Connect with us
Publicitate

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

La 31 martie România intră în Air Schengen. Ce schimbări apar şi ce trebuie să ştiţi dacă mergeți la rude în Europa

Publicat

Începând cu data de 31 martie vor fi ridicate controalele de frontieră pentru cetăţenii statelor Schengen, controalele la frontierele aeriene şi maritime se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră, transmite Poliţia de Frontieră, relatează mediafax.ro.

În contextul adoptării Ordonanţei de Urgenţă nr. 25 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor şi al frontierei, începând cu 31 martie anul curent, cetăţenii care călătoresc în statele din spaţiul Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. Concret, nu se vor mai opri la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, aceştia urmând să meargă direct către porţile de îmbarcare. În sarcina pasagerilor nu va fi nicio obligaţie suplimentară.

Însă, poliţiştii de frontieră vor fi în continuare prezenţi în incinta aeroporturilor şi vor efectua acţiuni poliţieneşti punctuale şi inopinate pentru a verifica identitatea şi situaţia legală a persoanelor, dar şi pentru a preveni şi combate posibile fapte ilegale.

Acţiunile poliţieneşti se vor efectua în baza unei analize de risc sau a unei suspiciuni rezonabile. Într-un astfel de caz, poliţistul va putea face demersuri pentru a stabili identitatea persoanei şi verificări în bazele de date operative. Poliţiştii vor avea în dotare dispozitive mobile de control cu care vor efectua aceste verificări.

În situaţia în care suspiciunile nu se confirmă, persoana îşi poate continua călătoria. Dacă acestea se confirmă, persoanei i se va întrerupe călătoria şi se vor aplica măsuri legale.

Persoanele urmărite general sau internaţional vor fi reţinute şi predate autorităţilor competente, iar celor care se constată că au comis infracţiuni – deţin substanţe interzise, documente false sau falsificate, sunt migranţi ilegali – li se vor întocmi actele premergătoare cercetării penale.

În ceea ce priveşte cetăţenii români minori, ca şi în cazul adulţilor, aceştia nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge de asemenea direct către poarta de îmbarcare. Aceştia NU vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca şi până în prezent.

În acest context reamintim pe scurt, care sunt documentele necesare la ieşirea din ţară în cazul cetăţenilor români minori, în funcţie de situaţie:

Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare:

  • Document de călătorie valabil
  • Acordul celuilalt părinte dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi
  • Acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele
  • Doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reşedinţă şi face dovada în acest sens
  • Doar acordul unuia dintre părinţi când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei
  • Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de:

►Document de călătorie valabil
►Acord din partea ambilor părinţi
►Doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte
►Pentru a verifica dacă cetăţenii români minori şi însoţitorii acestora sunt în posesia documentelor amintite, poliţiştii de frontieră pot efectua verificări punctuale în incinta aeroportului. Dacă se constată că aceştia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară.

Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul.

Este vorba despre următoarele infracţiuni: omor; infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de ţesuturi sau organe umane; infracţiuni de terorism.

Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulţi cât şi pentru minorii români, condiţiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră.

Poliţia de Frontieră Română este pregătită pentru integrarea în Spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă începând cu data de 31 martie. Pe lângă regândirea dispozitivului şi a măsurilor de ordin organizatoric, care au ca scop protecţia cetăţenilor, în special a cetăţenilor români minori, au fost dispuse măsuri şi pentru facilitarea tranzitului frontierei de către cetăţenii care călătoresc în statele non-Schengen.

Una dintre măsuri a constat în relocarea porţilor automate de control. Ele reprezintă o soluţie modernă cu ajutorul căreia se poate procesa un număr mare de cetăţeni europeni care se deplasează către state din afara spaţiului Schengen într-un interval scurt de timp.

Acestea sunt de un real ajutor, având în vedere fluxul mare de călători de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Numai anul trecut acesta a fost tranzitat de aproximativ 15 milioane de persoane, cu o medie de 43.000 de persoane pe zi în sezonul estival.

Acestea sunt modificările din Ordonanţa de Urgenţă care vizează activitatea Poliţiei de Frontieră şi modalitatea în care poliţiştii de frontieră le vor pune în practică după data de 31 martie.

Citeste mai mult

Eveniment

Pentru camionagii: Restricţii de circulaţie pentru camioanele de mare tonaj în Ungaria la finele săptămânii

Publicat

Camionagiii care intenționează să ajungă cu mărfuri la companiile din Uniunea Europeană sau care vin dinspre UE către România trebuie să țină cont la finele acestei săptămâni de o atenţionare de călătorie în Ungaria. Autoritățile au impus restricţii de circulaţie pentru camioanele de mare tonaj, relatează agerpres.ro.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Ungaria că Ministerul Construcţiilor şi Transportului (MCT) din această ţară a anunţat introducerea unor restricţii de circulaţie pentru camioanele de mare tonaj (peste 7,5 tone), în perioada 28 martie – 1 aprilie.

Astfel, circulaţia camioanelor de mare tonaj va fi restricţionată în intervalele: 28 martie, ora 22,00 – 29 martie, ora 22,00; 30 martie, ora 22,00 – 31 martie, ora 24,00 şi 1 aprilie, ora 00,00 – 1 aprilie, ora 22,00.

Transporturile umanitare sau cele de animale vii, bunuri perisabile, combustibil şi alte bunuri de primă necesitate nu se supun acestor restricţii.

Mai multe informaţii referitoare la restricţia circulaţiei camioanelor de mare tonaj pot fi consultate la www.utinform.hu.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice a României la Budapesta: +3613847689, Consulatului General al României la Szeged: +3662424431 şi Consulatului General al României la Gyula: +3666464579, +3666477147, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de permanenţă ale Ambasadei României în Ungaria: +36305356912, Consulatului General al României la Szeged: +36306777980 şi Consulatului General al României la Gyula: +36306357181.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet budapesta.mae.roszeged.mae.rogyula.mae.ro şi www.mae.ro.

Citeste mai mult

Administratie

Agenția Națională de Integritate: Cine poate și cine NU poate candida la alegerile locale și europarlamentare

Publicat

Agenția Națională de Integritate a adus astăzi o serie de clarificări cu privire la regulile de integritate aplicabile în contextul alegerilor pentru Parlamentul European și pentru administrația publică locală din anul 2024. Practic, ANI explică cine poate și cine nu poate candida la alegerile locale și europarlamentare, relatează alba24.ro.

Această măsură are ca scop prevenirea incompatibilităților ce pot surveni în procesul alegerilor, dar și în perioada post-electorală.

Potrivit ANI, persoanele interesate pot consulta următoarele situații de fapt relevante:

1. Dacă un funcționar public poate candida la funcția de ales local:

Un funcționar public poate candida pentru funcția de ales local cu condiția suspendării raportului de serviciu potrivit dispozițiilor art. 97 din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, și art. 514 alin. (1) lit. h) din Codul administrativ.

Suspendarea raportului de serviciu are loc la inițiativa funcționarului public și durează până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales, sau până la încetarea funcţiei eligibile, în cazul în care funcţionarul public a fost ales.

În situația în care funcționarul public nu este ales, trebuie să își reia activitatea în prima zi lucrătoare ulterioară alegerilor.

2. Dacă prefectul în funcție poate candida pentru o funcție electivă fără a se genera o situație de incompatibilitate:

Potrivit dispozițiilor art. 119 din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, prefecţii şi subprefecţii nu pot candida şi nu pot participa la acţiunile din campania electorală, sub sancţiunea demiterii din funcţie, cu excepția situației în care aceștia demisionează cu cel puţin 50 de zile înaintea datei alegerilor.

3. Dacă un funcționar public poate face parte din birourile electorale:

Potrivit art. 25 alin.(4) din Legea nr. 115/2015, persoanele care ocupă funcții publice pot face parte din birourile electorale.

De asemenea, art. 109 alin.(2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, prevede că pe perioada cât funcţionează birourile şi oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii, personalul tehnic auxiliar şi operatorii de calculator se consideră detaşaţi şi primesc o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente.

Preşedinţii birourilor electorale, locţiitorii acestora şi membrii primesc indemnizaţia de la data încheierii proceselor-verbale de învestire.

Având în vedere că pe perioada de funcționare a birourilor și a oficiilor electorale, membrii acestora, statisticienii, personalul tehnic auxiliar și operatorii de calculator se consideră detașați, arătăm că deținerea unei funcții publice simultan cu exercitarea calității membru în biroul electoral nu este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.

4. Dacă un consilier local / județean poate încheia contracte de prestări servicii de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care face parte:

Potrivit dispozițiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003, consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.

Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.

Conform prevederilor art. 92 din același act normativ, încălcarea dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 28 martie 2024

Publicat

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 28 martie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 28 martie 2024:

Loto 6/49: 15, 33, 17, 44, 1, 46

Loto 5/40: 38, 31, 20, 26, 40, 10,

Joker: 34, 16, 9, 10, 36 + 7

Noroc: 8 8 2 3 7 4 9

Noroc Plus: 4 2 8 3 7 0

Super Noroc: 1 9 0 9 2 6

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending