Doi bărbați din comuna Durnești au fost reținuți pentru 24 de ore de polițiștii Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești, fiind cercetați pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe.

La data de 23 aprilie 2025, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele a doi bărbați, din comuna Durnești, cercetați sub aspectul comiterii infracțiunilor de lovire sau alte violențe.

În urma probatoriului administrat s-a stabilit faptul că aceștia, la data de 21 aprilie a.c., în timp ce se aflau în extravilanul localității Durnești, pe fondul unor neînțelegeri legate de o suprafața de teren, ar fi lovit două persoane, un bărbat și o femeie, provocându-le leziuni pentru care au necesitat îngrijiri medicale.

Față de persoanele bănuite de comiterea faptelor a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, fiind introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani.

Miercurea din Săptămâna Luminată, prima miercuri după Învierea Domnului, ocupă un loc aparte în calendarul ortodox. Această zi face parte dintr-o perioadă specială de sărbătoare, numită „Săptămâna Luminată”, care celebrează victoria vieții asupra morții și plinătatea bucuriei pascale, relatează alba24.ro.

Săptămâna Luminată este considerată o prelungire a sărbătorii Învierii, iar toate zilele acestei săptămâni sunt marcate de slujbe solemne, cântări pascale și o atmosferă de lumină și speranță. Denumirea ei reflectă sensul profund al Învierii: lumina lui Hristos care biruie întunericul morții și al păcatului.

Conform Tipicului Bisericii Ortodoxe, în Săptămâna Luminată nu se țin posturi. Zilele de miercuri și vineri, în mod tradițional zile de post, devin zile cu „harți” – adică zile cu dezlegare la mâncăruri de dulce, inclusiv carne, lactate și ouă. Mai mult, între Paște și Duminica Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), miercurea și vinerea este dezlegare la pește, lucru rar întâlnit în restul anului liturgic.

De ce se numește „Nunta Șoarecilor”? Superstițiile din spatele denumirii

În această zi, în popor circulă și o denumire inedită: „Nunta Șoarecilor”, însoțită de obiceiuri și interdicții specifice. Conform tradiției populare, femeile nu trebuie să muncească în această zi – mai ales să spele sau să coasă – pentru că acest lucru ar atrage șoarecii în gospodărie.

Superstiția spune că, dacă încalci acest obicei, casa va fi invadată de rozătoare, iar familia va avea parte de lipsuri și foamete. În schimb, bărbații își pot relua munca la câmp în această zi, fiind considerați „eliberați” de interdicții.

Ce nu se face în Săptămâna Luminată

• Nu se citesc parastase și nu se face Psaltirea.
• Slujbele de înmormântare sunt înlocuite cu rânduiala Învierii, accentuând ideea de biruință a vieții asupra morții.
• Nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.
• La Sfânta Liturghie se cântă Axionul Paștilor – „Îngerul a strigat”.
• Salutul pascal „Hristos a înviat!” este rostit până la Înălțarea Domnului.
• În prima zi de miercuri de după Paște bărbaţii se întorc să muncească la câmp, însă femeilor le este interzis să facă acest lucru.

Miercurea Luminată, zi de hotar între viață și moarte

În credința populară, Săptămâna Luminată este dedicată și celor trecuți în neființă. Se spune că cei care mor în această săptămână merg direct în Rai, indiferent de păcate, pentru că ușile Raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise. La sat, se spune că și cei care se nasc în aceste zile vor avea parte de noroc toată viața.

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor.

Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare.

Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii.

De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele.

Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice.

Obiceiuri străvechi: focuri pe dealuri și la cimitire

În multe zone din România, în Săptămâna Luminată, oamenii aprind focuri în curți sau în apropierea cimitirelor. O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri. Aceste focuri sunt considerate protectoare, menite să alunge spiritele rele, dar și să încălzească sufletele celor adormiți, care se crede că ies din morminte pentru a petrece Paștele alături de cei vii.

Alte zile din Săptămâna Luminată – Joia Verde și Vinerea Scumpă

Joia Verde (sau Joia Rea): Zi asociată cu fertilitatea pământului. Se cinstesc grânele și livezile. Este interzisă munca, iar în unele zone există ritualuri cu apă sfințită pentru protejarea gospodăriei.

Vinerea Scumpă (Izvorul Tămăduirii): Sărbătoare închinată Maicii Domnului. Se spune că ea a făcut să izvorască o apă cu puteri vindecătoare, iar slujbele ținute în această zi aduc binecuvântare și sănătate.

O săptămână de lumină, rugăciune și legături între lumi

Săptămâna Luminată este una dintre cele mai puternice perioade din calendarul ortodox. Pe lângă sărbătoarea religioasă a Învierii, ea păstrează vii și obiceiuri vechi, păgâne sau arhaice, care vorbesc despre legătura profundă dintre om, natură și divin.

Un proiectil exploziv, rămas neexplodat din timpul conflictelor armate, a fost descoperit, ieri după-amiază, pe un câmp din localitatea Rădăuți Prut. Muniția a fost găsită de un bărbat care efectua lucrări agricole și care a alertat imediat autoritățile.

La fața locului s-au deplasat specialiștii pirotehniști din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, însoțiți de un echipaj al Poliției Darabani.

În urma evaluării, echipa pirotehnică a stabilit că este vorba despre un proiectil exploziv de calibrul 105 mm, aflat în perfectă stare de funcționare și care putea exploda la orice atingere mecanică.

Proiectilul a fost ridicat cu grijă și transportat în siguranță în poligonul militar de la Copălău, unde urmează să fie distrus în condiții controlate, la o dată ulterioară.

Reprezentanții ISU reamintesc populației că orice element de muniție descoperit accidental nu trebuie atins, mișcat sau lovit, ci se impune anunțarea de urgență a autorităților prin 112.

„În primul rând, nu trebuie să le atingă sau să le lovească, indiferent dacă sunt parțial îngropate în pământ sau se află la suprafață. Nu trebuie să le ridice pentru că nu au de unde să știe în ce stadiu se află acestea. Dacă nu sunt siguri ce fel de obiecte sunt, nu trebuie să le taie și nici să le folosească pentru improvizarea unor unelte sau ornamente.

Din curiozitate, unii oameni ar putea fi tentați să demonteze focoasele sau alte elemente componente, iar acest lucru este interzis pentru că o astfel de acțiune poate provoca explozii. Tot ce trebuie să facă cetățenii este să apeleze numărul de urgență 112 dacă descoperă obiecte metalice cilindrice sau de altă formă ce prezintă suspiciunea că ar fi elemente de muniţie neexplodată”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Ziua Forțelor Terestre este marcată la 23 aprilie, odată cu sărbătoarea creștină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, patronul spiritual și ocrotitorul acestei categorii de forțe ale armatei.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, reprezentat în iconografie călare pe un cal și străpungând cu sulița un balaur, a rămas peste veacuri model de curaj în lupta cu diavolul. A fost ocrotitorul Armatei lui Ștefan cel Mare, icoana sa fiind pictată sau cusută pe steagurile de luptă ale domnitorului Moldovei. Un astfel de exemplu este Steagul Sfântului Ștefan cel Mare, unul dintre cele mai valoroase obiecte istorice și liturgice păstrate până în zilele noastre. Acesta îl înfățișează, pe o parte, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul soldaților și al armatei, șezând pe un tron domnesc și având la picioare un balaur cu trei capete. Deasupra, se află doi îngeri ai Domnului, care țin în mâini o sabie și o coroană, încununându-l, astfel, pe sfânt cu o cunună mucenicească veșnică, conform www.crestinortodox.ro.

Forțele Terestre reprezintă o componentă importantă a sistemului național de apărare a securității României, având capacitatea de a acționa în toată gama operațiunilor militare. Armata de uscat reunește armele și specialitățile care au compus-o și care se regăsesc și în prezent în componența sa: infanteria, vânătorii de munte, tancurile, artileria, geniul, apărarea NBC etc, potrivit volumului ‘Calendarului Tradițiilor Militare’ (2010).

Bazele moderne ale Forțelor Terestre datează din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a Revoluției de la 1848, a întemeierii statului român modern prin Unirea de la 1859 și a înfăptuirii politicii militare a lui Alexandru Ioan Cuza, principalele arme și specialități componente existând încă din anii 1859-1860.

Cu prilejul Zilei Forțelor Terestre, sunt organizate manifestări în toate garnizoanele din țară, ceremonii militare de depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor, prezentări de tehnică militară, armament și echipamente, concerte ale muzicilor militare și spectacole artistice susținute de formațiile cercurilor militare, potrivit www.forter.ro. AGERPRES