Connect with us

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Publicitate

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Publicitate

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Concediile medicale au scăzut cu aproape 30%. Câți bani s-au economisit la stat. Anunțul ministrului Sănătății

Publicat

Publicitate

A scăzut semnificativ numărul concediilor medicale. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că se înregistrează o scădere constantă a concediilor fără fundament medical, informează alba24.

”Dacă în perioada ianuarie–iunie 2025 se observă o scădere de doar 3% a numărului de concedii, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, începând cu luna iulie, când măsurile au fost ferme și fără echivoc, lucrurile s-au schimbat rapid”, a anunțat ministrului.

Potrivit sursei citate, ”se observă o scădere constantă a concediilor fără fundament medical, dar și o reducere de aproape 28% pentru lunile iulie–septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada iulie–septembrie 2025, s-au acordat cu peste 200.000 de concedii medicale mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut.

Sunt economisiți 310 milioane de lei din bugetul de concedii medicale, mai anunță Rogobete.

Potrivit ministrului, sunt ”bani care rămân acolo unde trebuie: pentru pacienți și pentru sistemul medical”.

Publicitate

Alexandru Rogobete susține că ”este o confirmare a faptului că fenomenul abuzurilor este în retragere”.

Acesta precizează că ”măsurile legislative adoptate în luna iulie, împreună cu controalele desfășurate în unitățile sanitare și cabinetele medicale unde se elibera un număr ridicat de concedii, au avut un efect direct”.

Citeste mai mult

Economie

ITM Botoșani a dat amenzi de peste 220.000 de lei într-o lună: Muncă la negru și lipsa măsurilor de protecție, printre nereguli

Publicat

Publicitate

În cursul lunii octombrie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost efectuate 84 controale. Au fost dispuse 122 măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate, au fost aplicate 20 sancţiuni contravenționale, din care 6 avertismente și 14 amenzi, în valoare de 173.000 lei.

In cadrul acestor controale efectuate, au fost depistate 8 persoane prestând muncă nedeclarată, 2 desfășurându-și activitatea fără întocmirea contractului individual de muncă, 4 având contracte individuale de muncă netransmise în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității și 2 se aflau în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractului individual de muncă cu timp parțial, motiv pentru care s-au aplicat 4 amenzi în valoare totală de 140.000 lei.

Deficiențele constatate au vizat:

netransmiterea datelor în Registrul general de evidență a salariaților în termenele

  prevăzute în Hotărârea nr.295/2025 și în registrul zilierilor, conform Legii 52/2011;

– nepăstrarea la locul de muncă a unei copii după contractul individual de muncă;

Publicitate

neplata orelor de muncă suplimentare;

lipsa evidenței timpului de muncă;

neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive;

– neeliberarea de către angajatori a documentelor aferente încetării activității de către

  salariat (decizie de încetare, adeverință privind activitatea prestată, extras Revisal).

 

Angajatorii sancționați contravențional au încălcat prevederi ale legislației muncii, referitoare la:

primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract

  individual de muncă;

– primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor

  contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu

  în ziua anterioară începerii activității;

primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariaţi cu depăşirea duratei timpului de

  muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial;

– neîndeplinirea obligației de a ține la locul de muncă unde salariatul își desfășoară

  activitatea evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea

  orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, și de a supune controlului

  inspectorilor de muncă aceasta evidență, ori de câte ori se solicita acest lucru;

netransmiterea datelor în Registrul general de evidență a salariaților în termenele

  prevăzute în Hotărârea nr.295/2025 și în registrul zilierilor, conform Legii 52/2011;

– neîndeplinirea obligației angajatorului de a plăti salariul, la data stabilită în contractul

  individual de muncă, în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern;

neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive.

De asemenea, în luna octombrie, Compartimentul Contracte Colective de Muncă şi Monitorizare Relaţii de Muncă a eliberat 132 de certificate/rapoarte cu informaţii extrase din baza de date gestionată de Inspecţia Muncii, 5 adeverințe eliberate în baza documentelor existente în arhiva ITM și un număr de 15 carnete de muncă aflate în gestiune şi neridicate de titulari în termenul legal.

Totodată, au fost preluate, la sediul inspectoratului de muncă, 56 de registre electronice de evidenţă a salariaţilor.

 

În domeniul securității și sănătății în muncă, în cursul lunii octombrie, s-au desfăşurat următoarele activităţi:

– au fost efectuate controale la un număr de 57 agenţi economici, din care au fost

  sancționați 34, au fost constatate 48 neconformităţi şi au fost dispuse 54 de măsuri, fiind

  aplicate 7 amenzi în valoare de 54.000 lei și 41 avertismente;

– Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani i-au fost comunicate 5 evenimente de

  către angajatori;

– 4 evenimente au fost cercetate de angajatori și avizate de Inspectoratul Teritorial de

  Muncă Botoșani;

– 2 evenimente au fost cercetate de ITM Botoșani și avizate de Inspecția Muncii;

au fost înregistrate 6 persoane accidentate în accidente de muncă, din care 4 decedate

  și 2 cu incapacitate temporară de muncă.

Cele mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost:

– angajatorul nu a depus la ITM lista substanțelor chimice periculoase;

– angajatorul nu a transmis lucrătoarei gravide informarea cu concluziile Raportului de

  evaluare întocmit de medicul de medicina muncii și nu a luat măsuri pentru a informa

  semestrial salariatele asupra drepturilor pe care acestea le au conform OUG nr.96/2003;

– lipsă instruire în domeniul securitate și sănătate în muncă;

– nu au fost efectuate examenele medicale periodice la termenele impuse;

– angajatorul nu face dovada acordării echipamentului individual de protecție;

– lipsă instruire cu privire la modul corect de manipulare a maselor;

– lipsa evaluării riscurilor de accidentare și de îmbolnăvire profesională;

nu s-a consemnat în fișele de instruire individuală rezultatul verificării însușirii de către

  lucrători a prevederilor legislației în domeniul SSM;

– nu se păstrează la locul de muncă fișele individuale de instruire;

– lipsa planului de prevenire și protecție de securitate și sănătate în muncă;

– angajatorul nu a finalizat verificarea însușirii cunoștințelor pe bază de teste a

  lucrătorilor;

– angajatorul nu a finalizat măsurile pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare;

– semnalizare de securitate și sănătate în muncă incompletă;

– fișele de aptitudini nu se regăsesc în fișele individuale de intruire;

– nu s-a elaborat programul de instruire-testare;

– nu s-au luat măsuri ca în zonele cu risc ridicat accesul să fie permis numai persoanelor

  autorizate;

– nu s-a transmis la ITM procesul verbal încheiat la întrunirea Comitetului de Securitate și

  Sănătate în Muncă;

– nu s-au luat măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și

  evacuarea lucrătorilor;

– lucrătorii nu au avut acces la fișele cu date tehnice de securitate.

  Valoarea amenzilor aplicate de către ITM Botoşani, în luna octombrie, în domeniile de competență, este de 227.000 lei.

Citeste mai mult

Eveniment

Pescuitul cu japca, prins în flagrant la Stânca-Costești

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi Botoșani au desfășurat, o acțiune pe lacul de acumulare Stânca-Costești, în cooperare cu comisari ai Gărzii de Mediu și reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură.

 

În cadrul acțiunii, au fost legitimate peste 30 de persoane și verificați nouă pescari. Pentru neregulile constatate, au fost aplicate nouă sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 6.500 de lei.

Opt dintre acestea, în valoare de 5.000 de lei au fost aplicate pentru pescuitul la mai puțin de 500 de metri de baraj.

Totodată, au fost ridicate în vederea confiscării două unelte de pescuit în valoare de 1.000 de lei.

De asemenea, au fost constatate două infracțiuni.

Publicitate

 

Exemplu:

În zona „lacului de liniștire” a barajului, din localitatea Stânca, jud. Botoșani, polițiștii au depistat un bărbat, de 45 de ani, din aceeași localitate, care ar fi pescuit cu unelte interzise (cu japca, prin greblare).

La vederea polițiștilor, bărbatul a aruncat unealta în apă; aceasta a fost recuperată și identificată ca lansetă prevăzută cu mulinetă și ancoră cu trei ace și plumb, folosită la pescuit prin greblare.

S-a întocmit dosar penal pentru infracțiunea de „pescuitul cu japca, cu osia, cu sulița, țeapa sau cu alte unelte neautorizate, prin greblare sau harponare”.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor, alături de elevii botoșăneni în Săptămâna „Școala Altfel”

Publicat

Publicitate

Joi, polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor au desfășurat activități informativ preventive cu elevii Școlii Gimnaziale nr. 7 din municipiul Botoșani.

 În cadrul programului educațional au fost purtate discuții despre legislația incidentă protecției animalelor cu scopul de a promova structura pentru protecția animalelor, dezvoltarea compasiunii față de animale, promovarea drepturilor și bunăstării animalelor.

 

Elevilor le-au fost distribuite fișe de lucru pentru a crea un mediu interactiv și pentru a facilita asimilarea informațiilor și pentru corelarea imaginii Poliției Române și a structurii pentru protecția animalelor cu o interacțiune productivă și plăcută.

 

Activitatea se încadrează în obiectivele privind activitățile de informare a populației cu privire la atribuțiile structurilor pentru protecția animalelor, obligațiile deținătorilor de animale, precum și consecințele rezultate în urma acțiunilor de cruzime și rele tratamente aplicate animalelor.

Publicitate

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending