Connect with us

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Publicitate

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Publicitate

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Primul hub de mare putere din România pentru încărcarea vehiculelor electrice, deschis pe A1

Publicat

Publicitate

Primul hub de mare putere din România pentru încărcarea autovehiculelor electrice s-a deschis joi, pe A1, în zona localității Miercurea Sibiului, a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, relatează alba24.ro.

„S-a deschis astăzi primul hub de mare putere din România pentru încărcarea autovehiculelor electrice! Stațiile de încărcare pentru vehicule grele (HDV) de 400 kW, amplasate pe A1, în zona localității Miercurea Sibiului (km 288+810), sunt dotate cu 18 puncte de încărcare (câte 9 pe fiecare sens de mers).

Acestora li se adaugă 16 puncte de încărcare pentru autoturisme electrice (câte 8 pe fiecare sens). Această stație, cu o putere instalată de 10 MW, este mai performantă decât stații similare din Germania (Aral Pulse Hamburg – Moorfelet care are 6 puncte și 1,8 MW) și Olanda (Watthub, Geldermalsen, cu o capacitate de 3,6MW)”, a scris Cristian Pistol pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

Cele două stații din hub aparțin OMV Petrom și au un total de 34 de puncte de încărcare rapidă cu o putere instalată de 10 MW. Stațiile de reîncărcare sunt de mare capacitate: cele pentru autoturisme electrice au fiecare o putere de 300 kW și permit încărcarea în 15-20 de minute.

Stațiile de reîncărcare pentru camioane au o capacitate de 400 kW și permit încărcarea unui camion electric în doar 1,5 – 2 ore.

În comparație, stațiile cu o capacitate sub 25 kW necesită o noapte întreagă pentru a finaliza încărcarea. Puterea totală instalată pentru încărcarea vehiculelor este de 10 MW (câte 5 MW pe sens).

Publicitate

Stațiile și dotările aferente au fost construite în baza unui contract de concesiune încheiat între OMV Petrom Marketing și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Pe lângă punctele de alimentare cu carburanți, spațiile de pe autostradă includ și parcări extinse pentru autoturisme, camioane și autocare, toalete publice, zonă servicii – apă, aer, aspirator, zonă de shop cu peste 3.000 de produse atent selectate și zona gastro Viva – cu cafea și gastronomie de calitate – mâncăruri calde, sandvișuri, salate și deserturi, preparate zilnic de bucătarii stației.

În plus, tot aici există acces la servicii precum plata taxei de drum, transfer de bani, plata vignetelor.

Citeste mai mult

Eveniment

Consultații oftalmologice gratuite pentru toți locuitorii comunei Stăuceni

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, 10 mai 2025, între orele 10:00 și 18:30, o echipă de ingineri optometriști va ajunge în toate satele din comuna Stăuceni cu un laborator oftalmologic mobil, oferind consultații gratuite la domiciliu.

Startul se va da la ora 10:00, în parcarea Primăriei Stăuceni, unde cabinetul mobil va rămâne până la ora 11:00. Ulterior, echipa se va deplasa în satele din comună pentru a ajunge cât mai aproape de cetățeni.

Pe lângă consultații, doritorii vor putea achiziționa ochelari de vedere, contra cost, direct de la specialiști.

Acțiunea are loc sub deviza: „Din grijă pentru ochii tăi”.

 Pentru informații suplimentare, doritorii pot suna la: 0732 019 117

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Sinaxa monahală mitropolitană cu stareții și starețele mănăstirilor din cuprinsul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei

Publicat

Publicitate

Joi, 8 mai 2025, Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului a găzduit Sinaxa monahală mitropolitană cu stareții și starețele celor 171 de mănăstiri din cuprinsul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Potrivit temei Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea, în cadrul întâlnirii au fost evocați Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria, precum și Părinții Petroniu de la Prodromu și Dionisie Ignat de la Colciu.

În prima parte a zilei, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită în Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Parascheva” din Roman, de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dimpreună cu un sobor de exarhi și stareți din Mitropolia Moldovei și Bucovinei.

În cadrul slujbei, au fost pomeniți părinții stareți și maicile starețe din eparhiile Mitropoliei Moldovei și Bucovinei care au trecut la Domnul. La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a adresat un cuvânt de bun-venit ierarhilor membri ai Sinodului Mitropolitan, stareților și starețelor sfintelor mănăstiri.

Fiecare eparhie a delegat un reprezentant care să prezinte unele aspecte duhovnicești din viețile Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria și ale Părinților Petroniu de la Prodromu și Dionisie Ignat de la Colciu:

  • Arhiepiscopia Iașilor – Despre Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria a vorbit Arhim. Arsenie Popa, starețul Mănăstirii Sihăstria;

  • Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților – Despre Părintele Petroniu Tănase de la Prodromu a vorbit Arhim. Melchisedec Velnic, Exarh administrativ;

    Publicitate
  • Arhiepiscopia Romanului și Bacăului – Despre Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria a vorbit Arhim. Nicolae Dănilă, Exarh administrativ;

  • Episcopia Hușilor – Despre Părintele Dionisie Ignat de la Colciu a vorbit Arhim. Zaharia Curteanu, Exarh administrativ.

În cadrul sinaxei, a fost prezentat volumul „Voturile monahale în Biserica Ortodoxă Română între Dreptul Canonic și Dreptul Civil”, semnat de Protos. Iustin Taban, consilier juridic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și apărut la Editura Crimca.

Ierarhii prezenți au luat cuvântul și i-au îndemnat pe cei prezenți să se îngrijească de buna rânduială în obștile pe care le au în grijă. De asemenea, fiecare Chiriarh a avut posibilitatea să se întâlnească cu stareții și starețele mănăstirilor din eparhia pe care o păstorește și într-o sinaxă monahală eparhială.

În final, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim pentru găzduirea acestei întâlniri și a stăruit asupra nevoii ca viețuirea monahală să urmeze chipurilor sfinților și părinților evocați, cu accentul pus pe viața de rugăciune în cadrul slujbelor de obște, pe pravila de la chilie, pe duhul ascultării cel întru Hristos și al luptei pentru păstrarea curățeniei sufletești și trupești, precum și pe fidelitatea față de tradiția Sfinților Părinți, cu misiunea specifică pe care o au mănăstirile în inima poporului dreptcredincios.

Citeste mai mult

Eveniment

9 mai 2025 – Ziua naţională a oinei

Publicat

Publicitate

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 87 din 11 aprilie 2023 pentru modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, potrivit https://legislatie.just.ro şi www.cdep.ro.

„Oina este sportul naţional al României. Se instituie ziua de 9 mai Ziua Naţională a Oinei. Ziua Naţională a Oinei va fi marcată de către Federaţia Română de Oină şi de către membrii afiliaţi la aceasta, de către cluburi/asociaţii sportive, de către Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sportului, prin organizarea şi participarea la evenimente cu caracter sportiv sau social, cu scopul de a informa şi de a promova importanţa practicării sportului naţional, oina, pentru sănătatea populaţiei. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, societatea civilă, precum şi persoanele fizice sau juridice pot acorda sprijin material sau logistic sau pot pune la dispoziţie, în mod gratuit, bazele sportive aflate în administrare în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor consacrate acestei zile”, prevede actul normativ.

Potrivit iniţiatorilor, „oina este singurul sport naţional românesc, născut la sat şi posibil să moară la oraş”. „Oina, sportul nostru naţional, contribuie, alături de alte valori naţionale, cum ar fi cântatul şi dansul popular, la realizarea identităţii noastre de români. (…) Motivul pentru care ne dorim să sărbătorim pe 9 mai Ziua Naţională a Oinei, este datorat faptului că în 1899 oina s-a jucat pentru întâia oară oficial. La 9 mai 1899, la Bucureşti, s-a ţinut primul campionat naţional de oină, câştigătoare fiind echipa liceului Nicolae Bălcescu din Brăila”, conform iniţiatorilor grupului senatorial al PSD.

La 15 iunie 2022, Senatul României a adoptat cu 68 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 18 abţineri propunerea legislativă care are ca obiect instituirea zilei de 9 mai ca zi naţională a oinei, precum şi instituirea obligaţiei Federaţiei Române de Oină de a prezenta, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, activităţile propuse a se desfăşura anul următor pentru finanţarea direct de la bugetul de stat a programului naţional „Redescoperă Oina”.

În data de 14 martie 2023, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care oina este declarată sportul naţional al României, iar data de 9 mai este instituită drept Ziua Naţională a Oinei. Camera Deputaţilor a fost for decizional în ce priveşte adoptarea acestei legi.

La 11 aprilie 2023, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care oina este declarată sportul naţional al României, iar 9 mai este instituită drept Ziua Naţională a Oinei.

Publicitate

Legea stabileşte că Federaţia Română de Oină va prezenta, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, activităţile propuse a se desfăşura anul următor pentru finanţarea directă de la bugetul de stat a Programului naţional „Redescoperă Oina”.

Potrivit legii, se înfiinţează Programul naţional „Redescoperă oina”, care constă într-un complex de activităţi necesare susţinerii practicării şi promovării acestui joc şi se desfăşoară prin intermediul Federaţiei Române de Oină şi a structurilor sportive afiliate la aceasta pe întreg teritoriul României.

Finanţarea programului urmează să fie asigurată din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat, alocaţii bugetare, prin Ministerul Sportului, şi, în funcţie de posibilităţi, din fonduri de la bugetele locale. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending