Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani- Biroul de Ordine Publică au anunțat astăzi că au emis o ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat de 63 de ani, din municipiul Botoșani, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de încălcarea ordinului de protecție.

Din cercetări, a reieșit faptul că acesta, la data de 27 septembrie a.c., a pătruns în locuința în care se afla soția sa, față de care acesta avea ordin de protecție, fiindu-i interzis să se apropie de victimă la o distanță mai mică de 200 de metri.

“Acesta a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Trecerea la contoarele ”smart” și introducerea sistemului de autocitire a devenit principala temă de discuţie în rândul consumatorilor și se poate spune că citirea contorului electric a devenit o adevărată provocare pentru consumatori, relatează alba24.ro. Practic, din cauza citirii greșite a indexului pot apărea pe facturi erori majore care de multe ori sunt usturătoare.

Cum se citește indexul contorului

Fiecare furnizor are o perioadă în care se transmite indexul autocitit. De exemplu la Hidroelectrica indexul se introduce în aplicație în perioada 24-28 ale fiecărei luni. Dacă nu se transmit aceste date în zilele respective furnizorul emite o factură cu o estimare a consumului raportată la luna respectivă din anul precedent.

Cum citești indexul contorului de energie electrică

Din păcate, de cele mai multe ori de vină sunt chiar consumatorii rezidenţiali pentru că nu au dat indexul la timp, fie nu l-au citit corect şi au furnizat informaţii greşite.

Indicat ar fi ca fiecare consumator să citească indexul lunar. Astfel, acesta va putea şti exact ce consum are lunar, iar la finalul celor şase luni va avea consumul total, pe care îl va putea compara cu cel citit de furnizor.

Prin transmiterea indexului autocitit fiecare consumator se asigură că va primi factura cu cantitatea de energie consumată.

Publicitate

Cum se citeşte corect contorul electric. Care este codul pe baza căruia este emisă factura

Citirea indexurilor aferente energiei electrice înregistrate de contoare se face foarte simplu, dacă cunoaştem anumite informaţii care se găsesc pe afişajul electronic potrivit electricafurnizare.ro.

Contoarele de energie electrică pot fi magnetice şi electronice.

În ceea ce priveşte citirea contoarelor magnetice, există un singur index pe care consumatorii îl pot citi, întrucât acestea pot înregistra numai un singur tip de energie, pe o singură zonă orară.

Contorul are un ecran de afişare, pe care rulează mai multe tipuri de infomaţii sub forma unor coduri.

Pentru a citi corect contorul trebuie să fii atent la aceste coduri, astfel încât să transmiţi indexul corect, care să corespundă cu cantitatea de energie consumată. Codul care trebuie transmis la autocitire este 1.8.0. În cazul prosumatorilor trebuie transmis și 2.8.0 care va fi marcat în aplicație.

Codurile de pe contorul electric: ce semnifică fiecare

• 0.9.1 afişează ora;
• 0.9.2 afişează data;
• 1.8.0 afişează cantitatea de energie activă totala consumată, adică indexul în baza căruia este emisă factura;
• 1.8.1 afişează cantitatea de energie consumată pe timp de noapte;
• 1.8.2 afişează contitatea de energie consumată pe timp de zi;
• 2.6.0 afişează puterea maximă produsă. Acest cod se aplică în cazul prosumatorulor şi producătorurilor;
• 2.8.0 afişează cantitatea de energie activă totală produsă, care se aplică tot în cazul prosumatorulor şi producătorulor.

Restul codurilor (4.8.0 şi 3.8.0 ) informează despre energia reactivă capacitivă şi energia reactivă inductivă.

Indicatorul de consum este led-ul de culoare roşie, care se află imediat sub ecranul cu afişaj electronic. Acesta pulsează atunci când în locuinţă se consumă energie electrică.

Polițiștii din cadrul Biroului Rutier au anunțat astăzi că au oprit pentru control un autoturism condus de un bărbat, de 42 de ani, din comuna Bălușeni, iar într-un final, acesta a fost arestat preventiv după ce a fost prins băut și fără permis în trafic.

Întrucât emana halena alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 1,21 mg/l  alcool pur în aerul expirat.

Ulterior, acesta a refuzat sa-i fie prelevate mostre biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Mai mult decât atât acesta nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Bărbatul a fost rwținut pwnteu 24 de ore, ulterior fata de acesta fiind dispusă arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunilor de conducere fără permis și refuz de prelevare de mostre biologice de sânge.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 770 din 2018,  scrie  despre  Jorge Luis Borges.  Autorul  eseului se referă şi la  cele scrise de Borges în „Superstiţioasa etică a cititorului” (1930). Reţinem: 1. „deplânge o anume patologie  a cititorilor pe care o numeşte „superstiţia stilului”; 2. „cititorii caută stilul, nu eficienţa sau ineficienţa unei pagini, ci aparenta iscusinţă a scriitorului”; 3. „cititorii abdică de la propriile emoţii sau chiar de la propriile convingeri, dacă li se pare că au în faţă o pagină scrisă „cu stil”; 4. „cititorii au aflat că adjectivele nu trebuie să fie banale şi vor opina că o pagină este rău scrisă atunci când îmbinarea adjectivelor cu substantivul nu oferă surprize”; 5. „cititorii au aflat că şi concizia este o virtute şi îl socotesc concis pe cel care se înnămoleşte în zece fraze scurte şi nu pe cel care struneşte una amplă”; 6. „prejudecata stilului, în fapt o formă de vanitate a cititorului, merge atât de departe încât nimeni nu ar accepta vreodată că o carte pe care o iubeşte sau o carte mare a culturii universale nu are stil”;

Petru Creţia despre calomnie: „Calomnia este una dintre armele cele mai perverse şi mai periculoase născocite de oameni, una dintre cele mai puternice toxine ale corpului social. Disproporţia dintre facilitatea propagării şi acreditării calomniei şi capacitatea ta de a te apăra este enormă: aproape nimeni nu anchetează veridicitatea defăimării, iar dacă protestezi, nu există nicio instanţă decisivă, nici măcar în justiţie, tot rămâne ceva.  E ca un foc pe care îl stingi aici şi răbufneşte în altă parte. Şi te pune într-o situaţie imposibilă: 1. Pentru că după ce ai fost înjosit prin calomnie, te afli şi mai înjosit dacă ripostezi. Sau chiar te umpli de ridicol; 2. Pentru că tot nu te crede nimeni pe deplin: nu iese fum fără foc; 3. Pentru că orice dezminţire riscă să risipească un neadevăr picant, în favoarea unui adevăr plicticos.

Şi iată-te victima hulei biruitoare, compromis, cu onoarea pătată, cu reputaţia terfelită, poate pe veci, neputând spera nici măcar într-o reabilitare postumă. De ce te zbaţi, de ce nisipul ucigaş al calomniei te înghite mai adânc”;

Matei Vişniec, în „Dilema veche” nr. 773 din 2018, despre culoarea galbenă: „Din întregul spectru al culorilor, cel mai puţin iubită este cea galbenă, arată într-un articol publicat în „Liberation” istoricul Michel  Pastoureau, specialist în culori şi în simbolistica lor. În imaginarul european, culoarea galbenă a devenit sinonimă cu îmbătrânirea, cu declinul, cu putrefacţia, cu trădarea, cu minciuna. De altfel, mai spune acelaşi specialist, partidele politice au evitat în mod sistematic să adopte culoarea galbenă în campaniile lor. Comuniştii au adoptat de multă vreme culoarea roşie, monarhiştii culoarea albă,, anarhiştii culoarea neagră, conservatorii culoarea albastră, socialiştii culoarea roz, ecologiştii culoarea verde. Ştim ce a însemnat culoarea portocalie, ca simbol al speranţei, nu demult, în Ucraina”;

Scriitorul islandez Jon Kalman Stefansson, în „Dilema veche” nr. 773 din 2018, acordă un interviu Ioanei Bâldea Constantinescu. Reţinem: 1. „Nefericirea seminţiei omeneşti e mană cerească pentru scriitor”; 2. „Cititul e o continuă desluşire a tainei unei emoţii”; 3. „Poezia surprinde ceea ce ni se pare a fi de neînţeles, de neexprimat,ceva care e, totuşi, acolo, dincolo de puterea noastră de a-i da un nume”; 4. „După mine, acesta e sâmburele literaturii: faptul că nu înţelegem, ci simţim acele versuri”; 5. „Pentru mine, stilul e muzică”; 6. „Când scrii asculţi textul. Asculţi sunetul lumii pe care o descrii. Te obişnuieşti cu el. După care, dacă poţi, încerci să-l muţi în cuvinte”; 7. „Drumul spre iad e mai scurt decât cel spre rai”; 8. „Adevărata istorie a umanităţii nu e scrisă în manuale, ci în cărţile de literatură”; 

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018, despre roman: 1. „Un scriitor nu-i, nici el, decât o insulă în oceanul de stupiditate a lumii”; 2. „Un roman este întotdeauna când, nu doar  atunci când”;  3. Un roman nici nu e altceva decât coagularea unor senzaţii şi a unor informaţii în personaje şi persoane mai mult sau mai puţin posibile în realitate. Cred, mai degrabă, că mai puţin posibile”; 4. „Dacă o carte are în titlu cuvântul roman, nu înseamnă neapărat că şi este asta, conform normelor de altădată”; 5. „Posibilitatea unui scriitor este azi nelimitată decât aceea a predecesorilor noştri, cei care scriau despre Marele Război. Pentru noi primul, sau despre dramele intelectualilor dintre cele două Războaie, fireşte. Ori despre ţăranii ardeleni pentru care pământul era viaţa şi moartea, cum se şi întâmplă în opera lui Rebreanu”; 

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 12 din 2018, reţinând un citat din Oliver Sacks: „Sunt un povestitor, într-un fel sau altul. Presupun că o înclinaţie spre poveşti, spre naraţiune, ţine de firea universală a oamenilor, împreună cu capacităţile noastre lingvistice, cu conştiinţa de sine şi cu memoria autobiografică. Scrisul, atunci când merge bine, îmi oferă o plăcere, o bucurie, mai presus de oricare alta. Mă transportă într-un alt loc „indiferent de subiect”, unde sunt complet absorbit şi uimit de gândurile care m-ar putea distruge, de griji, de preocupări şi chiar de trecerea timpului. În aceste stări sufleteşti deosebite, divine, pot să scriu fără oprire până când nu mai văd hârtia. Abia atunci îmi dau seama că s-a făcut seară şi că mi-am petrecut toată ziua scriind”;

Publicitate