Connect with us

Actualitate

MAI va rechema polițiștii pensionari, fără concurs, în contextul crizei din Ucraina, din lipsă de personal, anunță Europol

Publicat

Publicitate

Sindicatul Europol a anunțat că MAI va rechema pensionarii în activitate, în contextul crizei refugiaţilor din Ucraina, pentru a compensa lipsa de personal din anumite sectoare de activitate. Reîncadrarea se va face fără concurs, potrivit unor proceduri pe care le regăsiți mai jos, relatează alba24.ro. Este vorba despre polițiști sau cadre militare cărora le-au încetat raporturile de muncă sau au trecut în rezervă.

Precizările Sindicatului Europol:

”Fluxul enorm de refugiați care tranzitează frontierele de stat de la granițele cu Republica Moldova și Ucraina a generat o serie de probleme în ceea ce privește capacitatea operațională a MAI-ului în gestionarea acestei crize prin raportare la deficitul de personal, cu atât mai mult cu cât cetățenii ucrainieni care au fugit din calea războiului se vor stabili temporar pe teritoriul țării noastre.

Astfel, după zeci de ani în care segmentul stradal a avut de suferit în contextul asigurării uni climat corespunzător de ordine și siguranță publică din cauza lipsei unei politici constructive care să asigure o predictibilitate a necesarului de forțe, reprezentanții MAI se văd nevoiți să apeleze la experiența și expertiza polițiștilor și militarilor cărora le-au încetat raporturile de serviciu ori care au trecut în rezervă.

Astfel, la data de 18 martie 2022 la nivelul Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul MAI a fost stabilit mecanismul de punere în aplicare a prevederilor art. II din OUG nr. 20/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară.

ART. II

Publicitate

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la încetarea situației care generează un aflux masiv de persoane din Ucraina, dar nu mai mult de 3 ani, Ministerul Afacerilor Interne poate rechema în activitate/reîncadra, fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de un an, cu acordul acestora, cadre militare/polițiști care au trecut în rezervă/cărora le-au încetat raporturile de serviciu.

(2) Perioada de un an, prevăzută la alin. (1), poate fi prelungită anual, în condițiile legii, cu acordul cadrului militar/polițistului rechemat în activitate/reîncadrat pentru o durată determinată, ce nu poate depăși 90 de zile de la data încetării situației care generează un aflux masiv de persoane din Ucraina.

Astfel, conform adresei DGMRU cu nr. 328334/18.03.2022, rechemarea în activitate/reîncadrarea, fără concurs, a cadrelor militare/polițiștilor se va putea realiza în mai multe etape, astfel:

1. Formularea propunerii de aprobare a inițierii procedurii de ocupare la nivelul structurilor MAI interesate, a posturilor vacante fără concurs, pe baza unei analize care va avea în vedere obiectivul general al reducerii deficitului de personal de la nivelul unităților.

Aprobarea inițierii procedurii de ocupare a posturilor vacante, fără concurs, se realizează de către ministrul afacerilor interne, la propunerea șefilor unităților aparatului central al MAI, sau după caz, a inspectorului general/similar, pentru posturile vacante din cadrul inspectoratului general/similar și unitățile subordonate acestuia.

2. După obținerea aprobării, în vederea identificării persoanelor care pot ocupa prin rechemare în activitate/reîncadrare, fără concurs, posturile vacante pretabile, unitatea în care sunt prevăzute posturile vacante, prin grija structurii care gestionează activitatea de resurse umane, postează pe pagina de internet a unității sau a eșalonului superior ori, dacă aceasta nu există ori nu este operațională, în presa scrisă, anunțul privind demararea procedurii de ocupare posturilor vacante, care conține:

denumirea posturilor;
cerințele de ocupare stabilite în fișele posturilor, precum și condițiile și criteriile specifice incidente instituțiilor rechemării în activitate, respectiv a reîncadrării în poliție, prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, de Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și de actele normative subsecvent acestora;
actele solicitate pentru constituirea dosarului de recrutare, data limită până la care se pot depune acestea;
alte informații apreciate ca fiind necesare.
Pe scurt, șefii unităților teritoriale subordonate MAI care desfășoară activități specifice domeniilor migrație și azil, situații de urgență și ordine și siguranță publică, vor efectua o analiză ce vizează reducerea deficitului de personal pe care o vor supune aprobării ministrului afacerilor interne, sau după caz, inspectorului general.

După obținerea acestei aprobări se vor ocupa de postarea pe pagina de internet a unității sau în presa scrisă anunțul privind demararea procedurii de ocupare a posturilor vacante.

3. Ulterior acestor activități, persoanele interesate de ocuparea posturilor vacante vor efectua următoarele demersuri:

depun un dosar al cărui conținut este stabilit de legislația specifică incidență categoriei de personal cu care sunt prevăzute a fi ocupate posturile vacante și care se aplică în mod corespunzător;
susțin procedurile specifice de recrutare aplicabile categoriei de personal respective și care se aplică în mod corespunzător.
4. Pentru fundamentarea decizie privind încadrarea posturilor, șeful unității în care sunt prevăzute posturile vacante desemnează o comisie formată dintr-un număr impar de membri, care are următoarele atribuții:

verifică îndeplinirea cerințelor de ocupare stabilite în fișele posturilor, precum și a condițiilor legale și criteriilor specifice prevăzute de statutele profesionale, precum și de actele normative specifice domeniului de activitate;
semnează procesul-verbal care conține concluziile procedurii parcurse și îl prezintă șefului unității, în vederea luării deciziei cu privire la persoanele care vor ocupa posturile.
5. Persoanele identificate care îndeplinesc cerințele de ocupare stabilite în fișele posturilor, condițiile legale și criteriile specifice domeniului de activitate, aplicabile categoriei de personal cu care sunt prevăzute a fi încadrate posturile vacante și și-au exprimat acordul, se recheamă în activitate/reîncadrează prin act administrativ emis potrivit competențelor de gestionare resurselor umane”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

FOTO „Tabăra din pridvorul satului”, ediția întâi: Trei zile de neuitat pentru copiii din Vlădiceni

Publicat

Publicitate

În perioada 24-26 august 2025, satul Vlădiceni, din judeţul Neamţ, a devenit gazda primei ediţii a „Taberei din pridvorul satului”, desfășurată în parohia „Sfântul Nicolae” și organizată împreună cu parohiile din Cercul Misionar Pastoral nr. 7 „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”. Timp de trei zile, 50 de copii, însoțiți de cinci voluntari coordonați de Bianca Cărăre, au trăit bucuria prieteniei și a comuniunii, descoperindu-L totodată pe Hristos mai aproape de sufletele lor.

Atmosfera de sărbătoare a început încă din prima zi, când copiii și voluntarii au participat la sfânta și dumnezeiasca Liturghie, oficiată de părintele paroh Cosmin Melinte, alături de părintele Cristian Buhaciuc, preot de caritate la Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani. În liniștea rugăciunii, micii participanți au primit Trupul și Sângele Domnului, gustând din taina unității în Hristos. După masa de prânz luată împreună, părintele Cristian a susținut o prelegere despre importanța sufletului, cuvinte care au rămas ca o sămânță bună în inimile celor prezenți.

Tabăra a continuat cu ateliere de creativitate, muzică, dans și jocuri olimpice, momente care au scos la iveală talentul și bucuria copiilor. În serile petrecute împreună, chipurile lor erau luminate de focul de tabără, dar și de lumina prieteniei născute în doar câteva ore. Vocile lor cristaline, cântecele și râsetele au umplut satul de o viață aparte, iar bucuria simplă a copilăriei s-a împletit cu fiorul curat al credinței.

Ziua s-a încheiat cu un grătar pregătit cu emoții și cu multă dăruire, iar ultima zi a adus o vânătoare de comori, prilej de aventură, dar și de descoperire a valorilor care îi unesc pe copii în jurul Bisericii și al comunității.

„Nădăjduim că zilele petrecute împreună au avut un impact în viaţa copiilor şi că am reuşit să le apropiem sufletele de Dumnezeu şi de Biserică. Totodată, aceste zile au fost prilej de creștere și pentru voluntari, care au redescoperit frumusețea copilăriei și a slujirii aproapelui”, a subliniat părintele paroh Cosmin Melinte.

Această primă ediţie a „Taberei din pridvorul satului” s-a încheiat cu recunoștință adusă lui Dumnezeu și cu nădejdea că anul viitor vor fi și mai mulți copii care să se adune în rugăciune, joc și prietenie, în pridvorul viu al satului lor.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Pompierii botoșăneni, din nou aproape de comunitate: Lecții de siguranță pentru copii și adulți la Frumușica

Publicat

Publicitate

Astăzi, pompierii botoșăneni au fost din nou în mijlocul copiilor și adulților, pentru a-i învăța cum să prevină pericolele și cum să se protejeze în timpul unui incendiu sau cutremur, dar și cum să procedeze dacă descoperă elemente de muniție.

La solicitarea Primăriei Frumușica, activitatea s-a desfășurat pe terenul de fotbal din apropierea instituției, unde cei mici și cei mari au avut ocazia să afle informații esențiale pentru siguranța lor.

Cel mai așteptat moment a fost demonstrația cu autospeciala de stingere. Copiii au urcat în autospecială, au probat echipamentele de protecție și au ținut furtunul sub presiune, simulând cu entuziasm intervenția într-un incendiu imaginar.
Inspectorii de prevenire le-au explicat celor prezenți ce trebuie să facă și ce să evite acasă sau la școală. Copiii au aflat de ce nu este bine să se joace cu brichete, chibrituri sau alte mijloace de aprindere, cum să reacționeze dacă simt miros de fum și ce informații trebuie să transmită atunci când sună la 112. De asemenea, părinții au fost îndemnați să-și supravegheze copiii în permanență și să nu lase la îndemâna lor obiecte care pot genera incendii, precum chibrituri, brichete sau lumânări aprinse.

Astfel de întâlniri sunt importante nu doar pentru că oferă informații practice, ci și pentru că îi ajută pe copii să devină mai atenți, mai responsabili și pregătiți să acționeze corect în situații de urgență.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cum va fi vremea în România până la final de septembrie: Temperaturi plăcute și ploi izolate

Publicat

Publicitate

Vremea în România până la sfârșit de septembrie: toamnă blândă, cu ploi răzlețe. Prognoza meteo pe patru săptămâni. Luna septembrie aduce în România o tranziție treptată de la căldura verii către atmosfera mai răcoroasă a toamnei, fără extreme majore.

Potrivit meteorologilor de la ANM, vom avea parte de o toamnă blândă, însă nu vor lipsi din peisaj câteva episoade de ploi mai consistente. Temperaturile se vor menține în general la valori apropiate sau ușor peste mediile specifice perioadei, mai ales în sudul țării.

Precipitațiile vor fi în limite normale, cu ușoare abateri în zonele montane și în regiunile centrale și nord-estice. Astfel, în prima lună de toamnă vom avea parte de o vreme echilibrată, temperaturi plăcute și câteva episoade de ploi răzlețe.

Vremea în România până la sfârșit de septembrie. Săptămâna 1 – 8 septembrie 2025

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sudice. Regimul pluviometric se va situa în jurul celui normal pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Vremea în România până la sfârșit de septembrie. Săptămâna 8 – 15 septembrie 2025

Publicitate

Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă, în regiunile sudice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații vor fi ușor excedentare, local, în regiunile centrale și nord-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Vremea în România până la sfârșit de septembrie. Săptămâna 15 – 22 septembrie 2025

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric va fi ușor excedentar în zonele montane și local în cele centrale, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă.

Vremea în România până la sfârșit de septembrie. Săptămâna 22 – 29 septembrie 2025

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Citeste mai mult

Eveniment

Reforma Legii pensiilor magistraților, adoptată de Guvern. Premierul Bolojan: „Pensia nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu”

Publicat

Publicitate

Guvernul a adoptat, vineri, după discuțiile și scandalurile din ultimele săptămâni, reforma Legii pensiilor magistraților.

STIRIPESURSE.RO vă prezintă ce prevede proiectul

Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniulpensiilor de serviciu

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Cutremur în tabăra suveranistă. Unul dintre liderii AUR lansează acuzații neașteptate la adresa lui Călin Georgescu: „Nu cred că se poate colabora cu el, nu este un om de echipă”
bugetul.ro

Conaţionalii din Diaspora au început să piardă banii pe care îi încasau în ţările \”adoptive\” din cauză că au \”îndrăznit\” să meargă în vacanţă în România
bugetul.ro

Publicitate

Marele Victor Renengiuc nu se leapădă de Nicușor Dan, dar nici nu are speranțe că va veni la mormântul său: \”Domnul președinte Nicușor Dan nu are buzunarele deschise pentru el\” EXCLUSIV
bugetul.ro

Românii care locuiesc la curte, vizați de amenzi record! Ce este interzis prin noua lege
bugetul.ro
Art. I – Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituţională, precum şipersonalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins:

(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:

(31) Persoanele care au o vechime de cel puțin 35 de ani realizată numai în funcţiileenumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins:

(4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări socialerealizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.

5. Alineatul (41) al articolului 211 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(41) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reținute contribuții de asigurări sociale.

6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condițiile prevăzute de această legislație, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.

Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă.

Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică şi va avea următorul cuprins :

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, pot beneficia de pensie de serviciu la îndeplinirea condițiilor privind vechimeatotală în muncă şi a vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

2. Alineatul (2) al articolul 685 se modifică şi va avea următorul cuprins :

(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexă, şi personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală.

3. Alineatul (7) al articolului 685 se modifică şi va avea următorul cuprins :

(7) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şiparchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC.

Art. IV – La articolul 29 din Legea nr. 361/2023 privind personalul Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1095 din 5 decembrie 2023, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2) Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii şipot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor permanente realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 211 şi 213 din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.”

Art. V – (1) Persoanele prevăzute la art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, la articolul 685 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023, cu modificările și completările ulterioare, cărora le-au fost emise decizii de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor în temeiul cărora au fost emise.

(2) Persoanele prevăzute la art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, la articolul 685 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023, cu modificările și completările ulterioare, cărora le-au fost emise decizii de pensionare începând cu data de 1 octombrie 2025 în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de 1 octombrie 2025, precum şi cele care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile de pensionare la casele de pensii, se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin dispozițiile în vigoare la momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, pentru judecătorul, procurorul, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv magistratul-asistent de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege, aflat în funcţie la data de 1 octombrie 2025, la calculul vechimii de cel puţin 25 de ani se poate lua în considerare, eşalonat, în funcţie de data pensionării, şi o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege a îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:

a) în perioada 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2026, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcţii;

b) în perioada 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2028, poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcţii;

c) în perioada 1 ianuarie 2029 – 31 decembrie 2030, poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcţii;

d) în perioada 1 ianuarie 2031 – 31 decembrie 2032, poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcţii;

e) în perioada 1 ianuarie 2033 – 31 decembrie 2034, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcţii.

(4) Pentru judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituţională, precum şipersonalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023 sau care au îndeplinit condiţiile de pensionare anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, pentru fiecare an care depăşeştevechimea de 25 de ani necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%. Majorarea cuantumului pensiei de serviciu cu câte 1% nu se aplică pentru anii împliniți începând cu data de 1 octombrie 2025 care depășesc vechimea de 25 de ani, însă fără a se pierde beneficiul majorării cuantumului net pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 2025.

(5) Prin excepție de la dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, precum și de la dispozițiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 cu modificările și completările ulterioare și fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (1) și alin. (2) din prezentul articol, în intervalul 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2036 se instituie o creștere etapizată a vârstei de pensionare pentru judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituțională şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, după cum urmează:

a) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2025 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 47 ani și 8 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

b) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

c) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2027 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 50 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

d) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2028 – 31 decembrie 2028 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 52 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

e) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2029 – 31 decembrie 2029 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 53 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

f) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2030 – 31 decembrie 2030 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 55 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

g) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2031 – 31 decembrie 2031 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 56 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 26 de ani și 6 luni;

h) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2032 – 31 decembrie 2032 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 58 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 28 de ani;

i) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2033 – 31 decembrie 2033 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 59 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 29 de ani și 6 luni;

j) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2034 – 31 decembrie 2034 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 61 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, și condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 31 de ani;

k) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2035 – 31 decembrie 2035 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 62 de ani și 6 luni, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, și condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 32 de ani și 6 luni;

l) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2036 – 31 decembrie 2036 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 64 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, cu condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 34 de ani.

(6) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu astfel actualizate nu poate depăşi 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu excepţiapensiilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin.(1) și (2). Data actualizării, procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi, după caz, venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţiiidentice de funcţie, vechime şi grad profesional, se comunică Casei Naţionale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.

(7) Dispozițiile privind vechimea totală în muncă de 35 de ani prevăzute la art. 685alin. (1) și art. 685 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile persoanelor care împlinesc vârsta de pensionare prevăzută de Anexa la Legea nr. 567/2004, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

(8) Dispoziţiile alin. (1) – (6) se aplică în mod corespunzător şi personalului prevăzut la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 privind personalul Curţii Constituţionale.

Art. VI – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 octombrie 2025.

„Azi valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4800 și 5000 de euro. O pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550 euro din România.

 
Pensia nu va putea depăși 70% din valoare ultimului salariu. E mai echitabilă și aproape de realitate”,a  spus premierul Ilie  Bolojan.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending