Connect with us

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Darabani

Tristețe de nedescris la Cornești, în Darabani. Tânărul de 20 de ani care a suferit un accident săptămâna trecută a decedat

Publicat

Tânărul de 20 de ani din Cornești Darabani, care la sfârșitul săptămânii trecute a fost victima unui accident stupid a decedat, marți după-amiază, într-un spital din Iași.

Răzvan Zaharia, din Darabani, a suferit traumatisme severe la cap, iar cadrele medicale de la Clinica de Neurochirurgie din Iași nu au mai putut face nimic pentru salvarea acestuia.

Botoșăneanul a fost ținut în viață timp de patru zile cu ajutorul aparatelor, iar familia a sperat  că se va face bine.

Din păcat, marți după amiază, imediat după ora 16.00, inima lui Răzvan a încetat să mai bată, relatează Glasul Nordului.ro.

Răzvan Zaharia încerca să sudeze, vineri, o țeavă la un butoi cu diluant, iar la un moment dat s-a produs o explozie generată de gazele de diluant. În acel moment, a sărit capacul butoiului și l-a lovit direct în față. El a căzut inconștient la pământ, iar membrii familiei au sunat la 112 cerând ajutor.

Răzvan Zaharia a fost transportat de urgență la spital la Botoșani în comă, cu traumatism cranian și hemoragie. De aici, botoșăneanul a fost transferat la Iași, unde a și decedat.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Actualitate

Oficial: Măsurile pentru plafonarea prețului la gaze și electricitate au fost aprobate. Se aplică de la 1 februarie

Publicat

Guvernul României a aprobat astăzi, votat marți, 25 ianuarie, ordonanța de urgență prin care se plafonează prețul la gazele și energie electrică furnizată de companii în România.

Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Virgil Popescu, care a declarat că guvernul a votat OUG-ul.

Acesta a precizat că măsurile vor intra în vigoare de la 1 februarie. Măsurile vor fi aplicate pe luna februarie și martie.

Ce măsuri intră în vigoare

Mai exact, kilowatt-ul pe oră scade la 0.80 de bani pentru energie electrică și 0.31, pentru kilowatt la gaze naturale.  Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Pentru IMM-uri plafonarea prețurilor va fi aplicată la un 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale

Potrivit premierului Ciucă, ”pentru populație nimeni nu va plăti mai mult de 0.80 bani pe kilowatt oră, la energie electrică și 0.31 bani pentru kilowatt oră la gaze naturale, indiferent de consum.

Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Am decis de asemenea ridicarea nivelului de comepensatie pentru a prelua cât mai mult din criza energetică, astfel efectele să fie resimțite mai puțin. Avem nevoie acum mai mult ca oricând.

Pentru consumatorii non casnici, IMM-uri vom plafona prețurile la 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale”, a declarat acesta.

Reprezentații PSD spuneau că OUG-ul nu va fi votat marți

Anterior votului, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, după o discuție cu Florin Cîțu, că noua ordonanță nu va fi adoptată în ședința de guvern de marți. La scurt timp, Ciolacu a fost contrazis de Florin Cîțu, care a declarat că „ordonanța va fi dată azi”.

Ordonanța prevede amenzi de până la 200.000 de lei  în cazul firmelor furnizoare de energie care nu recalculează facturile greşite sau care nu aplică prevederile legale.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Trei tineri din Răchiți au fost reținuți de polițiști. Aceștia sunt acuzați că luat cu forța în mașina lor o fată de 22 de ani

Publicat

Marți, polițiștii din Botoșani au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele a trei tineri, de 30, 19 și 20 de ani, din comuna Răchiți, cercetați sub aspectul comiterii infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

În urma probatoriului administrat, a reieșit faptul că la data de 3 octombrie 2022, în timp ce persoana vătămată, o tânără de 22 de ani, se afla într-un autoturism parcat pe drumul public, din comuna Bălușeni, împreună cu prietenul său, lângă aceștia a oprit un alt autoturism, în care se aflau cei trei tineri, bănuiți de comiterea faptei, care, prin folosirea forței fizice, ar fi scos-o pe tânără din mașina sa și ar fi pus-o în mașina acestora, împotriva voinței sale.

Ulterior, unul dintre cei trei tineri, împreună cu victima s-au deplasat cu autoturismul pe raza localității Bârnova, județul Iași, unde, în baza informațiilor oferite de polițiștii botoșăneni au fost identificați de polițiștii din județul Iași.

Cei trei tineri au fost introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezențati în fața instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Cultura

Artistul botoșănean Corneliu Dumitriu a trecut la cele veșnice. „A plecat să picteze o lume utopică, fără dureri și tristețe”

Publicat

„Cerul s-a mai ales azi cu un artist… Corneliu Dumitriu … A plecat să picteze o lume utopică, fără dureri și tristețe… Condoleanțe familiei!”.
Anunțul trist făcut de Ana Coșereanu pe pagina sa de facebook a dat frâu liber emoțiilor pe pagina de socializare, zeci de persoane exprimându-și regretul la plecarea în veșnice a marelui artist, nelipsit de la vernisajele care au înfrumusețat Galeria de artă.

Corneliu Dumitriu s-a născut la 1 iunie 1954, comuna Rădăuţi-Prut, Botoşani

Studii: Studii libere de pictură

Premii: 1999 Marele premiu pentru pictură al Fundaţiei Lascăr Vorel, Bienala Naţională de Pictură, Piatra Neamţ | 1994 Premiul III, Concursul Naţional de Artă Plastică Voroneţiana | 1981, 1983, 1985, 1987, 1989 Premiul I, Concursul Republican de Pictură | 1987 Premiul I – Studio´87 | 1988 Marele Premiu Studio´88

Expoziţii personale: 2013 Memorialul Ipoteşti, Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, Sala Horia Bernea | 2013 Palatul Parlamentului, Sala Constantin Brâncuşi | 2013 Galeriile de Artă Orizont | 2010 Galeriile de Artă Dana, Iaşi | 2009 Galeriile de Artă Căminul Artei, Bucureşti

Expoziţii de grup: Toate expoziţiile U.A.P., Filiala Botoşani – începând din 1981, precum şi ale Taberelor de creaţie Agafton şi Ipoteşti | 2002 Galeriile Apollo, Bucureşti | 2001, 1997 Galeriile de Artă Home Sweet Home, New York | 1997 AQA Gallery, New York | 1985 Sala Trianon, Iaşi

Crez său a fost: „Artistul este cel mai fericit exemplu de cordialitate cu universul, propunându-şi prin libera voinţă refacerea miracolului parcurs de creatorul suprem la scară umană, opera de artă find iubire cutremurătoare împărtăşită semenilor”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Virgil Popescu, „soluție” pentru români la iarnă. „Eu în casă stau mereu îmbrăcat în blugi”

Publicat

Oamenii sunt extrem de îngrijorați de scumpirile cauzate de criza energetică și se gândesc cu groază la facturile pe care vor trebui să le achite în această iarnă. Pentru a le sări în ajutor, ministrul Energiei, Virgil Popescu, vine cu un sfat. Acesta le recomandă românilor să se îmbrace mai gros pentru a face economie!

Românii, sfătuiți să se îmbrace mai gros în casă, din cauza crizei energetice

Iarna se apropie cu pași repezi, dar românii nu se mai bucura, demult, de frumusețea acestui anotimp. Criza energetică provoacă îngrijorare în România. Oamenii se tem de facturile copleșitoare la utilități, motiv pentru care Virgil Popescu s-a gândit să vină cu câteva recomandări pentru ei.

Mai exact, acesta i-a sfătuit pe români să se îmbrace mai gros în casă în loc să pornească instalaţia de…

Citește mai mult pe impact.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Prevenție. Barajul Stânca-Costeşti va fi verificat în regim de URGENȚĂ. Măsuri CNSU după incidentul de la Tăul Mare – Roșia Montană

Publicat

În urma avariei de la lacul Taul Mare, Roșia Montană, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a dispus verificări tehnice a calității construcției și siguranței exploatării la barajele aflate pe teritoriul României, relatează alba24.ro, iar printre acestea se află și barajul de la Stânca Costești.

CNSU a fost convocat luni, de premier, ”în contextul incidentului petrecut în data de 1 octombrie, la barajul lacului de acumulare Tăul Mare din județul Alba, care a impus adoptarea urgentă a unor acțiuni de răspuns, inclusiv evacuarea preventivă a locuitorilor din localitatea Roșia Montană”, a anunțat Guvernul.

Vezi și Operațiunile de la barajul lacului Tăul Mare, Roșia Montană: cât a scăzut nivelul apei și ce au descoperit specialiștii

”În scopul preîntâmpinării unor evenimente asemănătoare care ar putea avea consecințe negative la nivelul comunităților, este necesară o evaluare actualizată, la nivel național, a calității construcției și siguranței în exploatare a barajelor”, se arată în hotărâre.

HOTĂRÂREA nr. 42 din 03.10.2022 a CNSU – măsuri

Art. 1 – (1) Se desemnează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională Apele Romane și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Inspectoratul de Stat în Construcții, să efectueze, în regim de urgență, controale/verificări de specialitate privind calitatea construcției și siguranței în exploatare a barajelor, din aria de competență.

(2) Acțiunile de control/verificare se desfășoară la barajele încadrate în categoriile C și D, indiferent de deținător.

(3) Controalele/verificările menționate la alin. (1) urmăresc, dar fără a se limita la acestea, performanța privind calitatea în construcții, evaluarea stării de siguranță în exploatare, comportarea obiectivelor, starea de uzură, existența și funcționalitatea aparaturii de monitorizare, control și avertizare, precum și riscurile la care sunt expuse.

(4) Autoritățile publice menționate la alin. (1) pot coopta specialiști care să facă parte din comisiile de control/verificare din cadrul altor instituții sau organizații publice sau private ce dețin competență și atribuții în domeniul menționat la alin. (1).

(5) Autoritățile publice prevăzute la alin. (1) întocmesc un raport, care cuprinde starea de fapt, concluziile verificărilor, precum și recomandările necesare.

Art. 2 – Controalele/verificările menționate la alin. (1) se realizează până cel târziu la data de 20 noiembrie 2022.

Art. 3 – În termen de 10 zile de la emiterea prezentei hotărâri, instituțiile centrale sau organizațiile publice precum și cele de la nivelul unităților administrative teritoriale, pun la dispoziția Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne listele nominale ale barajelor încadrate în categoriile C și D, aflate în administrare.

Art. 3 – Instituțiile publice centrale desemnate la art. 1 alin. (1) transmit Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, centralizat, rezultatele controalelor/verificărilor, la adresa de poștă electronică dsu@mai.gov.ro.

Art. 4 – Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne colectează datele și rezultatele centralizate ale controalelor/verificărilor și le prezintă Comitetului Național pentru Situații de Urgență, pentru analiză și decizie.

Art. 5 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență pentru punere în aplicare prin ordine/dispoziții sau alte acte administrative.

AICI hotărârea CNSU integral.

Barajul Stânca-Costeşti este cea mai mare construcție hidrotehnică din România cu rol în managementul inundațiilor.

Ca să realizați anvergura și importanța ei, aceasta are cea mai mare capacitate de stocare dintre toate lucrările, reușind să acumuleze un volum de peste 1 miliard de mc de apă.

În anii 2008, 2010 și 2020, lucrarea a preluat în condiții de siguranță debite istorice cu o probabilitate de revenire de o dată la 100 de ani. În acest fel, populația care trăiește de-a lungul râului Prut a fost mai protejată de riscul inundațiilor.

Barajul este al doilea ca importanţă după Porțile de Fier I, administrat de Hidroelectrica și al treilea din Europa, dacă nu luăm în calcul regiunile estice ale Rusiei.

Administrat împreună cu Republica Moldova, toate deciziile sunt luate în comun de către reprezentanţii celor două părţi. Din partea României, lucrarea este administrată de Exploatarea Complexă Stânca-Costeşti.

Pe de altă parte, barajul ridicat pe Prut la Stânca-Costeşti în judeţul Botoşani este una dintre cele mai importante mega-structuri construite vreodată în România. Specialiştii care îl administrează spun că pentru ridicarea acestuia s-a cheltuit echivalentul a 60 de tone de aur, relatează adevărul.ro.

În nordul României, Prutul reprezintă ultima redută a Uniunii Europene. În dreptul localităţii Stânca din judeţul Botoşani, uriaşul râu ce desparte România de Republica Moldova este întâmpinat şi îmblânzit de una dintre cele mai mari structuri hidrotehnice din România.

Este vorba de barajul de la Stânca-Costeşti, un munte de beton şi oţel-beton care barează apele năvalnice ale Prutului şi, după ce le „înmoaie“, le lasă să treacă prin uriaşele ecluze.

Este una dintre puţinele mega-structuri ale „Epocii de Aur“, ridicată în anii ’70, dar care îşi găseşte utilitatea şi în anul 2015, fiind şi una dintre cele mai impresionante construcţii de acest gen din Europa.

„Este o construcţie superbă şi extrem de puternică. Barajul nu a fost niciodată reabilitat sau deteriorat. Este intact. Îmblânzeşte apele Prutului. Este singura construcţie capabilă să reziste acestui râu care antrenează în anotimpurile ploioase miliarde de tone de metri cubi de apă. Este remarcabil. Oferă protecţie, energie, este obiectiv turistic şi o punte de legătură cu Republica Moldova“, spunea Costică Macaleţi, fost inginer la Gospodărirea Apelor din Botoşani în perioada comunistă.

Şi într-adevăr, pe şoseaua urcată pe spinarea uriaşului din beton, care leagă, traversând Prutul, România de Republica Moldova, trec zilnic sute de români şi basarabeni prin punctele vamale aflate la ambele capete ale barajului, adică la Stânca, pe partea românească şi la Costeşti, în Republica Moldova.

CIFRE IMPRESIONANTE

Barajul de la Stânca-Costeşti este uriaş. Directorul barajului din urmă cu mai mulți ani, Mircea Vucovici, care a lucrat o viaţă aici îndeplinind diferite funcţii, îl cunoaştea cel mai bine.

Dezvăluie că din punct de vedere statistic, barajul de la Stânca-Costeşti este cel de-al doilea baraj din ţară ca importanţă, ca putere de reţinere a apei şi ca întindere a lacului de acumulare, după Porţile de Fier I. Autorităţile botoşănene spun că tot din acest punct de vedere, este cel de-al treilea baraj al Europei, fără să luăm în calcul zonele estice ale Rusiei. Cifrele care arată puterea şi capacitatea barajului sunt impresionante.

Barajul de la Stânca are o înălţime de 43 de metri şi un coronament care depăşeşte 300 de metri. Totodată, are o capacitate de 1,4 miliarde metri de cubi de apă, cu un lac de acumulare întins pe o suprafaţă de 6.000 de hectare la capacitate medie, iar la nevoie, putând să se extindă şi pe 9.000 de hectare la retenţie maximă. Cei care lucrează la Stânca-Costeşti spun că au grijă de poarta Prutului în Moldova, un adevărat scut al Moldovei, dar şi al unei importante zone din Republica Moldova.

„Barajul este vital pentru Moldova şi nu numai. Aici nu vorbim doar de judeţul Botoşani, unde este situat, ci de întreaga regiune a Moldovei. Lunca Prutului, pe toată lungimea ei până la Galaţi, fără barajul de la Stânca-Costeşti era inundată, în medie, o dată pe an şi arăturile de toamnă trebuiau refăcute şi câteodată şi însămânţările, în funcţie de amploarea viiturii. Ar fi un adevărat dezastru fără el. S-ar pierde gospodării şi vieţi omeneşti“, spunea Mircea Vucovici, directorul barajului Stânca-Costeşti, pentru adevărul.ro.

Şi asta în condiţiile în care Prutul, în perioadele cu ploi abundente, vine cu o viitură de peste 1.500 de metri cubi pe secundă şi este capabil, spun specialiştii de la baraj, să inunde peste 70.000 de hectare.

BARAJ CONSTRUIT  CU 60 DE TONE DE AUR

Tocmai din cauza furiei Prutului a fost ridicat şi barajul de la Stânca. Povestea construcţiei începe în anul 1952, când între reprezentanţii României comuniste şi cei ai URSS au avut loc întâlniri pentru a găsi soluţii de zăgăzuire a Prutului, care devasta ambele maluri ale râului.

„Prutul distrugea tot şi pe partea românească, şi pe malul deţinut atunci de URSS. S-au întâlnit şi au hotărât să facă un parteneriat şi împreună să construiască un baraj. A fost aleasă zona de la Stânca, fiindcă aici sunt stânci naturale pe ambele maluri, parcă anume lăsate acolo pentru aşa ceva.

De ele urma să fie „ancorat“ barajul. Doreau să facă cel mai puternic baraj din zonă. Era şi nevoie, la ce viitură venea pe Prut“, spunea Mircea Vucovici. S-a stabilit ca URSS să contribuie cu o parte din bani şi anumite tipuri de materiale, în timp ce românii duceau tot greul construcţiei şi asta fiindcă pe partea românească erau uriaşele deversoare ale barajului prin care furia Prutului era „îmblânzită“ şi apoi râul era lăsat să curgă liniştit până la Galaţi. Construcţia propriu-zisă a început în 1971, când au fost stabilite şi costurile finale cu materiile prime şi cu pagubele rezultate în urma amenajării lacului de acumulare.

La acest obiectiv au ajuns în mai multe vizite de lucru cuplului dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu.

Conform „Acordului între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, precum şi condiţiile de exploatare a acestuia“, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 1971, costurile finale de construcţie ale barajului au fost de 61.867.000 de ruble, românii contribuind cu cea mai mare parte. Era o sumă colosală, având în vedere că o rublă transferabilă era aproape echivalentul unui gram de aur pur. „În total, dacă facem un calcul, acest baraj a costat nu mai puţin de 60 de tone de aur pur“, mai spunea Vucovici.

Un preţ care înfioară. Însă materialul principal folosit pentru „scutul“ frontal al barajului era „oţel-beton“, un material considerat indestructibil de sovietici şi mai apoi dăruit românilor şi pentru alte construcţii, în compensaţie pentru cheltuiala mai mare a părţii româneşti cu ridicarea barajului. Odată demarate lucrările, a durat şapte ani de muncă asiduă pentru ridicarea colosului din beton. Uriaşele stânci care-l susţineau au fost forate, umplute cu beton, şi s-a amenajat fundaţia.

A fost folosit în mare parte beton românesc, în jur de 4 milioane de metri cubi, cu o compoziţie specială. În proporţie de 100% a fost ridicat de muncitori şi ingineri români. A fost finalizat în 1978, inaugurarea oficială având loc pe 4 noiembrie. Sacrificiile au fost uriaşe, pe lângă cele materiale, mii de oameni fiind nevoiţi să-şi părăsească locurile natale. Pentru amenajarea uriaşului lac de acumulare au fost strămutate opt sate de pe ambele maluri ale Prutului: Stânca, Movila Ruptă, Ripiceni, Ştefăneşti, Cinghina, Lehneşti, Raşca si Costeşti.

„PODUL DE FLORI“ DE LA STÂNCA-COSTEŞTI

Pe barajul de la Stânca-Costeşti a avut loc şi un moment istoric. Pentru prima dată preşedintele României, la aceea vreme Ion Iliescu, şi cel al Republicii Moldova, Mircea Snegur, s-au întâlnit în 1990 pe drumul care străbate barajul de o parte şi de alta a Prutului, fiind creat acel renumit „Pod de flori“, la care au participat oficialităţi, dar şi oameni simpli de pe ambele maluri ale Prutului.

Totodată, pe baraj, la mijlocul distanţei, se află şi „Casa Prieteniei“, un spaţiu administrativ gestionat în comun de cele două state. În momentul de faţă, barajul de la Stânca-Costeşti leagă cele două vămi, cea românească de la Stânca şi cea moldovenească de la Costeşti.

Barajul se află în administrarea comună a României şi a Republicii Moldova, toate deciziile fiind luate de reprezentanţii celor două părţi, inclusiv câtă apă este eliberată în lacul de acumulare sau câtă trebuie pompată în cele două hidrocentrale. Lacul de acumulare a devenit un habitat în sine, fiind vizitat de păsări ce mai pot fi văzute doar în Delta Dunării, căutând peşte care se află din belşug în apele Prutului. Din punct de vedere turistic, barajul nu este exploatat, fiind cunoscut mai mult de cei care locuiesc în apropiere sau de turiştii care au trecut în Republica Moldova prin vama de la Stânca şi au rămas impresionaţi atât de mega-structura construcţiei cât şi de frumuseţea lacului de acumulare.

VIITURA DIN 2008, TESTUL SUPREM AL CONSTRUCŢIEI

Barajul este ancorat de stâncă, consolidat cu contraforţi şi platoşe din beton. În mijloc se află deversorul care lasă să treacă apa doar după ce este „îmblânzită“ de „scuturile“ şi contraforţii din beton. Pe coronamentul barajului a fost amenajat un pod cu şosea care făcea legătura dintre România şi URSS, iar acum între România şi Republica Moldova. Totodată, în subterane se află un labirit de tuneluri, chiar dedesubtul lacului de acumulare.

În aceste tuneluri, se află şi mecanismul care ajută barajul să reziste viiturilor. Este vorba de o cameră de comandă care activează clapetele stăvilarului, adică şase plăci metalice, care sunt ridicate şi coborâte pentru a lăsa sau a împiedica apa să pătrundă în lacul de acumulare.

Specialiştii de la baraj spun că această structură este unicat în ţară. Pe lângă forţa şi capacitatea ei de a reţine apa din viitură,, structura acesteia este unică. Este singurul baraj din ţară făcut din beton şi pământ.

„Are zona de baraj din beton, zona de baraj cu contraforţi şi de asemenea, pe mijloc este o zonă de baraj cu casete din beton întărit cu balast. Dar este şi o zonă de baraj de pământ, protejată cu dale din beton“, mai explica Mircea Vucovici, directorul barajului.

Această zonă din pământ oferă „elasticitate“ structurii şi o ajută să reziste la cele mai puternice viituri. Totodată, pentru orice infiltrări de apă, barajul are drenuri amenajate într-o uriaşă galerie de drenaj. Marele lac de acumulare are şi patru fante uriaşe prin care se fac „golirile de fund“, adică este eliberat surplusul de apă. „La vremea când s-a construit, era o structură uluitoare“, preciza și  Macaleţi.

„AM O ÎNCREDERE DEPLINĂ ÎN EL“

Au trecut mai bine de 37 de ani de la construirea barajului. În tot acest timp, „uriaşul din beton“ şi-a făcut constant datoria. Dacă Siretul, Jijia sau Miletinul continuă să producă pagube an de an, Prutul este potolit, iar toate aşezările şi culturile din lunca Prutului sunt ferite tocmai datorită barajului. Nu a fost niciodată reabilitat şi nici nu dă semne de slăbiciune. Testul suprem al barajului a fost în anul 2008, când apele umflate de ploile din Ucraina au adus o viitură fără precedent.

Prutul venea cu o forţă incredibilă. S-a izbit cu furie de barajul de la Stânca. Colosul ăsta nici măcar nu s-a clintit. Şi asta în condiţiile în care a trebuit să facă faţă la 1,3 miliarde de metri cubi de apă în doar câteva ore.

„Nici nu s-a pus problema să nu reziste. Am o încredere deplină în el“, mai spunea cu mândrie directorul barajului. În acel an a fost atinsă şi o cotă istorică la baraj, acesta ajungând la limita de 98,2% din capacitatea lacului de acumulare. Vucovici spune că mega-structura construită în anii comunisului poate să o ducă mult şi bine, fără să fie înregistrate fisuri sau alte defecţiuni.

SURSĂ IMPORTANTĂ DE ENERGIE

Pe lângă prevenirea inundaţiilor şi protejarea întregii zone, barajul de la Stânca-Costeşti şi lacul său de acumulare aferent, au şi un alt rol: acela de a produce energie electrică.

Pe ambele capete ale barajului, încă din 1978, au fost amenajate hidrocentrale, retehnologizate de-a lungul timpului. Practic, forţa apei comasată în lacul de acumulare, alimentează hidrocentralele şi produce energie electrică. Sunt două grupuri electrogene, de câte 16 MW fiecare. Orice metru cub este folosit energetic. „Sunt utilizabile şi astăzi“, precizează Mircea Vucovici. Practic, apa se scurge printr-o serie de galerii către turbinele hidrocentralelor, alimentându-le. Acestea produc pe ambele maluri ale Prutului 10 MW pe oră.

Barajul are şi alte funcţii. Nu este util doar atunci când este prea multă apă, ci şi atunci când bântuie seceta. Prin canalele sale poate iriga, zone agricole întinse de pe ambele maluri ale Prutului. Totodată, în marele lac de acumulare este o adevărată fermă piscicolă cu numeroase specii de peşte în rândul cărora domină crapul şi somnul. Pe maluri s-a format nisip fin, lacul de acumulare fiind o adevărată rivieră a nordului, plină cu pescari şi turişti dornici de un sejur ieftin şi liniştit.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: alba24.ro, adevărul.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate