Connect with us

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Publicitate

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Publicitate

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Caz de comerț ilegal cu SPECII PROTEJATE depistat în urma unei acțiuni de control a comisarilor Gărzii de Mediu Botoșani

Publicat

Publicitate

Un caz de comerț ilegal cu specii protejate a fost depistat în urma unei acțiuni de control a Gărzii de Mediu Botoșani, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani – Biroul pentru Protecția Animalelor și ai Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate – Serviciul Teritorial Botoșani, care au desfășurat astăzi o acțiune de inspecție și control pe raza municipiului Botoșani.

Activitatea face parte din Planul de Acțiune privind prevenirea și combaterea deținerii și comerțului ilegal cu specii de faună protejate, în urma unei sesizări primite.

În cadrul verificărilor efectuate, s-a constatat că o persoană fizică deținea și oferea spre vânzare un exemplar de Emys orbicularis (broasca țestoasă de apă), o specie listată în Anexa 4A a O.U.G. nr. 57/2007. Această specie are statut de interes comunitar, necesitând o protecție strictă, și este inclusă și în Anexa C a Regulamentului (CE) nr. 338/97, care reglementează protecția speciilor de faună și floră sălbatice prin controlul comerțului cu acestea.

Conform articolului 33, alineatul (1) din O.U.G. nr. 57/2007, este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, dar și deținerea, transportul, comerțul sau schimbul acestora în orice scop, dacă au fost luate din natură.

Având în vedere că aceste fapte constituie infracțiuni, organele de cercetare ale Poliției Judiciare din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor Botoșani au întocmit documentele de constatare necesare.

„Reamintim că valoarea comerțului ilegal cu specii sălbatice de faună și floră în Uniunea Europeană a fost estimată la cel puțin 4,7 milioane de euro în anul 2019, conform raportului TRAFFIC privind confiscările de specii CITES în perioada ianuarie-decembrie 2019”, a transmis Garda de Mediu Botoșani.

Publicitate

Autoritățile atrag atenția asupra importanței protejării biodiversității și sancționării oricăror activități care pun în pericol speciile sălbatice.

Citeste mai mult

Administratie

Toate panourile publicitare ale societăților care nu dețin contracte cu Primăria Municipiului Botoșani vor dispărea de pe stâlpi

Publicat

Publicitate

Toate zonele de publicitate ale municipiului Botoșani vor fi eliberate de panouri ale unor societăți care nu dețin sau nu mai dețin contracte în acest sens cu Primăria Municipiului Botoșani.
Campania a demarat deja, de pe stâlpii care deservesc rețeaua de electricitate din mai multe zone ale orașului fiind dezafectate panourile publicitare deteriorate sau care nu fac obiectul unor convenții încheiate cu autoritatea publică locală.
De aceste acțiuni este responsabilă Direcția Servicii Publice (DSP), din cadrul municipalității, prin angajați instruiți și echipați corespunzător.
Panourile publicitare strânse vor fi depozitate la sediul DSP din strada Codrului.
„Prin acest demers, curățăm imaginea orașului și facem ordine și în segmentul publicitar. Mai mult, cele mai multe panouri dezafectate arătau dezolant”, a susținut primarul Cosmin Andrei.
Pentru ca un agent economic să afișeze materiale publicitare în spațiul public, acesta trebuie să consulte un regulament de publicitate, disponibil pe pagina web a Primăriei Municipiului Botoșani, cadru în care sunt prevăzute zonele de publicitate sau dimensiunea panourilor. Ulterior se organizează licitație iar costurile sunt stabilite în urma acestei proceduri.

Citeste mai mult

Eveniment

Jandarmerii botoșăneni, la ceas de bilanț

Publicat

Publicitate

În această dimineață, la sediul Jandarmeriei Botoșani s-a desfășurat ,,Evaluarea activității și a rezultatelor obținute de Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani în anul 2024″.

Activitatea a fost organizată în sistem videoconferință cu reprezentanți ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, iar materialul de bilanț a fost prezentat de colonelul Boariu Cristian, inspector șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani.
În perioadă analizată, prioritatea inspectoratului a fost siguranța cetățenilor și creșterea eficienței structurilor operative de ordine publică și pază și protecție instituțională.
Obiectivele inspectoratului au fost adaptate la modificările situației operative, iar pentru gestionarea acesteia s-au executat 7051 misiuni de ordine publică și acțiuni în comun cu alte structuri cu competențe în domeniu.
Aproximativ 1000 de jandarmi au participat, împreună cu polițiștii botoșăneni, la 275 de acțiuni ,,Blocada”, pentru prevenirea și combaterea faptelor de violență și a faptelor de deținere, consum și trafic de substanțe psihoactive/interzise.
Pentru menținerea ordinii publice în sistem integrat, s-a acționat prin constituirea a 2983 de patrule mixte polițist-jandarm, în mediul urban și rural.
În ceea ce privește asigurarea ordinii și siguranței publice, peste 2600 de jandarmi au executat 373 de misiuni la acțiuni de protest, manifestări cultural-artistice, religioase și jocuri sportive.
În veferea desfășurării fără incidente a alegerilor pentru Parlamentul European, autoritățile publice locale, Președintele României, Senat și Camera Deputaților, au fost executate 444 misiuni de asigurare a ordinii publice, la care au participat 1696 de jandarmi.
În anul precedent, au fost aplicate nu mai puțin de 3755 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 1900000 de lei, au fost constatate 88 de infracțiuni cu 112 autori identificați și au fost executate 561 mandate de aducere emise de organele judiciare.
Paza celor 18 obiective din competență, a transporturilor speciale, de bunuri și valori, precum și a corespondenței clasificate s-au desfășurat fără probleme, concomitent cu asigurarea ordinii interioare în 17 săli la instanțele de judecată.
493 de acțiuni, la care au participat 1900 de jandarmi, au fost executate în cooperare cu alte instituții, fiind obținute rezultate pozitive în mai multe domenii de competență.
Activitățile preventive s-au desfășurat pe domeniile prioritare de acțiune, dintre care menționăm prevenirea delicvenței juvenile și a violenței în instituțiile de învățământ, în acest sens fiind organizate nu mai puțin de 429 de activități, cu 15914 de participanți.
În anul 2024, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani a acționat pentru consolidarea climatului de ordine şi siguranță publică în zona de responsabilitate și creșterea calității serviciului public oferit pentru siguranța cetățenilor.

Citeste mai mult

Economie

Orașul din România unde angajații lucrează doar 4 luni, dar primesc salariu pe tot parcursul anului

Publicat

Publicitate

Telegondola din Mamaia funcționează doar patru luni pe an, în perioada iunie-septembrie, dar angajații permanenți și membrii Consiliului de Administrație primesc salarii pe toată durata anului, scrie cancan.ro.

Proprietarul telegondolei este statul român, printr-o asociere între Ministerul Economiei și Primăria Constanța. Ministerul Economiei are trei reprezentanți în consiliul de administrație, iar primăria are doi. Activitatea principală a companiei constă în vânzarea de bilete turiștilor care vor să admire Marea Neagră de la înălțime, iar profitabilitatea depinde exclusiv de numărul de vizitatori care ajung în stațiune în timpul sezonului estival.

Telegondola din Mamaia funcționează doar patru luni pe an

În extrasezon, cabinele sunt depozitate într-un hangar, activitatea fiind complet suspendată. Cu toate acestea, cheltuielile salariale pentru angajați și pentru consiliul de administrație rămân constante pe parcursul întregului an.

Compania are 11 angajați permanenți, printre care se numără și directorul general, iar patru dintre aceștia lucrează în birouri. Pe lângă angajații direcți, există un consiliu de administrație format din cinci membri, fiecare dintre aceștia primind o indemnizație lunară de 1.795 de lei, chiar și în perioada în care telegondola este inactivă.

Pe lângă faptul că nu funcționează decât patru luni pe an, compania nu are o strategie concretă pentru a crește veniturile. Performanța economică depinde strict de afluxul de turiști din stațiunea Mamaia, fără o influență directă din partea Consiliului de Administrație.

Din păcate, în ultimii ani, Mamaia a pierdut o parte din popularitatea sa, mulți turiști preferând stațiuni mai accesibile financiar, precum Eforie Nord sau Saturn. Această scădere a fluxului de vizitatori afectează indirect și profitabilitatea Telegondolei, care nu reușește să atragă suficienți turiști pentru a-și optimiza veniturile.

Publicitate

Pe fondul scăderii numărului de turiști și al măsurilor de austeritate anunțate de guvern, eficiența și viabilitatea acestui model de operare sunt puse sub semnul întrebării. Mamaia continuă să atragă turiști datorită poziției sale și a infrastructurii, dar fără o strategie concretă de revitalizare, telegondola riscă să devină doar o altă cheltuială a statului, într-o stațiune care pierde din ce în ce mai mult din farmecul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending