Connect with us

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Publicitate

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Publicitate

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO&VIDEO: Mărțișoare oferite în trafic de polițiștii rutieri împreună cu reprezentații Registrului Auto Român

Publicat

Publicitate

Cu ocazia zilei de 1 Martie, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier, împreună cu reprezentanții Registrului Auto Român au oferit doamnelor și domnișoarelor întâlnite în trafic mărțișoare.

Acestea au primit și recomandări privind conduita preventivă la volan pentru a evita implicarea în evenimente nedorite.

Cu această ocazie, urăm doamnelor și domnișoarelor o primăvară frumoasă, fără evenimente rutiere!

 

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

La Avrămeni se va construi un parc fotovoltaic de 240 kWh. Viceprimarul George Telișcă a semnat astăzi contractul

Publicat

Publicitate

Într-un pas semnificativ pentru dezvoltarea durabilă a comunei Avrămeni, viceprimarul George Telișcă a anunțat astăzi semnarea unui contract de finanțare pentru construirea unui parc fotovoltaic cu o capacitate de 240 kWh. Evenimentul a avut loc într-un cadru oficial alături de Sebastian Burduja, Ministrul Energiei.

Proiectul reprezintă o realizare importantă în direcția modernizării infrastructurii locale și a adoptării unor soluții ecologice pentru producerea de energie. Conform declarațiilor viceprimarului, implementarea acestui parc fotovoltaic va contribui considerabil la reducerea costurilor cu energia pentru gospodăriile din Avrămeni, dar și la protejarea mediului înconjurător prin utilizarea surselor de energie regenerabilă.

„Semnarea acestui contract este o mare realizare pentru comuna noastră. Acest proiect este un pas important spre un viitor mai curat și mai eficient energetic. Ne dorim să sprijinim locuitorii comunei Avrămeni, reducându-le cheltuielile cu energia, în timp ce contribuim la protejarea mediului. Vom rămâne transparenți și vă vom ține la curent cu evoluția proiectului,” a declarat viceprimarul George Telișcă.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța proiectelor de acest tip pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunilor și pentru reducerea dependenței de sursele de energie convenționale.

 „Parcul fotovoltaic din Avrămeni este un exemplu clar al modului în care autoritățile locale pot colabora cu ministerele și cu cetățenii pentru a construi un viitor mai verde. Investițiile în energia regenerabilă nu sunt doar o necesitate globală, ci și o oportunitate de a crea economii semnificative pentru comunitățile locale,” a explicat ministrul Burduja.

Parcul fotovoltaic va fi construit pe un teren deja identificat, iar autoritățile locale promit că lucrările vor începe în scurt timp, în conformitate cu termenii stabiliți în contract. Acesta va fi dotat cu echipamente de ultimă generație, care vor asigura o eficiență maximă în producția de energie solară.

Publicitate

Multe dintre instituțiile publice din Avrămeni vor beneficia de pe urma acestui proiect prin accesul mai facil la surse de energie mai ieftine și mai ecologice.

Autoritățile locale promit că vor continua să sprijine inițiativele de dezvoltare a infrastructurii regenerabile și în viitor, încurajând cetățenii să participe activ la proiectele de modernizare ale comunei.

Citeste mai mult

Eveniment

Tradiții de primăvară: Babele. Ce semnifică, cum se aleg și care este legenda Babei Dochia

Publicat

Publicitate

Tradiții de primăvară: Babele. Ce semnifică, cum se aleg și care este legenda Babei Dochia. Tradițiile de primăvară sunt pline de semnificații și obiceiuri transmise din generație în generație. Unul dintre cele mai cunoscute este cel al Babelor, care marchează începutul lunii martie, informează alba24.ro.

Primele 9 sau chiar 12 zile din această lună sunt dedicate Babei Dochia, un personaj legendar din folclorul românesc.

Zilele Babelor sunt legate de obiceiul Babei Dochia de a urca cu oile la munte. Acest obicei simboliza moartea și renașterea naturii, în legătură cu schimbările care au loc în timpul primăverii, aproape de echinocțiul de primăvară.

Ciclul începe pe 1 martie, ziua în care creștinii o sărbătoresc pe Sfânta Muceniță Evdochia, iar numele Babei Dochia ar veni chiar de la această sfântă.

Baba Dochia, un personaj dinainte de creștinism

Baba Dochia nu este un personaj de origine creștină, ci precreștină, așa cum notează Ion Ghinoiu. Ea a preluat doar numele și ziua de sărbătoare de la Sfânta Evdochia, dar, de fapt, este un simbol al unui personaj negativ. Este descrisă ca fiind o femeie urâtă și răutăcioasă, care își supune nora la mari încercări.

Publicitate

În tradițiile populare, Baba Dochia nu este doar cunoscută pentru cele 9 sau 12 cojoace, dar și pentru vremea schimbătoare și capricioasă din primele zile ale lunii martie. În mitologia românească, ea este considerată personificarea anului vechi și mama lui Dragobete, zeul iubirii, care este opusul ei, reprezentând principiile pozitive și iubirea.

Legenda Babei Dochia

Se spune că legenda Dochiei stă la baza mitului babelor, care apare frecvent în folclorul românesc. Babele sunt femei înțelepte, cu o legătură strânsă cu divinitatea. În multe povești, ele sunt descrise ca ursitoare, moașe sau femei care aveau leacuri pentru orice boală, potrivit historia.ro.

Conform tradiției, pe 1 martie, fetele și femeile „își pun o babă”. În funcție de cum va fi vremea în acea zi, ele își vor ghici soarta pentru tot anul: dacă vor fi frumoase sau urâte, vesele sau supărate.

Cum se aleg Babele

În zilele noastre, obiceiul spune că fiecare persoană dintr-un grup primește una dintre zilele celor 9 sau 12 dedicate Babelor. Acest obicei este strâns legat de legenda Babei Dochia, care simbolizează schimbările sezoniere și confruntarea între iarnă și vară.

Dacă ziua ta de naștere are o cifră mai mare de 9, se adună cele două cifre pentru a afla ce zi îți corespunde din zilele Babei. De exemplu, dacă te-ai născut pe 23, ziua ta va fi 5 martie, pentru că aduni 2 + 3 și obții 5.

Unii aleg ziua în funcție de data lor de naștere, iar alții o fac la întâmplare. Se spune că ziua aleasă reprezintă cum va fi sufletul și firea acelei persoane în acel an.

Zilele senine și calde sunt asociate cu fericirea, norocul și împlinirile, în timp ce zilele reci și ploioase simbolizează tristețea, neîmplinirile și greutățile.

Alte semnificații ale Babelor

O altă interpretare a legendelor despre Baba Dochia, conform lui Ion Ghinoiu, ar fi că aceasta este pusă în contrast cu nora sa. Această confruntare simbolizează opoziția între iarnă și vară. Baba Dochia reprezintă iarna, iar nora este simbolul primăverii și al verii.

În cele 9 sau 12 zile, iarna și vara se luptă, iar în zilele reci și cu viscol, iarna pare să câștige, iar în cele calde și însorite, vara iese învingătoare. La final, după moartea Babei Dochia, vara triumfă.

În concepția tradițională, Baba Dochia era văzută ca o figură maternă, lunară, în timp ce Soarele, simbol al paternității, era asociat cu ziua, vara și viața.

Zilele Babei semnifică, așadar, lupta între forțele întunericului și ale luminii, între noapte și zi. Potrivit credinței populare, după aceste zile capricioase ale Babei Dochia, urmează alte 9 zile mai blânde, numite „zilele moșilor”.

Citeste mai mult

Eveniment

1 martie: Ziua Internațională a Protecției Civile

Publicat

Publicitate

Ziua Internațională a Protecției Civile este marcată anual pe 1 martie, fiind dedicată conștientizării importanței protecției civile și a măsurilor de prevenire și intervenție în situații de urgență, scrie alba24.ro.

Această zi a fost instituită de Organizația Internațională de Protecție Civilă (OIPC) pentru a evidenția rolul esențial al structurilor de protecție civilă în gestionarea dezastrelor naturale, accidentelor tehnologice și situațiilor de urgență.

OIPC a fost fondată în 1931 și are misiunea de a coordona eforturile internaționale pentru protejarea populației și bunurilor împotriva riscurilor majore.

Scopul Zilei Internaționale a Protecției Civile

Creșterea gradului de conștientizare asupra măsurilor de protecție civilă
Recunoașterea eforturilor profesioniștilor din domeniu (pompieri, salvatori, paramedici, voluntari).

Promovarea educației în domeniul siguranței și pregătirii pentru situații de urgență
Consolidarea cooperării internaționale în gestionarea dezastrelor.

Publicitate

În multe țări, inclusiv în România, sunt organizate demonstrații, exerciții de simulare a situațiilor de urgență, conferințe și campanii de informare.

Inspectoratele pentru Situații de Urgență desfășoară acțiuni de pregătire pentru cetățeni, iar în unele locuri se desfășoară expoziții de echipamente și tehnică de intervenție.

Este o zi importantă pentru a reflecta asupra necesității unui sistem eficient de protecție civilă și pentru a recunoaște munca celor care își dedică viața protejării comunităților în fața pericolelor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending