Sfântul Iacob s-a născut la 20 ianuarie 1719 într-o familie dreptcredincioasă din Bucovina. Crescând în duhul adevăratei evlavii, la numai 12 ani a intrat în viaţa monahală.

Formarea sa duhovnicească este legată de obştea Mănăstirii Putna și a Sihăstriei Putnei, dar şi de Mitropolitul Antonie al Moldovei (1730-1740), al cărui ucenic a fost (acelaşi mitropolit care, în Kiev, l-a convins pe viitorul sfânt Paisie de la Neamț să vină în Moldova pentru a se forma duhovniceşte).

Văzând părinții putneni pe acest tânăr cu înţelepciune de bătrân şi viaţă aleasă, l-au rânduit a fi hirotonit preot la numai 17 ani, apoi a fost ales egumen al Mănăstirii Putna la vârsta de 25 de ani. În anul 1745 a fost ales episcop de Rădăuţi, unde a tipărit un Liturghier slavo-român și a înfiinţat o şcoală pentru învăţarea limbilor slavonă, greacă și română. După doar cinci ani, vrednicia şi râvna sa au fost hotărâtoare pentru mutarea sa în scaunul de mitropolit al Moldovei, la Iaşi. Între 1750 şi 1760 a desfăşurat o intensă activitate pastorală şi socială, promovând tiparul românesc şi veghind la traducerea de cărţi folositoare de suflet.

Reuşind să deschidă o tipografie, în 10 ani a tipărit 15 cărţi de slujbă şi învăţătură în limba română, care s-au folosit în bisericile şi mănăstirile din toate ținuturile locuite de români. Grija pentru românii din Transilvania, amenințați să-și lepede credința strămoșească, și-a manifestat-o atât prin tipărirea de cărți spre apărarea dreptei credințe, cât și prin hirotonirea de preoți și trimiterea de antimise în parohiile lipsite de păstori sufletești, în Maramureș și în ținutul Clujului. Sfântul Iacob s-a îndurerat pentru neştiinţa de carte a păstoriţii săi, deoarece, după cum spunea, „din creşterea copiilor, ca dintr-o rădăcină bună sau rea, toată viaţa curge”.

De aceea a înfiinţat şcoli și a tipărit cărţi de învăţătură și de slujbă, dând la lumină primul Abecedar românesc (Bucvar) și înfiinţând, pentru copiii satului Putna, prima şcoală elementară rurală din Moldova. A dispus traducerea Vieţilor sfinţilor, care sunt adevărate manuale în care orice om, de orice vârstă, fire şi stare, îşi poate afla un model de viaţă, dar în vremea păstoririi sale s-a reușit doar traducerea primelor 6 din cele 12 volume.

Pe lângă purtarea de grijă faţă de Mănăstirea Putna şi aşezămintele ei, Mitropolitul Iacob a ajutat şi alte mănăstiri şi biserici, cum ar fi Mănăstirea Doljeşti, biserica Sfântul Dumitru din Suceava, Catedrala episcopală din Suceava şi Catedrala mitropolitană din Iaşi, Mănăstirea şi spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi și altele. În vremea domniilor fanariote, a intervenit, împreună cu ceilalţi ierarhi ai ţării, pentru eliminarea unor forme de asuprire (desființarea veciniei în 1749) și a unor biruri împovărătoare (desființarea vădrăritului în 1756), în primul rând a văcăritului (în 1757), legând cu blestem pe domnii ţării să nu revină asupra acestora.

Ca un făcător de pace și ocrotitor al poporului, Mitropolitul Iacob a cerut, în anul 1758, hanului tătarilor să înceteze prădarea Moldovei, iar în anul următor a potolit o răscoală a poporului, impunând domnitorului să îndeplinească unele cerințe, pentru pacificarea țării. A mustrat adesea pe unii conducători din acei ani, din pricina cărora, în cele din urmă, a fost silit să-și lase scaunul mitropolitan în anul 1760, nevrând să îngăduie impunerea din nou a dărilor împovărătoare.

Petrecând ultima parte a vieţii la mănăstirea sa de metanie, Mitropolitul Iacob a continuat actele de ctitorire începute în perioada cât a fost mitropolit în scaun, devenind astfel al doilea mare ctitor al Putnei, întărind-o duhovnicește şi material. Astfel, ea a devenit unul dintre stâlpii Ortodoxiei românești în vremurile grele ce aveau să vină odată cu răpirea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, în anul 1775. Retragerea la mănăstire i-a fost prilej Sfântului Iacob de adâncire în rugăciunea curăţitoare şi luminătoare de suflet.

El a spus acest cuvânt despre rugăciune: „Dumnezeiasca rugăciune, aducând lumina lui Hristos în sufletele noastre şi risipind dintru dânsul negura ce-l vatămă pe el, îl face mai apoi cu mult mai luminat decât soarele, căci aievea ştiut este că cel ce vorbeşte cu Dumnezeu este mai sus de moarte şi de stricăciune”. Simțindu-și sfârșitul aproape, după Paștile anului 1778 a mers la Sihăstria Putnei şi a primit tunderea în marea schimă prin mâna duhovnicului său, Sfântul Cuvios Natan, luând numele de Eftimie.

După patru zile, pe 15 mai 1778, a trecut cu pace la Hristos Domnul. A fost înmormântat în pridvorul mănăstirii sale de la Putna, ca nou ctitor al ei. Purtându-şi cu sârguință şi cu vrednicie crucea slujirii arhiereşti, şi cu blândeţe şi smerenie pe aceea de a fi prigonit pentru dreptate, jertfindu-se pe sine pentru poporul încredințat lui spre păstorire, Mitropolitul Iacob şi-a închinat întreaga viaţă slujirii Bisericii, luminării poporului prin școală şi tipar, apărării celor nedreptăţiţi şi povățuirii sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul celor săraci şi smeriți, care a dus o viaţă de Sfânt”.

De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea mitropolitului Iacob Putneanul în rândul Sfinților, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veșnice.

George Simion nu s-a prezentat la dezbaterea prezidențială organizată miercuri seară de România TV. Este a patra dezbatere consecutivă de la care candidatul AUR lipsește în ultimele zile și a doua pe ziua de miercuri, după ce nu s-a prezentat nici la podcastul lui Micutzu. 

Jurnaliștii RTV au precizat că el a confirmat că va fi prezent și au prezentat și o mică filmare în care acesta confirmă. Totuși, nu s-a prezentat.

A trimis însă un video înregistrat în care își prezintă ”regretul” că nu poate fi prezent.

Simion a lipsit și de la o altă dezbatere la care confirmase că participă, tot miercuri, la un podcast. Ulterior a negat că a confirmat prezența. Micuztu, respectiv actorul Cosmin Nedelcu, a prezentat o înregistrare audio în care Simion spune că este interesat de participare.

Este a patra întâlnire cu Nicușor Dan pe care George Simion o evită în ultimele zile. El a participat la o singură dezbatere organizată de Euronews, după care a refuzat să mai discute cu Nicușor Dan față în față.

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită botoșănenii în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Bani din cer” de Ray Cooney și „Watch dogs” de Lucian Băleanu.

Iubitorii de teatru sunt așteptați, sâmbătă, 17 mai, de la ora 19^00, la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul „Bani din cer” de Ray Cooney, în regia lui Alexandru Vasilachi.

Regia artistică şi coloana sonoră: Alexandru Vasilachi

Scenografia: Mihai Pastramagiu

Distribuția:

Jean Perkins – Dana Bucătaru

Henry Perkins – Sorin Ciofu

Bill – Ioan Crețescu

Davenport – Gheorghe Frunză

Betty Johnson – Lorena-Petronela Chiribuță

Vic Johnson – Răzvan Amitroaei

Slater – Vali Popa

Un trecător – Petruț Butuman

„Orice situaţie de acest fel te învaţă ceva, te reface!”

Ray Cooney, autorul textului este, în primul rând, actor. El ştie ce înseamnă pentru un actor o situaţie foarte incitantă, explozivă. El ştie ce înseamnă replica. A scris un şir de piese ştiind toate cele spuse şi „Bani din cer” nu face excepţie de la „regulă”. Este o piesă scrisă pentru actori. Textul aduce la rampă, în primul rând, actorii. Situaţiile se schimbă din trei în trei minute, dacă nu şi mai repede. Şi actorul şi personajul sunt puşi în situaţii limită. Este vorba de limita comediei, să ne înţelegem, nu de limita umanului! Iar echipa de actori de la Botoşani a probat reacţii deosebite, evident, în situaţii cu totul şi cu totul deosebite!

Orice situaţie de acest fel – când capeţi, surprinzător – o sumă mare de bani – te învaţă ceva, te reface! Chiar dacă, până la urmă, nu vei avea parte de acei bani!

Duminică, 18 mai de la ora 19⁰⁰, va fi pus în scenă spectacolul „Watch Dogs” de Lucian Băleanu, în regia lui Alexandru Vasilachi, scenografia Mihai Pastramagiu. Din distribuție fac parte actorii: Gheorghe Frunză, Răzvan Amitroaei, Sorin Ciofu și Gina Patrașcu-Zamfirache.

Incinta unui aeroport. Un culoar lăuntric, interzis călătorilor. Nimic ieșit din comun. Un cotidian aproape dureros de banal și plictisitor. Și totuși… În acest spațiu al întâlnirilor și al despărțirilor se intersectează destine. Sunt niște întâlniri aparent ocazionale, nevinovate. Așa cum ni se întâmplă cu miile pe parcursul unei vieți și cărora nu le acordăm nici cea mai minimă atenție. Aceste atingeri ale sorții, însă, nu sunt deloc accidentale. Ele ne marchează existența. A noastră , a celor din preajma noastră, a tuturor celor cu care intrăm ulterior în contact. O întâlnire, o întâmplare, o vorbă spusă de cineva sau o privire aruncată anume spre noi, ne pot determina și modela viața, ne pot direcționa parcursul drumului, numit destin. Nimic întâmplător, cum spun bătrânii înțelepți, dar, în același timp, și o uriașă doză de responsabilitate.

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet – 𝟰𝟬 𝗹𝗲𝗶 – balcon; 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă

Preț bilet elevi – 2𝟬 𝗹𝗲𝗶 ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°
𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Angajatorii care încheie contracte de ucenicie cu șomeri primesc sprijin financiar. Printr-un proiect derulat în țară de ANOFM, se urmărește creșterea oportunităților de încadrare a 5.546 de șomeri înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, relatează alba24.ro.

Bugetul total al proiectului este de 313.440.922 lei, majoritatea sumei fiind din fonduri nerambursabile (Fondul Social European).

Prin acest proiect se urmărește stimularea ocupării șomerilor înregistrați la Serviciul Public de Ocupare (SPO). Obiectivul este realizat prin acordarea sprijinului financiar angajatorilor, aferent încadrării prin ucenicie la locul de muncă a 5.546 de persoane.

Condiții pentru angajatori

Angajatorii pot primi sprijin financiar de 2250 lei aferent contractului de ucenicie la locul de muncă pentru:

• șomeri, tineri cu vârsta de peste 30 ani
• șomeri de lungă durată
• șomeri cu un nivel redus de competențe
• persoane cu dizabilități
• persoane din comunități marginalizate
• persoane din zone rurale
• persoane cu vârsta peste 55 de ani
• persoane reîntoarse în țară
• persoane aparținând minorităților
• persoane eliberate din detenție, refugiați, persoane beneficiare ale unei forme de protecție internațională.

Proiectul se va implementa de către ANOFM prin agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă din regiunile Centru, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Vest, București – Ilfov.

Persoanele care participă la programe de ucenicie pot obține calificări în baza căreia, ulterior, se pot angaja cu contract de muncă.