Ploi de stele 2025. Geminidele în decembrie
În noaptea de 13 spre 14 decembrie este atins nivelul maxim de către curentul de meteori Geminide. Pământul trece printr-o zonă în care se află cantităţi mari de praf lăsate de asteroidul activ 3200 Phaethon, scrie alba24.ro.
Geminidele sunt considerate a fi una dintre cele mai spectaculoase ploi de meteori ale anului, cu posibilitatea de a observa în jur de 120 de meteori pe oră în perioada de vârf, sau chiar mai mulţi.
Geminidele alb-gălbui şi strălucitoare oferă una dintre cele mai bogate „ploi de stele” din emisfera nordică, mai ales în anii în care Luna nu luminează cerul, rivalizând cu Perseidele din august.
Ploaia îşi datorează numele constelaţiei Gemeni deoarece meteorii radiază din apropierea stelei strălucitoare Castor din constelaţia Gemenii, în partea de est în serile de decembrie. Aceasta este o aliniere întâmplătoare, desigur, deoarece Castor se află la aproximativ 52 de ani lumină distanţă, în timp ce aceşti meteori ard în atmosfera superioară la aproximativ 100 km deasupra suprafeţei Pământului. Castor este vizibil lângă o altă stea strălucitoare, steaua aurie Pollux din Gemeni.
Spre deosebire de majoritatea altor ploi de meteori, Geminidele nu sunt asociate cu o cometă, ci cu un asteroid: Phaethonul 3200. Asteroidului îi ia aproximativ 1,4 ani pentru a orbita Soarele.
Cum se formează ploile de meteori și cum pot fi observate
Ploile de meteori apar atunci când Pământul traversează calea unei comete, ciocnindu-se cu o dâră de firimituri de cometă. De aceea se întâmplă în aproximativ aceeaşi perioadă în fiecare an şi par să provină din anumite puncte de pe cer. Pe măsură ce ard în atmosfera Pământului, meteorii lasă dungi strălucitoare pe cer, denumite „stele căzătoare”.
În mişcarea sa pe orbită, Pământul întâlneşte curenţii de meteori în aceleaşi zone, punctul lor maxim de activitate producându-se într-o anumită perioadă a anului. Aceşti curenţi de meteori poartă denumirea constelaţiei sau a stelei în dreptul căreia este situat radiantul: Perseide, Leonide, Aqaride, Capricornide.
Primele observaţii despre vizibilitatea unui astfel de fenomen se găsesc în cronici chinezeşti, unde se spune că, în anul 36, într-o singură noapte au fost văzuţi peste 100 de meteori.
Pentru a observa meteorii, este recomandat să privim cerul într-o zonă larg deschisă în care să nu fie lumină artificială, de preferat în afara localităţilor.
Patru eclipse în 2025. Ce va putea fi observat din România
În anul 2025 se vor produce patru eclipse, respectiv două de Soare şi două de Lună. Din România, va putea fi observată în bune condiții doar una dintre acestea.
În 14 martie se produce eclipsă totală de Lună. Va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, vestul Europei, Africa, estul Asiei și estul Australiei.
Din România se va observa doar faza parțială prin penumbră. Luna va apune înainte de începutul eclipsei parțiale, ora locală: 6:27, iar începutul fazei parțiale va fi la 7:09, notează Astro Bârlad.
În 29 martie va fi eclipsă parțială de Soare. Va fi vizibilă din nordul Oceanului Atlantic, Groenlanda, nord-estul Canadei, Europa și nord-vestul Africii. Din România eclipsa va vizibilă doar în partea de vest și cea de nord-vest.
În 7 septembrie 2025 va fi eclipsă totală de Lună. Va putea fi observată și din România, pe lângă Europa, Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa.
Luna vă răsări în eclipsă parțială. Faza maximă va fi la ora 21:11, însă satelitul natural al Terrei va fi destul de jos față de orizontul sud-estic.
În 21 septembrie va fi eclipsă parțială de Soare. Se va observa din sudul Oceanului Pacific, Antarctica și Noua Zeelandă.
Calendar fenomene astronomice 2025
- 4 ianuarie – ocultație Luna cu planeta Saturn (seara)
- 10 ianuarie – planeta Venus la elongaţie estică maximă (seara)
- 16 ianuarie – planeta Marte la opoziție (toată noaptea)
- 20 martie – echinocţiul de primăvară
- 22 – 23 aprilie – maximul curentului de meteori Liridele (ZHR = 18)
- 6 mai – maximul curentului de meteori Eta Aquaridele (ZHR = 50)
- 2 iunie – planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineața)
- 21 iunie – solstiţiul de vară
- 31 iulie – maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 25)
- 12 – 13 august – maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 60 – 100)
- 21 septembrie – planeta Saturn la opoziție (vizibilă toată noaptea)
- 22 septembrie – echinocţiul de toamnă
- 23 septembrie – planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
- 21 octombrie – maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20)
- 17 – 18 noiembrie – maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15)
- 21 noiembrie – planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
- 13 – 14 decembrie – maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 150)
- 21 decembrie – Solstiţiul de iarnă