Connect with us

Actualitate

Mai puține căsătorii și mai multe divorțuri, în 2021

Publicat

Publicitate

A crescut numărul divorțurilor și a scăzut numărul căsătoriilor, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS),informează alba24.ro.

Reprezentanții INS au analizat mişcarea naturală a populaţiei în luna noiembrie 2021, sub spectrul crizei sanitare.

Mai multe divorțuri, mai puține căsătorii

În luna noiembrie 2021 numărul naşterilor înregistrate a crescut față de luna noiembrie 2020, dar a scăzut faţă de luna octombrie 2021.

Numărul deceselor înregistrate în luna noiembrie 2021 a crescut față de luna noiembrie 2020, dar a scăzut faţă de luna precedentă (octombrie 2021).

În luna noiembrie 2021 numărul căsătoriilor înregistrate a scăzut uşor faţă de luna noiembrie 2020 și a scăzut de 2,3 ori faţă de luna octombrie 2021.

Numărul divorţurilor înregistrate în luna noiembrie 2021 a crescut atât faţă de luna noiembrie 2020, cât şi faţă de luna octombrie 2021.

Publicitate

Nașteri și decese

Potrivit INS, în luna noiembrie 2021 s-a înregistrat naşterea a 14819 copii, cu 794 mai puţini copii decât în luna octombrie 2021.

Numărul deceselor înregistrate în luna noiembrie 2021 a fost de 38653 (19483 bărbați și 19170 femei), cu 5942 decese (3234 bărbați și 2708 femei) mai puţine decât în luna octombrie 2021.

Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna noiembrie 2021, a fost de 78 copii, în scădere cu 19 faţă de luna octombrie 2021.

În anul 2020 numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie și decembrie față de aceleași luni din anul 2019.

În lunile ianuarie-februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese faţă de ultimele luni ale anului 2020. Numărul acestora a rămas în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în aceleaşi luni ale anului precedent.

În contextul pandemiei COVID19, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de decese din întreaga perioadă de pandemie, după o perioadă de descreştere de 5 luni a numărului total de decese (aprilie-august).

În luna noiembrie 2021, peste două treimi din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani, astfel:

  • 15836 decese, reprezentând 41,0%, la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste
  • 10206 decese, reprezentând 26,4% la persoanele de 70-79 ani
  • 7491 decese reprezentând 19,4% la persoanele în vârstă de 60-69 ani.

La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5-19 ani (56 decese), 0-4 ani (103 decese) și 20-29 ani (138 decese)

Principalele cauze de deces

După cauza principală de deces, cele mai multe persoane decedate în luna noiembrie 2021 au avut drept cauze:

  • bolile aparatului circulator (18113 persoane, reprezentând 46,9%)
  • boli ale aparatului respirator (11929 persoane, reprezentând 30,9%)
  • tumori (4101 persoane, reprezentând 10,6%).

După 4 luni în care bolile aparatului respirator au reprezentat a treia cauză de deces, în lunile septembrie, octombrie şi noiembrie 2021 bolile aparatului respirator reprezintă, din nou, a doua cauză principală de deces, situaţie înregistrată şi în perioada octombrie 2020 – aprilie 2021.

Sporul natural s-a menţinut negativ (-23834) în luna noiembrie 2021, numărul persoanelor decedate fiind de 2,6 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

Efectele crizei sanitare

În luna noiembrie 2021, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 4423 căsătorii, cu 5912 mai puţine decât în luna octombrie 2021.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2234 în luna noiembrie 2021, cu 220 mai multe decât în luna octombrie 2021.

Numărul născuţilor-vii înregistrat în luna noiembrie 2021 a fost mai mare cu 2175 comparativ cu aceeaşi lună din 2020.

Sporul natural a fost negativ atât în luna noiembrie 2021 (-23834 persoane), cât şi în luna noiembrie 2020 (-22308 persoane).

Numărul persoanelor care au decedat în luna noiembrie 2021 a fost cu 3701 mai mare faţă de luna noiembrie 2020.

După primele trei cauze principale de deces, în luna noiembrie 2021 faţă de luna noiembrie 2020, s-au înregistrat cu 3603 decese mai multe din cauza bolilor aparatului respirator, cu 93 mai puţine decese din cauza bolilor aparatului circulator şi cu 15 mai puţine decese având cauză principală tumorile.

Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 10 mai mic în luna noiembrie 2021 decât cel înregistrat în luna noiembrie 2020.

În luna noiembrie 2021, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 19128 persoane (9525 bărbaţi şi 9603 femei), iar în mediul rural decesul a 19525 persoane (9958 bărbaţi şi 9567 femei).

Faţă de aceeaşi lună din anul 2020, numărul persoanelor care au decedat a crescut cu 1373 persoane (103 mai puţini bărbaţi, dar 1476 mai multe femei) în mediul urban și cu 2328 persoane (722 bărbaţi şi 1606 femei) în mediul rural.

Numărul căsătoriilor a fost, în luna noiembrie 2021, cu 29 mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna noiembrie 2021 s-au pronunţat cu 202 divorţuri mai multe decât în luna noiembrie 2020.

Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător față de lunile corespunzătoare din anul precedent.

Lunile, iulie și august 2021 sunt primele luni de scădere a numărului de decese faţă de aceleaşi luni din anul precedent. Din luna septembrie, creşterile faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent sunt semnificative, luna octombrie înregistrând cea mai mare creştere a numărului de decese.

În cazul nașterilor, în perioada ianuarie 2020 – iulie 2021, lunar, numărul copiilor născuți a înregistrat scăderi față de luna corespunzătoare din anul precedent, dar a înregistrat creșteri în lunile august -noiembrie 2021, față de lunile corespunzătoare din anul 2020.

În cazul căsătoriilor, începând cu luna martie 2020, s-au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent timp de 12 luni consecutiv, luna martie 2021 fiind prima lună de creştere a numărului de căsătorii faţă de aceeaşi lună din anul 2020, situaţie care s-a menţinut în perioada martie-octombrie 2021, în luna noiembrie înregistrându-se scăderea numărului de căsătorii, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, precizează INS.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Căruță spulberată de un microbuz, la Flămânzi. Două persoane au ajuns la spital

Publicat

Publicitate

Două persoane au fost rănite în urma unui accident rutier produs pe DJ 282 B, între localitățile Flămânzi și Prăjeni. În eveniment au fost implicate un microbuz și o căruță. În microbuz, în momentul producerii evenimentului erau șapte persoane.

La caz au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de descarcerare, una de stingere, o autospecială de transport personal și victime multiple, ambulanța de terapie intensivă mobilă SMURD, două ambulanțe SAJ și Poliție.

Aceștia au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate. Un bărbat, în vârstă de 32 de ani, și o femeie, de 55 de ani, care erau în atelajul hipo au fost răniți, fiind conștienți și cooperanți. Aceștia au fost preluați de echipajele medicale și transportate la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Persoanele din microbuz au fost evaluate la fața locului de echipajele medicale. Acestea nu au nevoie de ajutor medical.

Pompierii au intervenit și pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriei.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Transfăgărășanul se deschide vineri

Publicat

Publicitate

Transfăgărășanul (DN7C) se deschide vineri, la ora 7:00, și se va putea circula inclusiv între Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș), a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

‘Mâine, 6 iunie 2025, ora 7:00, deschidem Tranfăgărășanul (DN7C)! Cei care doresc, vor putea circula pe acest frumos drum turistic inclusiv între Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș). Reamintesc însă că specificul acestui drum montan aflat la mare altitudine permite circulația doar între orele 07:00 – 21:00. Este posibil inclusiv ca drumul să fie închis temporar, în cazul unor fenomene meteorologice nefavorabile’, a scris Pistol, joi, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a lansat și un apel către cei care vor circula pe Transfăgărășan să nu încerce să interacționeze cu urșii pe care îi vor întâlni pe traseu.

‘Urșii sunt animale sălbatice care pot reacționa imprevizibil și care vă pot pune în pericol integritatea corporală sau chiar viața’, a transmis directorul CNAIR. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Contribuții la sănătate pentru pensiile mai mari de 3000-4000 de lei. Propuneri CNAS pentru eficientizarea cheltuielilor

Publicat

Publicitate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va propune Guvernului, până în 30 iunie, un memorandum pentru eficientizarea cheltuielilor instituției. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan spune că lărgirea bazei de contribuție la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă o temă analizată, scrie alba24.ro.

”Ne gândim la lărgirea bazei de contribuție la FNUASS. Sunt anumite categorii care ar merita să fie incluse nu pentru că se constituie în venituri suplimentare la FNUASS, ci pur și simplu pentru că este corect din punct de vedere social, e corect față de noi înșine, unii față de alții.

De exemplu, anumite categorii de co-asigurați. Anumite pensii peste o anumită valoare, (…) la cele mari și foarte mari, peste 3.000-4.000 lei”, a afirmat, joi, Moldovan, citat de Agerpres.

CNAS: noi mecanisme de finanțare

Potrivit lui Moldovan, prin extinderea bazei de contribuție la FNUASS doar la aceste categorii, s-ar putea face ”minuni cu medicamentele”.

”Am putea să creștem limita bugetară care este alocată pentru contractele cost-volum, cost-volum-rezultat, care este în momentul de față la 6 miliarde și avem nevoie pe real de 8 miliarde. Am putea să ne gândim la noi mecanisme, pentru că acum avem o anumită finanțare în pachetul de bază.

Am putea să ne gândim la noi mecanisme în ceea ce privește decontarea în pachetul de bază, la nivel de medic de familie, la nivel de ambulator de specialitate, la nivel de spital. Am putea să ne gândim la o plată corectă și la o sustenabilitate reală a cheltuielilor spitalelor. (…)

Publicitate

Noi plătim mai multe influențe salariale în momentul de față pentru spitale decât plătim pentru serviciile pe care le prestează spitalele, pe spitalizare continuă și spitalizare de zi. În felul acesta, fără nicio rezervă spun, că nu se încurajează munca. Adică, unele spitale care nu sunt performante stau liniștite pentru că le este asigurată cheltuiala de personal, fără ca managerii să fie preocupați de performanță, de a atrage pacienții”, a adăugat Moldovan.

Tariful pe caz ponderat, regândit

Președintele CNAS susține că trebuie regândit ”tariful pe caz ponderat”, iar influențele salariale trebuie incluse în acest tarif.

”În ceea ce privește mecanismele de price sharing, clawback, cost-volume și cost-volume-rezultat, este un loc în care putem să eficientizăm. (…) Discutăm despre posibile mecanisme prin care să încercăm să cuantificăm în aceste plăți pe care le facem pe cost-volume și anumite elemente de eficacitate clinică. (…)

Să regândim mecanismul de pricing a medicamentelor, să regândim mecanismul de rambursare, inclusiv din această perspectivă a mecanismului cost-volume și cost-volume-rezultat, pentru a include anumite elemente de rezultat clinic”, a mai spus șeful CNAS.

Horațiu Moldovan a menționat că în viitor va fi analizată și varianta unor asigurări complementare de sănătate pentru cei ce duc o viață nesănătoasă.

Citeste mai mult

Eveniment

Moșii de vară 2025: Semnificații, tradiții și obiceiuri din sâmbăta înainte de Rusalii. Ce se dă de pomană

Publicat

Publicitate

Moșii de vară 2025: sâmbătă, 7 iunie, cu o zi înaintea sărbătorii de Rusalii, sunt pomeniți cei trecuți în neființă. În toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii, urmate de slujbe de pomenire. Credincioșii dau de pomană și aprind lumânări în cimitire, scrie alba24.ro.

Două sâmbete din an sunt rezervate special de Biserica Ortodoxă pentru pompenirea general a morților: Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți/ Postul Paștelui) și Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor).

Tradițional, acestea poartă denumirea de ”moși” (Moșii de iarnă/Moșii de vară). În aceste zile se face pomenirea părinților, moșilor și strămoșilor cei adormiți, potrivit crestinortodox.ro

În sâmbata dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbata Rusaliilor sau „Moșii de vară”), se face pomenirea morților, prin rugăciuni, pentru ca și ei să se bucure de darurile Sfântului Duh.

Moșii de vară 2025: semnificații religioase

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință. Aceste stări dureaza până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc.

Ortodocșii se roagă pentru a ajunge la Judecata universală într-o stare mai bună decât aceea cu care cel adormit s-a despărțit de trup, mai scrie crestinortodox.ro.

Publicitate

Sunt și alte zile pentru pomenirea morților: 6 august – sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului (Biserica se roagă ca și cei morți să se împărtășească de lumina dumnezeiască a Taborului), de „Paștile Blajinilor”, după Duminica Tomii, Joia Înălțării Domnului.

Slujbele de pomenire a celor care nu mai sunt în viață se numesc „parastase“. Prin pomenirea morților se înțelege grija pentru sufletul celor dragi, trecuți la cele veșnice.

Moșii de vară 2025: tradiții și obiceiuri

Potrivit tradiției, se credea că sufletele morților, dupa ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au ”zburat” timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană, în sâmbăta Rusaliilor.

Oamenii făceau ritualuri de ”îmbunare” a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și dădeau de pomană. Sărbătoarea mai este denumită și Moșii cireșelor, fiind în luna iunie.

De obicei, în această perioadă se organizează târguri mari, tradiţionale, iar credincioşii se pot aproviziona cu vase de lut, cu alimente şi cu obiecte necesare pentru pregătirea parastaselor. Se spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi bogată.

La sărbătoarea moşilor, se crede că răposaţii aşteaptă să primească ofrande. Dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. În sate, ofrandele se împart mai ales săracilor şi străinilor. Nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.

Se spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică.

Moșii de vară 2025: ce se dă de pomană

La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare anumite ofrande: colivă, colaci, vin şi cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii.

De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei. După ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală.

În sâmbăta dinaintea Rusaliilor, în gospodării se prepară mâncăruri calde. Astfel de preparate se dau și de pomană, mai ales dacă erau preferate de către cei trecuți la cele veșnice.

În cimitire, credincioşii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire. Aceștia dau de pomană și vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte.

În general, se pregătesc între 3 și 7 farfurii sau pachete pentru fiecare suflet pomenit. Numărul 3 simbolizează Sfânta Treime, în timp ce 7 reprezintă zilele creației sau numărul complet al virtuților. În unele zone, se pregătesc pachete suplimentare pentru a fi oferite săracilor sau pentru a fi puse pe morminte.

Fiecare pachet conține, pe lângă alimente, și obiecte precum lumânări, prosoape, căni sau farfurii, care sunt considerate daruri pe daruri pentru cei adormiți. Lumânările aprinse simbolizează lumina credinței, iar obiectele sunt oferite pentru a „folosi” sufletelor în lumea de dincolo, potrivit antena3.ro.

Moșii de vară 2025: superstiții

Se crede că începând cu Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele morţilor au călătorit libere prin locurile unde au trăit, iar acum acestea sunt triste, pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi.

La Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo ei vor să vadă ce bucate au primit de pomană, până la Rusalii, atâta vreme cât au lipsit. Răposații care nu găsesc pomană pe Valea cu Dor se retag triști în mormânte lor și țin în braţe doar multe crengi cu flori de tei.

Se spune că în această zi nu se mătură, întrucât morţii vor primi praf în loc de mâncare şi nici nu se spală. Chiar dacă stai la casă, este interzis să dormi în afara casei, pentru că te poţi întâlni cu spiritele morţilor care cutreieră pe pământ.

De asemenea, nu este bine să treci pe lângă fântâni sau printr-o răscruce de drumuri, pentru că pe acolo trec duhurile rele.

Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat, gospodarii trebuie să dea de pomană ceapă verde şi usturoi.

În sâmbăta dinainte de Rusalii, nu se lucrează în gospodărie și la câmp, pentru că aduce ghinion. Nu este bine să te cerți în această zi, ci să cauți împăcare și liniște.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending