Moldova. În cadrul acestui parteneriat, unitatea de învățământ botoșăneană va beneficia de o sală modernă, dotată cu mobilier nou, echipamente tehnologice și resurse educaționale, destinată desfășurării atelierelor de lucru.

Formare pentru profesori și resurse pentru elevi și părinți

Proiectul prevede organizarea unor programe de instruire pentru 40 de cadre didactice, dintre care 20 vor fi din Botoșani. De asemenea, va fi lansată o platformă de Resurse Educaționale Deschise, care va oferi acces gratuit la cursuri online pentru profesori, elevi și părinți, contribuind astfel la dezvoltarea competențelor digitale și pedagogice.

Publicitate

Inițiativa SKATE reprezintă un pas important în modernizarea procesului educațional și în întărirea legăturilor între comunitățile școlare din România și Republica Moldova.

Citeste mai mult

Eveniment

Bolojan: Săptămâna viitoare vor fi anunțate măsurile pentru reducerea deficitului. Doar două cote de TVA și majorarea taxelor pentru bănci

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, într-o conferință de presă, că Guvernul va prezenta săptămâna viitoare pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, care va include atât reduceri de cheltuieli, cât și majorări de taxe. El a precizat că sistemul actual de TVA, cu trei cote (5%, 9% și 19%), va fi înlocuit cu unul care va cuprinde doar două cote, scrie alba24.ro.

De asemenea, urmează să crească taxele pentru bănci și sectorul jocurilor de noroc și va crește numărul de contributori la sistemul de sănătate.

„România este într-o situație dificilă, ca urmare a deficitelor bugetare cronice din ultimii ani, cel mai mare deficit fiind înregistrat anul trecut. Ca urmare a acestei situații și a acumulărilor pe care le avem, avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere din Produsul Intern Brut, avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite, nu neapărat cheltuieli publice mai mari, care țin de numărul de locuitori, ci cheltuieli publice mult prea mari față de numărul de contribuabili.

Creditele pe care le luăm sunt la dobânzi destul de ridicate. Și pentru că nu putem recupera într-un termen scurt acest deficit de 30 de miliarde de euro dintre cheltuielile statului și venituri, va trebui să luăm și în perioada următoare credite. Prin urmare, pentru România este foarte important și este urgent să atace două probleme: problema deficitului, pentru echilibrarea lui și a doua componentă este cea de accesare a fondurilor europene”, a spus Bolojan.

Vor exista două cote de TVA
„Foarte probabil TVA va fi reașezată la două praguri, azi avem trei praguri, săptămâna viitoare vă vom anunța care sunt aceste praguri”, a spus Ilie Bolojan.

În prezent în România există un sistem cu trei cote de TVA, de 5%, 9% și 19%.

Publicitate

Creșterea accizelor la alcool și combustibil
„Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem o creștere accizelor care țin de alcool sau de combustibil”, a mai declarat Ilie Bolojan.

CASS pentru pensiile mari
„O problemă importantă pe care o avem este subfinanțarea Casei de Sănătate, cu afectarea serviciilor din acest sistem.

Avem foarte puțini contributori la Casa de Sănătate, puțin peste 6 milioane, dar avem peste 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă că avem foarte multe excepții și în același timp avem categorii care sunt scutite.

Analizăm extinderea bazei de contribuabili, să avem mai mulți contribuabili. Pe de o parte prin reducerea unor excepții și pe de altă parte prin aplicarea acestei contribuții la pensiile mai mari”, a declarat Ilie Bolojan.

Impozitare suplimentară a capitalului pentru bănci, câștiguri din jocuri de noroc
„Avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului: mă refer la bănci, la câștigurile din jocuri de noroc”, a mai precizat Ilie Bolojan.

Citeste mai mult

Eveniment

Wizz Air: Interdicția facturării bagajelor de mână ar face zborurile mai scumpe

Publicat

Publicitate

Călătoria cu avionul va fi mai scumpă în cazul în care s-ar adopta propunerea eurodeputaților cu privire la introducerea unei interdicții pentru companiile aeriene de a factura bagajele mici de mână.

‘Ne opunem ferm propunerii Parlamentului European, care ar distruge actuala libertate comercială și ar face zborurile mai scumpe pentru milioane de călători. Dacă propunerea ar fi adoptată, companiile aeriene ar fi obligate să includă prețul bagajului de mână în prețul inițial al biletului, indiferent dacă clientul are nevoie de acesta sau nu. Acest lucru ar reduce transparența prețurilor și ar elimina posibilitatea consumatorilor de a alege, obligând pasagerii să plătească pentru servicii pe care s-ar putea să nu le folosească’, potrivit unui răspuns primit de la reprezentanții Wizz Air, la solicitarea AGERPRES.

De asemenea, spun reprezentanții companiei aeriene, acest lucru ar duce la prelungirea timpilor de îmbarcare, în special pentru transportatorii ultra low-cost, cum este Wizz Air, care operează cu timpi de rotație ai aeronavelor extrem de eficienți, de 30 de minute.

‘Acest lucru ar submina eficiența operațională și modelul low-cost care fac posibilă călătoria cu avionul la prețuri accesibile în Europa’, au atenționat sursele citate.

Eurodeputații au cerut marți, 24 iunie, introducerea unei interdicții pentru companiile aeriene de a factura bagajele mici de mână, o inițiativă contestată vehement de către întreprinderile din acest sector economic, a transmis France Presse.

Comisia pentru transporturi și turism a Parlamentului European (TRAN) a adoptat o propunere care le-ar permite pasagerilor să aducă gratuit în cabină un obiect personal, precum un sac de mână sau un rucsac, precum și un alt bagaj de cel mult 7 kilograme.

Publicitate

Măsura vizează scutirea pasagerilor de ”costuri suplimentare nejustificate”, a declarat eurodeputatul social-democrat Matteo Ricci, unul dintre inițiatorii textului.

Numeroase companii aeriene low-cost permit un singur obiect în cabină, inclus în prețul biletului, și facturează un supliment pentru orice alt bagaj de mână suplimentar.

Asociația Airlines for Europe (A4E), ce reprezintă acest sector, a criticat propunerea eurodeputaților, estimând că ea ar antrena o creștere a prețului biletelor pentru persoanele care călătoresc lejer.

Acest lucru ar obliga acești pasageri ”să plătească servicii pe care nu le doresc sau de care nu au nevoie”, a afirmat Ourania Georgoutsakou, director general al A4E, înainte de votul din TRAN.

Măsura, care s-ar aplica tuturor zborurilor cu punct de plecare sau destinație în Uniunea Europeană, a fost adoptată în cadrul unui set de amendamente la regulile privind drepturile pasagerilor, propuse de Comisia Europeană.

De asemenea, TRAN a votat pentru introducerea unui formular comun pentru cererile de indemnizație și rambursare. În plus, membrii TRAN au aprobat o listă de circumstanțe excepționale – precum catastrofe naturale sau războaie – ce autorizează companiile să refuze aceste compensații.

Înaintea eventualei lor intrări în vigoare, toate aceste propuneri trebuie să fie aprobate de planul Parlamentului European și apoi negociate cu statele membre (Consiliul UE). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending