Connect with us

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Publicitate

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Publicitate

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Planeta Jupiter este mai mică decât se credea, arată noile măsurători: „Manualele vor trebui actualizate”

Publicat

Publicitate

Planeta Jupiter nu este atât de mare precum s-a crezut, conform unor noi măsurători realizate de sonda Juno.Astfel, dimensiunile planetei gigantice Jupiter nu sunt atât de mari precum s-a crezut, arată noile măsurători realizate de sonda Juno, aparținând NASA și publicate într-un articol recent în jurnalul Nature Astronomy, transmite miercuri Space.com, citat de Agerpres.

„Manualele vor trebui actualizate”, a declarat Yohai Kaspi de la Institutul Weizmann din Israel într-un comunicat. „Dimensiunea lui Jupiter nu s-a schimbat, desigur, dar modul în care o măsurăm s-a schimbat”.

Despre Jupiter

Jupiter este o planetă gigantică gazoasă și, pe deasupra, cea mai mare planetă din Sistemul Solar.

Manualele menționează în prezent că Jupiter are un diametru de 142.984 kilometri la ecuator și 133.708 km de la un pol la altul.

Cu alte cuvinte, Jupiter este mai plat la poli decât la ecuator, rezultatul rotației sale rapide (puțin sub 10 ore) care creează o protuberanță ecuatorială.

Cu toate acestea, noile măsurători, realizate prin intermediul sondei spațiale Juno, aflată în prezent pe orbita giganticei planete gazoase, reduc cu aproximativ 8 km diametrul ecuatorial și cu aproximativ 24 km pe cel de la pol la pol, scrie Agerpres.

Publicitate

Măsurătorile anterioare

Măsurătorile anterioare proveneau de la misiunile Pioneer 10 și 11 și Voyager 1 și 2 ale NASA, însumând doar șase puncte de date în total, în timp ce Juno a reușit să adauge încă 26 de măsurători.

Juno survolează planeta Jupiter pe o orbită alungită începând cu 2016, dar de la extinderea misiunii sale în 2021, Juno a trecut la o traiectorie diferită care îi permite să survoleze îndeaproape sateliții galileeni ai lui Jupiter, precum și să treacă prin spatele lui Jupiter, așa cum se vede de pe Pământ, lucru pe care anterior nu-l făcea niciodată.

Pentru a măsura cât de mare este o planetă precum Jupiter, sonda trebuie să treacă prin spatele ei din perspectiva Terrei, în timp ce transmite semnale radio înapoi către Pământ.

Acolo unde semnalele sunt curbate de efectul atmosferei superioare a lui Jupiter sau întrerupte complet de corpul planetei, doar pentru a reapărea pe partea opusă, dezvăluie dimensiunile planetei Jupiter.

Cum pot face câțiva km diferența?

„Am urmărit modul în care semnalele radio se curbează pe măsură ce trec prin atmosfera lui Jupiter, ceea ce ne-a permis să traducem aceste informații în hărți detaliate ale temperaturii și densității lui Jupiter, producând cea mai clară imagine de până acum a formei și dimensiunii planetei gigantice’, a declarat Maria Smirnova de la Institutul Weizmann, care a dezvoltat tehnicile necesare pentru procesarea datelor brute ale sondei Juno.

Deși o diferență de doar câțiva kilometri nu pare foarte mult, raportat la dimensiunile lui Jupiter, ea semnalează de fapt o problemă destul de mare cu privire la modelarea precisă a interiorului acestei planete.

„Acești câțiva kilometri contează”, a spus Eli Galanti de la Institutul Weizmann, coordonatorul cercetării. „Deplasarea razei doar cu puțin permite modelelor noastre ale interiorului lui Jupiter să se potrivească mult mai bine atât cu datele gravitaționale, cât și cu măsurătorile atmosferice”.

Într-adevăr, prin ajustarea dimensiunilor lui Jupiter la cele măsurate de Juno, echipa lui Galanti a descoperit că modelele actuale de ultimă generație care descriu structura densității interioare a lui Jupiter au funcționat și mai bine.

Și, întrucât Jupiter este standardul de aur pentru înțelegerea planetelor gigante gazoase, cu cât îl cunoaștem mai bine pe Jupiter, cu atât astronomii pot înțelege mai bine și alte planete din această clasă.

Foto: NASA

Citeste mai mult

Eveniment

Noile măsuri privind plata concediilor medicale, explicate de ministrul Sănătății. Cât plătește anual statul pe concedii inventate

Publicat

Publicitate

Noile măsuri privind plata concediilor medicale, explicate de ministrul Sănătății. Alexandru Rogobete a oferit explicații privind decizia controversată de a elimina plata primei zile de concediu medical, de la 1 februarie. Potrivit ministrului, măsura a fost necesară pentru a limita abuzurile din sistem, relatează alba24.ro.

Alexandru Rogobete a precizat că, potrivit analizelor realizate la nivelul Ministerului Sănătății, există „câteva milioane de concedii medicale fictive”, care costă statul între 1 și 1,5 miliarde de lei anual. Potrivit acestuia, vor beneficia în continuare de plata primei zile de concediu medical toți pacienții cronici aflați în programele naționale de sănătate, gravidele și persoanele care au nevoie de spitalizare de zi.

Noile măsuri privind plata concediilor medicale. Economii de 120 de milioane de lei pe lună

„După măsurile din vară, controalele care se fac din vară și nu s-au oprit, numărul de concedii medicale a scăzut semnificativ și s-a înregistrat o economie la bugetul Sănătății de 120 de milioane de lei pe lună, în medie”, a declarat ministrul, în cadrul unei emisiuni la B1 TV.

Ministrul a subliniat că aproape 10% din bugetul național al Sănătății ajungea în această zonă, bani care, spune el, erau luați „de la gura bolnavului” pentru a acoperi concedii medicale inventate.

Alexandru Rogobete a precizat că măsura neplății primei zile de concediu medical a fost gândită ca un instrument de reducere a fraudei, nu ca o sancțiune generală.

„Vorbind plastic, sunt bani pe care-i luam de la gura bolnavului, ca să-i mut în concediile inventate ale unora. Acest fenomen, care a fost ignorat din indolență, nepăsare, frica de a nu agita spiritele, s-a maturizat și am ajuns într-un punct în care nu se mai putea continua”, a completat ministrul.

Cine va avea în continuare prima zi de concediu medical plătită

Rogobete a explicat că ordonanța adoptată în decembrie va fi nuanțată, astfel încât să nu afecteze persoanele cu probleme medicale grave, unde nu poate fi pusă la îndoială buna-credință.

Publicitate

„Această măsură, evident, trebuie nuanțată. Când vorbim de cancer, o femeie gravidă sau o boală rară, evident că nu vorbim de un concediu medical fictiv. Ținta era să reducem frauda, nu să afectăm pe toată lumea. Asta face această OUG care e în transparență pe pagina Ministerului Sănătății – vine să nuanțeze și să reducă măsura de neplată a primei zile de concedii acolo unde nu poate fi pus la îndoială că cineva încearcă să fraudeze sistemul sau să beneficieze de o zi de concediu medical fictivă. Exemplu: cancer, pacienții care fac radioterapie, chimioterapie, cei cu talasemie sau boli rare, gravidele…”, a precizat Alexandru Rogobete.

Astfel, vor beneficia în continuare de plata primei zile de concediu medical pacienții cronici incluși în programele naționale de sănătate, bolnavii de cancer care urmează tratamente precum radioterapia sau chimioterapia, persoanele cu boli rare sau talasemie, gravidele, precum și pacienții care necesită spitalizare de zi.

Alexandru Rogobete a mai precizat că, în urma controalelor, au fost aplicate „amenzi peste amenzi” în cazurile în care s-a constatat acordarea de concedii medicale fictive.

Ministrul Sănătății este de părere că, odată cu diminuarea semnificativă a acestui fenomen, măsura neplății primei zile de concediu medical ar putea fi una temporară și eliminată în viitor.

Citeste mai mult

Eveniment

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: Moni Stănilă – Alexandru Vakulovski

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, joi, 19 februarie 2026, ora 11.00, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii februarie sunt scriitorii Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski. Evenimentul va avea loc la Liceul „Alexandru cel Bun” din Botoșani și va fi moderat de Lucia Țurcanu; profesoară-coordonatoare: Ionela Balan.

 MONI STĂNILĂ (n. 1978, Tomești, jud. Timiș) a studiat teologie ortodoxă la Timișoara și Sibiu. Din 2010 trăiește în Chișinău, unde conduce, împreună cu Alexandru Vakulovski, cenaclul literar „Republica” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Este redactor-șef al Editurii Prut.

În 2007 a publicat jurnalul de convertire Iconostas (Graphe), iar în 2009 și-a făcut debutul în poezie cu Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei (Ninpress-Charmides). A mai publicat volumele de poezie: Sagarmatha (Tracus Arte, 2012), Colonia fabricii (Cartea Românească, 2015; Casa de Editură Max Blecher, 2025), O lume de evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni (Charmides, 2017), Ale noastre dintru ale noastre (Casa de editură Max Blecher, 2020), Ofsaid (Nemira, 2022).

Moni Stănilă este autoarea romanelor Al 4-lea (Tracus Arte, 2013; Polirom, 2024), Războiul solomonarilor (Polirom, 2018), Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Polirom, 2019), Țipă cât poți (Polirom, 2020) și a cărții pentru copii Prietenii Soarelui (cu ilustrații de Stela Damaschin-Popa; Prut, 2024).

În 2023, a obținut Premiul Radio România Cultural și Premiul „Observator cultural” pentru volumul Ofsaid, cartea fiind tradusă în germană și suedeză. Este laureata Premiului „Constantin Stere” în domeniul literaturii, oferit de Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

 

Publicitate

ALEXANDRU VAKULOVSKI (n. 1978, Antonești, Ștefan Vodă) a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A fondat, împreună cu fratele său, Mihail Vakulovski, și graficianul Dan Perjovschi, revista online „Tiuk!”. A fost redactor-șef al revistei „Stare de Urgență” (2009) și redactor al „Revistei la PLIC – literatură, artă, atitudine” (2010). Conduce, împreună cu Moni Stănilă, Cenaclul „Republica” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău, iar din 2019 realizează, pentru aceeași instituție, interviurile sub genericul „Dialogurile bibliotecii”.

A debutat editorial cu romanul Pizdeţ (Aula, 2002; Polirom, 2020), nominalizat de ASPRO și „România literară” la Premiul pentru cea mai bună carte de proză a anului 2002. În același an, a publicat volumul de poezie Oedip, regele mamei lui Freud  (Aula), urmat de: TU (împreună cu Mihail Vakulovski; Biblioteca de Poezie, 2002), ecstasy (Pontica, 2005), Dați foc la cărți (Tracus Arte, 2012 – Premiul „Transmodernitate” al Ministerului Culturii din Republica Moldova), Priveliști (Charmides, 2017), A cui e casa asta? (Charmides, 2020), Poezia Rock (Prut, 2024).

Este autorul romanelor: Letopizdeț. Cactuși albi pentru iubita mea (Idea Design & Print, 2004; Polirom, 2022), Bong (Polirom, 2007), 157 trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană (Cartier, 2010), Urmuz. Cei dintâi trăsniți (Polirom, 2021). A mai publicat volumul de interviuri Afganii (Tracus Arte, 2016 – nominalizat la premiile revistei „Observator cultural”; Premiul Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova) și „povestea”  Ivan Turbincă 2.0 (Editura Muzeelor Literare, 2019).

Volumul de versuri Oedip, regele mamei lui Freud a fost tradus în limba maghiară, iar în limba franceză i-a apărut antologia Père, ouvre la porte.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 33 de ani, din Mitoc, evacuat din domiciliu pentru amenințare. Polițiștii au emis ordin de protecție

Publicat

Publicitate

Duminică, polițiștii din Vlăsinești au emis ordin de protecție provizoriu, pe numele unui tânăr, de 33 de ani, din comuna Mitoc, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de violență în familie sub forma amenințării.

 

Din cercetări, a reieșit faptul că acesta ar fi provocat scandal la domiciliu și ar fi amenințat-o cu acte de violență pe concubina sa, creându-i o stare de temere.

 

În urma emiterii ordinului de protecție provizoriu, acesta a fost evacuat din locuința comună și are obligația de a nu se apropia la mai puțin de 200 de metri față de victimă.

 

Publicitate

Polițiștii continuă cercetările pentru infracțiunea de violență în familie.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending