Connect with us

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Publicitate

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Publicitate

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Accident la Frumușica: Autoutilitară răsturnată în afara drumului. Pompierii au intervenit pentru siguranța zonei

Publicat

Publicitate

Un accident rutier s-a produs, în această după-amiază, în localitatea Frumușica, unde o autoutilitară a ajuns răsturnată în afara părții carosabile. Din fericire, evenimentul nu s-a soldat cu victime, iar nicio persoană nu a rămas încarcerată.

La fața locului au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, care s-au deplasat cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, pregătiți pentru orice situație. Ajunși la locul accidentului, salvatorii au constatat că autoutilitara era răsturnată în afara drumului, însă ocupanții acesteia nu aveau nevoie de îngrijiri medicale.

Intervenția a fost una preventivă, pompierii acționând rapid pentru a elimina orice risc suplimentar. Aceștia au asigurat măsurile specifice de prevenire a incendiilor și au securizat zona, astfel încât circulația să se desfășoare în condiții de siguranță.

Autoritățile urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs accidentul.

Citeste mai mult

Eveniment

Parastas pentru Mihai Eminescu la Cimitirul Bellu: A rămas nemuritor

Publicat

Publicitate

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a oficiat joi slujba parastasului pentru poetul Mihai Eminescu, la mormântul său din Cimitirul Bellu.

Pomenirea a avut loc de Ziua Culturii Naționale, în contextul împlinirii a 176 de ani de la nașterea acestuia.

„Întotdeauna, la 15 ianuarie sau la jumătatea lunii iunie, ochii noștri se îndreaptă către chipul lui Eminescu, care a rămas nemuritor”, a subliniat Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ierarhul a amintit că despre poetul Mihai Eminescu au vorbit mulți istorici, oameni de cultură, poeți și autori, evidențiindu-l pe Patriarhul Miron Cristea.

„Nu-l putem uita pe Miron Christea, întâiul Patriarh al României, primul dintre cei care i-au acordat lui Eminescu o lucrare care a rămas deschizătoare de drum, el, folosind cele mai frumoase cuvinte, atunci când l-a elogiat pe Eminescu”.

„Au fost și atâția alți oameni ai Bisericii, au fost rudeniile sale, întrucât provenea dintr-o familie aproape monahală, cu vreo șapte sau opt rudenii apropiate, unchi și mătuși, verișoare și așa mai departe, rudenii apropiate, îndeosebi dinspre mamă”, a explicat Preasfinția Sa.

Publicitate

Un om modest

Episcopul vicar a subliniat că cei care l-au cunoscut pe Mihai Eminescu l-au descris ca un om modest dincolo de geniul lui care i-a uimit pe toți.

„Aceste amintiri ne fac să înțelegem că unii oameni rămân nemuritori dincolo de trecerea timpului”.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidențiat contribuția lui Teodor V. Ștefanelli și a altor poeți la păstrarea vie a memoriei lui Mihai Eminescu.

„Ștefanelli a reușit să vorbească despre întâlnirea de la Putna ca despre un eveniment pentru care Eminescu s-a străduit cel puțin trei ani cu alți oameni luminați ai națiunii române de atunci. Dar cuvintele lui Ștefanelli ne spun că Eminescu n-a dorit să fie în fruntea comitetului organizator de la Putna, n-a dorit să se afirme înaintea altora, dar a contribuit cel mai mult”.

Slujba Parastasului a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți la Capela Cimitirului Bellu.

Comemorarea poetului național a fost organizată de preotul Florin Ionică, consilier eparhial la Sectorul Cimitire, monumente și servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ziua Culturii Naționale

Anual, în data de 15 ianuarie este sărbătorită Ziua Culturii Naționale, dată care coincide cu ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu.

El a fost una dintre personalitățile culturii române, activând ca autor de poezie, proză, dramaturgie și publicistică. El s-a născut în data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani sau Ipotești.

Poetul a desfășurat o largă activitate în societatea Junimea şi a lucrat ca redactor la ziarul Timpul. A debutat în literatură la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat la Viena pentru a-și continua studiile.

A fost prieten cu Ion Creangă, considerată drept una dintre cele mai frumoase și statornice prietenii din istoria literaturii române.

PS Timotei Prahoveanul a oficiat o slujbă de pomenire pentru poetul Mihai Eminescu, joi, 15 ianuarie 2026, la Cimitirul Bellu. Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Mai multe fotografii de la eveniment vor fi disponibile în Secțiunea Foto.

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Incendiu devastator lângă biserica din Victoria: Un bunic de peste 80 de ani a rămas fără locuință. Să-l ajutăm să se întoarcă în căsuța sa

Publicat

Publicitate

Un incendiu izbucnit în zorii zilei de 14 ianuarie 2026 a lăsat fără adăpost un bătrân în vârstă de peste 80 de ani din localitatea Victoria, județul Botoșani. Locuința acestuia, situată chiar în vecinătatea bisericii și a casei parohiale, a fost mistuită aproape în totalitate de flăcări.

Potrivit informațiilor transmise de preotul paroh Bogdan Azamfirei, focul ar fi pornit cel mai probabil de la hornul supraîncins, un pericol frecvent în sezonul rece. În momentul izbucnirii incendiului, bătrânul, se afla în locuință împreună cu un nepot.

„Din casa bătrânului nu au mai rămas decât zidurile exterioare și acoperișul. Din cauza cantității mari de apă folosite la stingerea incendiului, zidurile, fiind din pământ, nu vor mai rezista mult, astfel că locuința va trebui demolată și reconstruită de la zero”, a precizat preotul paroh.

Pentru moment, bătrânul va fi găzduit de una dintre fiicele sale, însă situația este una temporară. Odată cu venirea primăverii, când condițiile meteo vor permite, vor trebui începute lucrările de reconstrucție a unei noi locuințe, astfel încât acesta să poată avea din nou un cămin.

În acest context, Parohia Victoria face apel la solidaritatea credincioșilor și a tuturor celor care pot oferi sprijin. A fost inițiată o colectă de fonduri, atât la biserică, cât și în contul parohiei, banii urmând să fie folosiți exclusiv pentru refacerea locuinței distruse de incendiu.

Cei care doresc să contribuie pot face donații în contul:

Publicitate
  • IBAN: RO03 RNCB 0041 0848 1095 0001

  • Titular: Parohia Victoria (BCR – Sucursala Botoșani)

  • Mențiune: „ajutor V.I.”

Pentru informații suplimentare, preotul paroh Bogdan Azamfirei poate fi contactat la numărul de telefon 0749 825 454.

„Iubiții mei în Hristos, să facem din toată inima faptele milostivirii, socotind pierdută ziua în care n-am ajutat pe cineva…”, este îndemnul transmis comunității de preotul paroh, amintind cuvintele Sfântului Ierarh Luca al Crimeii.

Citeste mai mult

Eveniment

Câștigătorul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” va deveni cetățean de onoare al municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Câștigătorul ediției din 2026 a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ pentru Opera Omnia va deveni, în mod tradițional, cetățean de onoare al municipiului Botoșani, în baza unei hotărâri adoptate, joi, într-o ședință extraordinară a Consiliului Local al municipiului Botoșani.

Numele laureatului urmează să fie cunoscut în cadrul unei gale speciale de acordare a premiului, care va fi organizată joi seară la Teatrul ‘Mihai Eminescu’ din Botoșani.

‘Suntem la a 35-a ediție, într-un format care s-a păstrat și pe care îl apreciem. Cu votul dumneavoastră, lista cetățenilor de onoare s-a îmbogățit cu încă un cetățean sua o cetățeancă. Anul trecut, am avut o laureată a Premiului Național de Poezie’, a afirmat primarul Cosmin Andrei.

Pentru acest prestigios premiu au fost nominalizați poeții Nichita Danilov, Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.

Nominalizările au fost efectuate în urma unui sondaj din perioada septembrie – noiembrie 2025, de către Fundația Culturală ˜Hyperion- Caiete Botoșănene.

Premiul, care este acordat de Primăria Botoșani și Consiliul Local al municipiului Botoșani, are o valoare brută de 40.000 de lei.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending