Connect with us

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Publicitate

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Publicitate

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Originea inedită a celei mai populare perechi de pantaloni. Cum a ajuns îmbrăcămintea marinarilor și muncitorilor o ținută la modă

Publicat

Publicitate

Blugii, așa cum le zic românii, sunt niște pantaloni foarte la modă, atât pentru bărbați cât și pentru femei. În realitate au purta numele de Jeans sau Denim și au o istorie îndelungată. Inițial nu au avut nimic de-a face cu moda, fiind o îmbrăcăminte practică a claselor de jos, scrie ADEVARUL.

Jeans, Blue-Jeans sau pur și simplu blugii, așa cum le zic românii, sunt un accesoriu vestimentar aproape indispensabil al omului modern. Practici, rezistenți, ba chiar fashion, blugii își fac pe deplin treaba. Mărcile consacrate sunt foarte scumpe și nu sunt la îndemâna oricui. Deși pare un obiect vestimentar specific lumii contemporane, blugii au o istorie îndelungată și au avut un scop, total diferit față de cel de astăzi.

De la „bleu de Genes” la „de Nîmes”, îmbrăcămintea marinarilor și hamalilor

Istoria blugilor începe cu o pereche de pantaloni numiți, în limba franceză „bleu de Genes”, adică „albastru de Genova”. Aceștia erau realizați în secolul al XVI lea dintr-o țesătură provenită din Franța. Mai precis din orașul Nîmes, renumit pentru „serge de Nîmes” un amestec de mătase și lână. Astfel, prin stâlcirea cuvintelor, de-a lungul timpului, „bleu de Genes” s-a transformat în „bleu-jeans” iar „serge de Nîmes” în „Denim”. Acești pantaloni, „bleu de Genes” erau folosiți de marina genoveză. Erau, în primul rând, rezistenți. Marinarii genovezi dar și hamalii din porturi aveau o viață dură, pe mare și aveau nevoie de îmbrăcăminte rezistentă. În plus, „bleu de Genes” erau foarte ușor de întreținut. Marinarii genovezi îi spălau introducându-i în plasele de pescuit. Tot atunci a apărut și culoarea aceea de blug decolorat, spălăcit. Și asta în condițiile în care pantalonii se decolorau puternic de la soare și apa sărată.

Din porturile Europei, în America

Prin secolul al XIX lea, pantalonii de tip „blue-jeans” și „denim” erau foarte populari în mediile muncitorești din Europa, dar și pentru marinarii din porturi. Acești „denim” nu erau, însă aceeași cu blugii moderni. Vechii pantaloni de lucru „denim” au fost transformați în blugii de astăzi, la finele secolului al XIX lea, în California. Mai precis, în anul 1850, un evreu emigrat din Germania, în Statele Unite, a plecat către vest, în California, în timpul celebrei „goane după aur”. Se numea Levi Strauss și vindea căutătorilor de aur, obișnuiții pantaloni de muncă „denim”.

Timp de un deceniu, Levi Strauss&Co, așa cum se numea afacerea familiei sale, a fost principalul furnizor al magazinelor din Vest. În anul 1872, Levi Strauss primește o ofertă neașteptată de la un croitor, din orașul Reno, numit Jacob Davis. Acesta îi cere negustorului evreu să îmbunătățească calitatea pantalonilor „Denim”, pentru a fi mai rezistenți. Levi Strauss schimbă croiala și inventează un accesoriu emblematic: capsele pentru buzunare. Cu noua croială și întăriturile necesare, noii pantaloni denim au devenit cel mai căutat obiect vestimentar din Vest.

Publicitate

Era folosit atât de căutătorii de aur, de muncitorii de la căile ferate dar și de văcari, celebrii cowboy. Levi Strauss devine partener de afaceri cu Jacob Davis, care era tot evreu, dar emigrant din Letonia, și pune pe picioare una dintre cele mai profitabile afaceri cu haine. Noul produs a căpătat numele de „blue-jean”, cu marca Levi Strauss. Inițial, Levi Strauss făcea salopete pentru muncitori și mineri. Mai apoi a extins gama pentru cowboy. În anul 1873, invenția capselor de buzunare, cu tot cu întăriturile necesare a fost patentantă oficial, prin US Pantent 139,121.

Blue Jeans sau Jeans, așa cum se numesc în mod corect acești pantaloni, au fost utilizați aproape exclusiv de muncitori, marinari și cowboy până în anii 50. În filmul „Rebel fără cauză”, celebrul actor James Dean a îmbrăcat o pereche de blue-jeans, făcând celebri acești pantaloni. La scurt timp, toți tinerii își doreau o pereche de jeanși, ca cei purtați de James Dean. Blue jeans devenea o modă și un fenomen vestimentar.

Citeste mai mult

Eveniment

Evaluarea la clasa a IV-a continuă cu proba la Matematică și științe ale naturii

Publicat

Publicitate

Evaluarea națională la clasa a IV-a continuă miercuri cu proba la Matematică și științe ale naturii, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Elevii de clasa a IV-a au susținut marți proba la Limbă și comunicare – Limba română / Limba română pentru minoritățile naționale.

Elevii din partea minorităților naționale vor susține joi proba de Limbă și comunicare – Limba maternă.

Elevii din clasa a VI-a încep probele pe 27 mai – Limbă și comunicare (Limba română). Urmează pe 28 mai – Matematică și științe ale naturii, iar pe 28 mai – Limbă și comunicare (Limba maternă).

Testele sunt evaluate în cadrul unității de învățământ, în maximum 7 zile de la data susținerii ultimului test de la clasa respectivă.

Rezultatele obținute nu se afișează, nu se comunică public și nu se înregistrează în catalogul clasei.

Publicitate

La solicitarea scrisă a elevului, punctajele obținute se pot echivala în calificative/note și pot fi trecute în catalog.

Rezultatele evaluărilor vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ, fiind apoi folosite pentru întocmirea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Sub binecuvântarea sfinților ocrotitori, Parohia Vorona Centru își cinstește hramul cu rugăciune, recunoștință și bucurie frățească

Publicat

Publicitate

În ziua de pomenire a Sfinților Împărați Constantin și Elena, cei întocmai cu Apostolii cinstiți și de Dumnezeu încununați, se sărbătorește și hramul parohiei Vorona Centru din Protopopiatul Botoșani.

Vorona Centru este una din cele zece parohii ale comunei și se află situată în centrul celei mai cunoscute și sonore comune ale județului nostru, Vorona.

Biserica a fost construită după Revoluție pe locul unde mai întâi a străjuit o Troiță în cinstea Eroilor, fapt pentru care al doilea hram al ei este Înălțarea Domnului, ca zi de pomenire a tuturor Eroilor neamului. În chiar giratoriul localității, în fața bisericii și a primăriei, străjuiește astăzi un monument măreț în jurul căruia aducem adeseori prinos de recunoștință și cinstire celor care s-au jertfit pentru țară și credință.

Acum, la Hramul principal al bisericii și al satului, programul sărbătorii începe firesc cu Vecernia Mare și Litia în sobor, urmate de o Agapă pentru invitați în ajunul zilei. A doua zi, programul liturgic cuprinde Ceasurile, Utrenia, Acatistul Sfinților, Dumnezeiasca Liturghie și Parastas.

Un specific al locului este Praznicul de la sfârșitul slujbei la care sunt invitați toți cei care au luat parte la Sfânta Liturghie, agapa frățească fiind continuarea firească a Cinei Euharistice din cadrul cultului. Vom lua masa în sala mare a Complexului Parohial ,,Sf. Ier. Nicolae”, cler, enoriași, musafiri din localitățile învecinate,  dimpreună cu autoritățile și reprezentanții instituțiilor locale.

Un alt moment important al evenimentului va fi expoziția de ouă încondeiate și premierea copiilor și tinerilor participanți la Atelierul de Încondeiat ouă pascale. Acesta s-a desfășurat pe durata a două luni și a fost organizat de Primăria Comunei Vorona în parteneriat cu Parohia noastră, cu Liceul Tehnologic Vorona, cu Centrul de Informare Turistică și Căminul Cultural, având ca îndrumătoare pe cunoscuta dna Elena Alexa, meșter popular al comunei.

Publicitate

Invităm și așteptăm cu frățească și părintească dragoste pe toți cei care pot și vor să fim împreună în ziua când ne cinstim și ne pomenim ocrotitorii.

(pr. Andrei Anușca)

Citeste mai mult

Eveniment

Panică la Vlăsinești! O mașină a luat foc într-o gospodărie, în miez de noapte

Publicat

Publicitate

La caz s-au deplasat pompierii militari din cadrul Stației Săveni și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Vlăsinești, cu o autospecială de stingere.

Aceștia au constatat faptul că mașina ardea totalitate și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă.

Din fericire nu au fost persoane rănite.

Cel mai probabil evenimentul s-a produs din cauza unui scurtcircuit.

Pentru a preveni incendiile auto, recomandăm respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending