Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi reorganizări la nivelul Casei Naţionale de Pensii Publice şi al caselor teritoriale de pensii, precum şi în cadrul Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor.

Modificările vin în contextul Legii 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, prin care s-a dispus desfiinţarea posturilor vacante la data de 30 octombrie 2023. Totodată, numărul total al funcţiilor publice de conducere trebuie să fie de maximum 8% din numărul total al posturilor aprobate la nivel de ordonator principal de credite.

Astfel, la nivelul Casei Naţionale de Pensii Publice şi al caselor teritoriale de pensii funcţiile publice de conducere sunt diminuate de la un total de 358 la 278. Totodată, sunt desfiinţate cele şase posturi vacante, ajungându-se la un total de 3.474 de posturi.

În ce priveşte Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, numărul posturilor de conducere se diminuează de la 45 la 23. De asemenea, se desfiinţează Inspecţia teritorială Giurgiu deoarece este compusă în prezent din doar trei inspectori de specialitate. Judeţele aflate în raza sa de activitate vor fi arondate Inspecţiei teritoriale ISCIR Bucureşti.

Un alt proiect de pe ordinea de zi prevede modificarea statutului Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în sensul diminuării numărului maxim de posturi de la 2.175 la 2.130, ca urmare a desfiinţării celor 45 de posturi vacante. Vor fi diminuate în mod corespunzător şi numărul de posturi aferente agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, a municipiului Bucureşti şi Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu la 1.846. Numărul de posturi pentru centrele regionale de formare profesională a adulţilor vor fi diminuate la 92.

Guvernul urmează să aprobe şi metodologia privind susţinerea financiară a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol. Astfel, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va putea finanţa: construcţii agricole şi zootehnice, clădiri cu destinaţia de săli de clasă şi laboratoare, inclusiv costurile aferente modernizării, înfiinţării sau demolării acestora; achiziţionarea de combine, tractoare şi echipamentele de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente pentru irigaţii, motoare şi alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor şi loturilor didactice, a atelierelor mecanice, animale vii şi echipamente specifice activităţii în zootehnie şi medicină veterinară; înfiinţarea/modernizarea de plantaţii pomicole, viticole, sere, solarii şi răsadniţe, inclusiv cheltuielile privind costurile generale de proiectare.

Un alt proiect de pe ordinea de zi se referă la aprobarea Strategiei naţionale privind implementarea Rezoluţiei 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite – Femeile, pacea şi securitatea pentru perioada 2024 – 2028. În rezoluţia respectivă se afirmă rolul important al femeilor în prevenirea şi soluţionarea conflictelor, în negocierile de pace, consolidarea şi menţinerea păcii. Totodată, este exprimată îngrijorarea pentru civili, în special pentru femei şi copii, care reprezintă majoritatea celor afectaţi de conflictele armate. În acest sens, rezoluţia prevede necesitatea participării egale şi “implicării depline a femeilor, în toate eforturile pentru menţinerea şi promovarea păcii şi securităţii, precum şi nevoia de creştere a rolului acestora în procesul de luare a deciziei cu privire la prevenirea şi soluţionarea conflictelor”.

În şedinţa de guvern de joi urmează să fie aprobată şi Strategia naţională de reducere a riscurilor de dezastre 2024 – 2035. Conform notei de fundamentare, strategia vizează creşterea rolului mediului academic şi de cercetare în fundamentarea deciziilor luate de autorităţi, dar şi în ce priveşte creşterea nivelului de conştientizare a riscurilor. Unul dintre obiectivele strategiei îl reprezintă creşterea investiţiilor în acţiuni de reducere a riscurilor de dezastre.

În baza altui proiect se propune recunoaşterea Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor – Secţia Română (I.P.A. – Secţia Română) ca fiind de utilitate publică. Aceasta are în prezent 54.000 de membri. AGERPRES

Publicitate