„Vă aducem la cunoştinţă că, începând cu data de 1 septembrie 2025, a intrat în vigoare noua valoare a tarifului reglementat pentru serviciile de sistem, aplicat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice <Transelectrica> S.A.. Conform Ordinului Ministrului Energiei nr. 60 din 26.08.2025, publicat în Monitorul Oficial, tariful a fost majorat de la 7,04 lei/MWh la 12,79 lei/MWh. Această creştere tarifară, impusă prin reglementare, va conduce la o majorare a preţului final facturat pe care îl veţi plăti pentru energia electrică consumată”, anunță Hidroelectrica, potrivit Mediafax.Reprezentanții Hidroelectrica au transmis că nu a modificat prețul energiei active prevăzut în ofertele sale comerciale.

„Majorarea semnalată în prețul final facturat consumatorilor este determinată exclusiv de creșterea tarifelor reglementate pentru serviciile de sistem, stabilite prin Ordinul Ministrului Energiei nr. 60 din 26.08.2025 și aplicate de Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” S.A.

Aceste tarife reglementate sunt componente obligatorii ale prețului final al energiei electrice și se aplică în mod uniform tuturor furnizorilor de energie din România, fără excepție. Prin urmare, toți consumatorii de energie electrică, indiferent de furnizorul ales, vor regăsi această modificare în facturile aferente consumului din luna septembrie 2025”, au mai precizat reprezentanții Hidroelectrica.

Hidroelectrica – oferta de energie electrică pentru clienții casnici, octombrie 2025:

Polițiștii din Hlipiceni i-au vizitat, ieri, 7 octombrie, pe elevii din Trușești. Aceștia le-au prezentat copiilor atât regulile de circulație și importanța respectării acestora, cât și reguli pentru siguranța personală.

Într-o modalitate interactivă școlarii s-au familiarizat cu regulile de circulație și cu obligațiile pe care le au în momentul în care sunt participanți la trafic, indiferent de modalitatea în care o fac: pieton, biciclist sau utilizator de trotinetă.

De asemenena, polițiștii le-au explicat, pe înțelesul lor, ce înseamnă violența fizică și verbală, cum pot să recunoască formele de violență și ce trebuie să facă dacă se confruntă cu astfel de situații.

Elevii au manifestat interes pentru informațiile cu care au intrat în contact, fiind puse în discuție situații reale cu care se pot confrunta și comportamentele preventive pe care le pot adopta atât în mediul școlar, cât și în cel familial sau de joacă.

Elevii nu vor fi comparați după rezultatele la evaluările din clasele primare. Testările din clasele I-IV vor fi evaluate prin calificative, care sunt discutate confidențial. La aceste rezultate au acces elevii, părinții și profesorii.

Rezultatele nu vor mai fi discutate în fața clasei ori în ședințele cu părinții. Cadrele didactice nu pot compara pe copii între ei, chiar dacă mulți părinți, spun dascălii, le cer insistent acest lucru, potrivit stirileprotv.ro.

Reguli pentru profesori

În regulamentul școlilor (ROFUIP 2024) se menționează că. la clasele I-IV, rezultatele evaluărilor se exprimă prin calificative. La finalul claselor pregătitoare și I, se fac rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.

Potrivit unei scrisori metodice pentru profesori, citată de edupedu.ro, la clasele primare, evaluarea va fi centrată pe următoarele aspecte:

• „Se va realiza pe un fond afectiv pozitiv, fară a provoca elevului emoții negative, consolidându-se încrederea în sine şi dorinţa de a persevera.
• Obiectivul evaluării se referă la conduita elevului, acţiunile, produsele activității sale într-o situaţie concretă.
• Elevii se vor implica în procesul de autoevaluare, fiind încurajați să-şi analizeze şi să-şi aprecieze propriile performanţe.
• Comparațiile se vor referi la rezultatele precedente şi cele actuale ale elevului; copiii nu vor fi comparați.”

Învățătorii susțin că, în consultațiile private, părinții întreabă frecvent la ce nivel se află școlarul, față de ceilalți colegi. Psihologii cred însă că nu este benefică această comparație frecventă între copii, potrivit stirileprotv.ro.

În cursul lunii septembrie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost efectuate 61 controale. Au fost dispuse 65 măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate, au fost aplicate 11 sancţiuni contravenționale, din care 4 avertismente și 7 amenzi, în valoare de 150.500 lei. In cadrul acestor controale efectuate, au fost depistate 7 persoane prestând muncă nedeclarată, toate desfășurându-și activitatea fără întocmirea contractului individual de muncă, motiv pentru care s-au aplicat 4 amenzi în valoare totală de 140.000 lei.

Deficiențele constatate au vizat: – neîndeplinirea obligației angajatorului de a informa inspectoratul teritorial de muncă despre utilizarea , în mod frecvent, a muncii de noapte; – netransmiterea datelor în Registrul general de evidență a salariaților în termenele prevăzute în HG nr.905/2017, respectiv Hotărârea nr.295/2025 și în registrul zilierilor, conform Legii 52/2011; – nepăstrarea la locul de muncă a unei copii după contractul individual de muncă; – neplata orelor de muncă suplimentare; – lipsa evidenței timpului de muncă; – neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive; – neeliberarea de către angajatori a documentelor aferente încetării activității de către salariat (decizie de încetare, adeverință privind activitatea prestată, extras Revisal).

Angajatorii sancționați contravențional au încălcat prevederi ale legislației muncii, referitoare la: – primirea la muncă a salariaților fără încheierea unui contract individual de muncă, în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat; – lipsa evidenței orelor de muncă prestate zilnic de salariați, la locul de muncă unde salariatul își desfășoară activitatea, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru; – neîndeplinirea obligației angajatorului de a plăti salariul, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern; – neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore consecutive; – neplata orelor de muncă suplimentare; – netransmiterea datelor în Registrul general de evidență a salariaților în termenele prevăzute în HG nr.905/2017, respectiv Hotărârea nr.295/2025 și în registrul zilierilor, conform Legii 52/2011.

De asemenea, în luna septembrie, Compartimentul Contracte Colective de Muncă şi Monitorizare Relaţii de Muncă a eliberat 160 de certificate/rapoarte cu informaţii extrase din baza de date gestionată de Inspecţia Muncii, 4 adeverințe eliberate în baza documentelor existente în arhiva ITM și un număr de 13 carnete de muncă aflate în gestiune şi neridicate de titulari în termenul legal. Totodată, au fost preluate, la sediul inspectoratului de muncă, 119 de registre electronice de evidenţă a salariaţilor. În domeniul securității și sănătății în muncă, în cursul lunii septembrie, s-au desfăşurat următoarele activităţi: – au fost efectuate controale la un număr de 42 agenţi economici, din care au fost sancționați 26, au fost constatate 44 neconformităţi şi au fost dispuse 47 de măsuri, fiind aplicate 5 amenzi în valoare de 31.000 lei și 38 avertismente; – Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani i-au fost comunicate 6 evenimente de către angajatori; – 4 evenimente au fost cercetate de angajatori și avizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani; – au fost înregistrate 3 persoane accidentate în accidente de muncă, toate cu incapacitate temporară de muncă. Cele mai des întâlnite deficienţe în cadrul acţiunilor de control au fost: – lipsa evaluării riscurilor de accidentare și de îmbolnăvire profesională; – lipsa planului de prevenire și protecție de securitate și sănătate în muncă; – lipsa instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în muncă; – nu au fost luate măsurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, respectiv nu a fost asigurată dotarea truselor medicale cu materiale sanitare în termenul de valabilitate; – nu s-a consemnat în fișele de instruire individuală rezultatul verificării însușirii de către lucrători a prevederilor legislației în domeniul SSM; – semnalizare de securitate și sănătate în muncă incompletă; – nu au fost efectuate examenele medicale periodice la termenele impuse; – nu s-au luat măsuri pentru instalațiile electrice în exploatare, pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare; – neinstruirea lucrătorilor cu privire la modul corect de manipulare a maselor.