Connect with us

Eveniment

Marți este cea mai scurtă zi din acest an. Perioada solstițiului de iarnă, tradiții și obiceiuri

Publicat

Publicitate

Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții și obiceiuri.În 21 decembrie, ziua este doar de 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi și mai lungă, de 15 ore și 10 minute, relatează alba24.ro. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Ziua de marți este cea mai scurtă din acest an și marchează începutul iernii astronomice.

 

Ce este solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Concomitent, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. Astrul se află în acest moment în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. Efectuează mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Publicitate

La momentul amiezii Soarele „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. O consecinţă a acestui eveniment astronomic este faptul că avem cea mai scurtă zi (iluminată de Soare, opt ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte a anului (de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti), potrivit www.astro-urseanu.ro.

Solstițiul de iarnă 2021 – obiceiuri, tradiții, superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun. Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”. Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară. Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Solstițiul de iarnă – cea mai veche referință

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Sărbătorile lunii decembrie

Moș Ajun, Moș Crăciun

Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Deci, Crăciunul este o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.

Revelionul — 31 decembrie

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstițiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franța, până în 1564; în Rusia, până în vremea țarului Petru cel Mare; în Țările Române, până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Anul Nou

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este „oprit” după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la început în ziua de Anul Nou. Asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Prima slujbă în Biserica din satul Gulioaia, cu lacrimi și căldură din inimă. „De ce plângi? Prea mare bucuria”

Publicat

Publicitate

Duminică, a fost prilej de mare bucurie pentru micuța comunitate de creștini din localitatea Gulioaia, județul Botoșani. Ziua aceasta va rămâne memorabilă pentru că au participat la prima slujbă oficiată în micuța bisericuță, cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților”, care s-a ridicat „ca din apă”, de când părintele paroh Mihai Urieșu a primit misiunea de la ÎPS Teofan de face o casă a lui Dumnezeu pentru oamenii din acest loc.

„Hristos în mijlocul nostru”

Localitatea Gulioaia și cătunul „Șapte hoți”, cu care se învecinează, reprezintă o parte componentă a comunei Dângeni. Cu toate că în actele primăriei nu se regăsește, aici trăiesc oameni cu frica lui Dumnezeu, care și-au construit familii trainice și au pus credința de căpătâi. Poate gândul lor smerit și rugăciunea au făcut ca Dumnezeu să se îndure și în mijlocul micuței comunități să se audă dangăt de clopot și sunet de toacă.

Slujba Sfintei Liturghii de duminică a fost rânduită de părintele paroh Mihai Urieșu pentru a pregăti oamenii să se împărtășească cu Trupul și Sângele Domnului, astfel încât Învierea Domnului să îi găsească cu sufletul primenit.

Micuța bisericuță, care în mai puțin de un an a ajuns de la fundație la acoperiș, nu are nici ferestre și nici ușă. Pentru slujba de duminică, o mână de oameni a lucrat neîntrerupt ca să camufleze geamurile, în baza prognozei care anunța vânt puternic și temperaturi la limita înghețului. Alături de ei, părintele Mihai Urieșu, care punând reverenda în cui, s-a asigurat că vor fi așezate covoare groase pe podeaua încă denivelată. De catapeteasmă, iconostase sau ușă la biserică, nici vorbă. Pentru creștinii obișnuiți cu opulența din bisericile de cartier și confortul stranelor lăsate moștenire, pereții dezgoliți, care arătau în toată splendoarea cărămida roșie, ar putea da impresia de sinistru. Dar nu și pentru oamenii din Gulioaia, care și-au văzut visul cu ochii. Duminică, bisericuța micuța, dar cochetă, s-a umplut de lume. Au venit cu toții, tații și mamele cu prunci. Adolescenții, dar și fetele comunității, care nu l-au încorsetat pe Hristos în fuste lungi și batic, ci I-au făcut loc în inimile lor.

Duminică dimineață, la Gulioaia a fost ger de-a dreptul și un vânt care te lua pe sus. În biserica fără ușă și cu celofan la geamuri, slujba a început cu Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos. În lipsa unui analog, părintele Mihai Urieșu a ținut cartea de rugăciuni în mână. A tremurat, cu toate că nu a lăsat să se vadă…Știa că urmează Liturghia Sfântului Vasile cel Mare care are rugăciuni mai multe și mai lungi. Dar enoriașii săi au așteptat răbdători. Cu preoteasa Ana-Maria Urieșu și cei doi copii în frunte, înfruntând frigul cu credința din inimă. „Hristos în mijlocul nostru! Este și va fi!”, a rostit părintele Mihai și sufletul celor prezenți a prins aripi de înger, uitând că nu este catapeteasmă, nici picturi deosebite pe pereți, nici strane, nici calorifere. Nici măcar ușă.

Publicitate

Victorița a trăit slujba plângând încetișor. A îngenuncheat la momentele importante și lacrimile s-au rostolit pe covorul cu flori roșii… A privit întruna spre icoana Mântuitorului: „Ești aici, DOAMNE! Știu că ești cu noi!”, și-a spus. A destăinut după slujbă trăirea sa. Locuiește din 1986 în sat și a trăit să o vadă și pe asta. Biserică lângă casa sa! L-a mai mai văzut pe părintele slujind, dar în bucătăria unui vecin, un om credincios care a primenit locuința pentru venirea lui Hristos. În biserică însă, când părintele a ridicat mâinile și a invocat Duhul sfânt inima i-a bătut cu putere. „Am simțit așa o bucurie cum nu pot descrie. Am să-l rog pe părintele, măcar o dată în lună să vină să  facă o slujbă aici. Prea mare bucuria”a spus oftând, pe când lacrimile se înnodau în baticul pe care l-a ținut „de bun”.

Vlad, dascălul care înmoaie inima

Cu inimă curată și cu frică stând la cântare și la rugăciunile rânduite, înaintea lui Dumnezeu, este Vlad Avîrvărei, cântărețul bisericesc, care îl însoțește pe părintele pe oriunde merge. Are o voce care înmoaie inima, o frământă și o pregătește pentru ca toți cei care asistă la slujbă să îl primească pe Hristos. La slujba de duminică, îi ieșeau aburi din buze, la fiecare silabă închinată lui Dumnezeu. Atent la părintele, la oamenii care s-au împărtășit…la lumânările care ardeau în sfeșnic. Vlad a crescut în biserică. De fapt, a fost sfințit din burta mamei, pentru că ambii părinți slujesc lui Hristos așa cum le-a fost rânduit. La fel și bunica, care face prescuri la Biserica „Cuvioasa Parascheva” din municipiul Botoșani. A venit rândul său să aducă bucurie semenilor.

Alex, copilul din Sfântul Altar

O misiune importantă la slujba de duminică de la Biserica din Gulioaia a avut-o Alex, un băiat de 13 ani, cu ochii negri și privirea senină, cu vorba așezată și cu suflet bun. L-a ales Dumnezeu, prin cuvântul părintelui, ca ajutor la slujbă, iar la momentele Vohodului să iasă cu lumânarea aprinsă, preînchipuind pe Sfântul Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului, în fața preotului care îl reprezintă la Sfânta Liturghie pe Mântuitorul. Li se spune pompos „ipodiacon” sau „copil de altar” și în cele mai multe biserici copiii poartă veșmând cusut cu fir strălucitor, asemănător părintelui. Alex a purtat blugi și geacă și nu a învățat dinainte cum trebuie să meargă, cum să pregătească cădelnița pentru a veni în ajutorul părintelui. Dar a deprins pe loc. A stat în genunchi, lângă Sfânta Masă și în spatele său vântul se zbătea din răsputeri să rupă celofanul de la geam. Însă nu s-a clintit! Iar la sfârșit s-a împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului, la fel ca și ceilalți enoriași care s- au spovedit anterior și au primit dezlegare de la părintele.

Periplul duhovnicesc de duminică, de la Gulioaia, s-a încheiat cu un parastas în memoria celor care au adormit în nădejdea Învierii.

A fost frig, a fost foarte frig în Biserica de la Gulioaia, dar nu l-a simțit nimeni. Și a fost biserica plină. Cel mai mic enoriaș avea câteva luni și nici nu-i simțeai prezența. La final, oamenii nu se dădeau duși acasă după ce au stat la o agapă frățească cu produse de post aduse de preoteasa Ana Urieșu, care i-a înconjurat cu un zâmbet și o îmbrățișare pe cei prezenți. Oamenii au plecat către casele lor  cu Hristos în inimă și cu nădejdea că părintele va reveni curând în biserica care amintește de credința autentică trăită în catacombe și în locuri smerite în care Hristos a fost chemat în Sfânta Liturghie.

Pentru acești oameni și pentru bucuria lor, avem ocazia să devenim ctitori ai acestei biserici, implicit șansa de a fi pomeniți în veci la sfintele liturghii care se vor oficia, în cadrul cărora ctitorii sunt cinstiți în rugăciuni speciale. Bucuria lui Alex, a Victoriței, a lui Iulian Vrabie, de care aș fi povestit separat pentru că este băiatului „domnului Viorel”, care închide și deschide biserica, îndepărtând deocamdată cele trei scânduri care țin loc de ușă și are grijă de muncitorii care ajută la construcția bisericii…. Bucuria lor va mărturisi pentru noi cândva în Împărăția lui Dumnezeu. La întrebarea: Cu ce poate ajuta cineva această minunată lucrare, răspunsul său a fost tranșant: „Bănișori!”. Cât de bine a sintetizat un om care trăiește într-un sătuc izolat, dar care păstrează în inimă și în cuget credința autentică, strămoșească.

Bani trebuie pentru tabla de pe acoperiș, bani pentru un clopot, o toacă, bani pentru multe lucruri. Avem ocazia să fim ctitori. Cu „bănuțul văduvei”, acest cochet lăcaș va străluci în mijlocul sătucului Gulioaia și va șterge lacrimile enoriașilor, izvorâte din dorul de Dumnezeu.

Botoșănenii care doresc să ajute o pot face prin transfer în contul parohiei:
RO60CECEB00030RON2545935
Titular: Parohia Duminică Tuturor Sfinților Gulioaia

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Pompierul Ovidiu Groza, un exemplu de omenie, curaj și dăruire. Eroul din Manoleasa

Publicat

Publicitate
Într-o vreme în care empatia și altruismul sunt adesea puse la încercare, un tânăr pompier din județul Botoșani ne reamintește ce înseamnă cu adevărat devotamentul față de semeni.
La doar 24 de ani, soldatul Ovidiu Groza demonstrează că adevăratul spirit de salvator nu se oprește odată cu terminarea programului.
În această dimineață, abia ieșise din tură, când i-a sunat telefonul. Un localnic din comuna lui natală, Manoleasa, avea nevoie de ajutor. Funinginea depusă pe pereții interiori ai coșului de fum a luat foc, iar flăcările amenințau să se extindă la acoperișul casei. Fără să stea pe gânduri, Ovidiu a intervenit imediat și a reușit să stingă începutul de incendiu. Chiar dacă era după o tură de 24 de ore, pompierul a mai rămas încă două ore să se asigure că pericolul a fost înlăturat.
Datorită acțiunii sale rapide, locuința a fost salvată, iar pagubele au fost minime.
„Nu pot să fiu martor pasiv atunci când știu că pot ajuta. Misiunea noastră nu se încheie odată cu schimbul de tură”, declară tânărul, cu o modestie dezarmantă.
Nu este pentru prima dată când intervine voluntar în astfel de situații. În ultimele luni, Ovidiu, împreună cu șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Manoleasa, a mai salvat două locuințe care erau în pericol din cauza unor incendii izbucnite în jurul coșurilor de fum.
Este cunoscut de toți oamenii din comuna Manoleasa pentru implicarea sa, când apare o situație de urgență. Pentru el, meseria de pompier nu este doar un loc de muncă, ci o misiune de viață.
Povestea lui Ovidiu Groza este un exemplu de omenie, curaj și dăruire. Un tânăr care, în loc să-și petreacă timpul liber în confort, alege să fie mereu gata de intervenție, pentru că știe că, uneori, o clipă de ajutor poate face diferența între viață și moarte.
Soldatul Ovidiu Groza este angajat al ISU Botoșani din 2022 și își desfășoară activitatea în cadrul Stației de Pompieri Săveni.
„Felicitări, Ovidiu! Suntem mândri de tine!”, i-au transmis colegii.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Percheziții domiciliare la persoane bănuite de braconaj

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, polițiștii Secției de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi, împreună cu lucrătorii Poliției Municipiului Dorohoi, Biroului Protecția Animalelor și cu sprijinul lucrătoriilor SAS, au pus în aplicare 5 mandate de percheziție domiciliară, la persoane bănuite de săvârșirea infracțiunii de braconaj.

În urma perchezițiilor efectuate, la locațiile vizate au fost identificate și ridicate mai multe probe care prezintă interes în cauză, fiind aplicate și 4 sancțiuni contravenționale, în valoare de 7.000 de lei.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 65 de ani, din Avrămeni, prins beat la volan de polițiștii din Vlăsinești

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, polițiștii din Vlăsinești au oprit pentru control, pe drumul județean DJ 282, în comuna Drăgușeni, un autovehicul condus de un bărbat, de 65 de ani, din comuna Avrămeni.

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit faptul că autoturismul pe care îl conducea nu este înmatriculat.

Întrucât emana halenă alcoolică, bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 0,42 mg/l alcool pur în aerul expirat, ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe și punere în circulație a unui autovehicul neînmatriculat.

 

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending