Connect with us

Actualitate

Mai multe porții de lapte și produse lactate, la grădiniță și la școală pentru copii! A fost majorat BUGETUL

Publicat

Publicitate

Crește cu aproape 29% în anul școlar 2023-2024 pentru bugetul pentru derularea Programului pentru şcoli al României, prin care copiii primesc, la grădiniță și la școală, lapte, fructe și produse de panificație, relatează alba24.ro. De asemenea, numărul porțiilor de lapte crește de la două la trei pe zi și al celor de produse lactate, de la una la două pe zi.

Proiectul este aprobat de Guvern în ședința din 3 august.

Programul pentru şcoli al României prevede:

  • a) acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele cu program normal de 4 ore de stat autorizate/ acreditate şi particulare acreditate şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi particular, precum și pentru preșcolarii și elevii incluși în învățământul special, de fructe şi legume proaspete, lapte şi produse lactate şi de produse de panificaţie în limita unei valori zilnice/ preşcolar/ elev. Limita valorică zilnică cuprinde preţul integral de achiziţie a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.
  • b) finanţarea măsurilor educative care însoţesc distribuţia fructelor, legumelor, laptelui şi produselor lactate.

Limita valorică zilnică/preşcolar/elev este după cum urmează:

  • a) 0,70 lei pentru porţia de fructe şi legume
  • b) 1,11 lei pentru porţia de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf
  • c) 0,65 lei pentru porţia de produse de panificaţie.

Valorile au crescut, în contextul scumpirilor din ultima perioadă.

Ce produse primesc preșcolarii și elevii

Pe parcursul săptămânii, unui preşcolar/elev i se acordă gratuit 2 porţii de fructe şi/sau legume, 3 porţii de lapte, 2 porţii de produse lactate şi 5 porţii de produse de panificaţie, cu încadrarea în sumele allocate cu aceste destinaţii.

Publicitate

Elementul de noutate pentru anul școlar 2023-2024 îl reprezintă faptul că pe parcursul săptămânii se acordă gratuit 3 porții de lapte și 2 porții de produse lactate față de anii școlari anteriori când se distribuiau 2 porții de lapte și o porție de produs lactat, potrivit documentației prezentate la guvern.

Se pot distribui: mere, pere, struguri de masă, prune, morcovi, păstârnac, ţelină de rădăcină, sfeclă roşie, ardei graşi şi castraveţi, în porţii de cel puţin 100 grame pentru fructe şi cel puţin 200 grame de legume, inclusiv legume sub formă de amestec.

Porţia de lapte şi produse lactate cuprinde:

  • lapte de consum fără adaos de lapte praf: lapte pasteurizat sau UHT, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, fără adaos de cacao
  • produse lactate fermentate fără adaos de lapte praf : iaurt, lapte acru, lapte covăsit, chefir, sana şi alte sortimente de lapte fermentate sau acrite, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, fără adaos de fructe, fără adaos de cacao.

Porţia de lapte distribuită are 200 ml, iar porţia de produse lactate distribuită are 125 grame, ambele cu un conţinut de minimum 3,2% proteine şi de minimum 1,8% grăsime. Porţia de produse lactate conţine cel puţin 90% din greutate lapte tratat termic.

Porţia de produse de panificaţie are 80 de grame, indiferent de tipul produsului distribuit.

Produsele de panificaţie – corn, baton, covrigi simpli sau biscuiţi uscaţi – trebuie preparate din făină integrală, fără adaosuri de zahăr, îndulcitori sau alţi aditivi alimentari, cu posibilitatea de a adăuga amestecuri de seminţe (floarea-soarelui, dovleac, susan, in şi/sau mac).

Autoritățile contractante asigură realizarea diversității produselor lapte și produse lactate

Porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţile de lapte şi produse lactate vor fi însoţite de corn şi/sau baton.

Excepții

Prin excepţie pentru asigurarea diversității, porţia de fructe şi/sau legume şi porţia de lapte şi produse lactate, poate fi distribuită una fără cealaltă dacă, la data începerii distribuirii, procedura de atribuire a acordului-cadru pentru unul din cele două produse:

  • a) nu a fost finalizată;
  • b) a fost finalizată, dar nu s-a încheiat acordul-cadru; sau
  • c) nu a fost iniţiată, din motive obiective, independente de voinţa autorităţii contractante.

Prin excepţie, porţia de fructe şi/sau legume, precum şi porţia de lapte şi produse lactate pot fi distribuite şi fără porţia de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, respectiv corn şi/sau baton, dacă, la data începerii distribuirii, procedura de atribuire a acordului-cadru pentru produsele de panificaţie:

  • a) nu a fost finalizată
  • b) a fost finalizată, dar nu s-a încheiat acordul-cadru; sau
  • c) nu a fost iniţiată, din motive obiective, independente de voinţa autorităţii contractante.

În situaţia în care unităţile de învăţământ nu dispun de condiţiile de depozitare adecvate, porţia/porțiile de produse lactate se pot înlocui cu o porţii de lapte.

Copiii cu intoleranţă la gluten/lactoză şi/sau la orice alt ingredient şi/sau compus şi/sau la orice produs distribuit vor beneficia de produse adecvate situaţiei lor.

Condiții pentru acordarea produselor

În scopul cheltuirii raţionale a bugetului programului, dreptul de a primi produsele acordate gratuit, pe perioada cursurilor, conform structurii anului şcolar îl au numai preşcolarii şi elevii prezenţi la cursuri.

Pentru a corecta deficienţele actualelor programe şi a clarifica noţiunea de „elev prezent la cursuri”, în programul pentru şcoli al României, prin preşcolar/elev prezent la cursuri se înţelege preşcolarul/elevul care a frecventat cel puţin o oră de curs în ziua de distribuţie.

Pentru săptămâna «Şcoala altfel» şi «Săptămâna verde», preşcolarii/elevii prezenţi care efectuează excursii sau tabere pot consuma o porţie de produs în ziua/zilele respective, dar ajutorul financiar al Uniunii Europene nu se va solicita pentru cantităţile aferente.

Măsurile educative

Măsurile educative care se pot realiza în cadrul anului şcolar şi care însoţesc distribuţia fructelor, legumelor, laptelor şi produselor lactate sunt următoarele:

  • a) organizarea de vizite la ferme pomicole/legumicole sau la ferme de producere a laptelui şi/sau la unităţi de condiţionare, ambalare, depozitare şi procesare a fructelor şi legumelor şi/sau la unităţi de procesare a laptelui, la sediul grupurilor şi/sau organizaţiilor de producători de fructe şi legume şi/sau la sediul cooperativelor de producători de fructe, legume şi lapte,la staţiuni de cercetare pomicolă, legumicolă sau de creştere a bovinelor, la laboratoare de profil, la zilele recoltei, expoziţii, târguri sau alte evenimente şi/sau activităţi similare;
  • b) organizarea de concursuri tematice legate de consumul de fructe şi legume, lapte şi produse lactate, inclusiv degustarea de fructe şi/sau legume proaspete şi/sau alte produse lactate care nu se distribuie şi/sau miere, cu acordarea de premii, precum şi organizarea de activităţi de grădinărit la nivelul şcolii;
  • c) organizarea de zile tematice dedicate consumului de fructe şi legume şi de lapte şi produse lactate sau de activităţi educative practice, organizarea de alte activităţi extracurriculare şi extraşcolare sau abordarea de teme specifice în cadrul curriculumului naţional, inclusiv curriculumului la decizia şcolii, respectiv în cadrul disciplinei opţionale Educaţie pentru sănătate.
  • d) utilizarea de materiale didactice/educative care să prezinte preşcolarilor şi elevilor informaţii adaptate vârstei despre obiceiuri alimentare sănătoase, agricultură, lanţuri de aprovizionare şi produse locale, producţia ecologică, producţia sustenabilă şi combaterea risipei alimentare.

Aceste măsuri se pot desfăşura independent sau integrat, oricare dintre ele putând include sesiuni de degustare de fructe şi/sau legume proaspete şi/sau alte produse lactate care nu se distribuie

Condiții pentru autoriățile locale

Autoritățile competente respectiv consiliul județean și/ sau local optează, în funcţie de preferinţe şi buget, pentru măsurile educative pe care le vor implementa pe perioada cursurilor anului şcolar 2023-2029 şi vor pune în aplicare în mod obligatoriu cel puţin o măsură educativă care însoţeşte distribuţia de fructe şi legume şi cel puţin o măsură educativă care însoţeşte distribuţia de lapte şi produse lactate, beneficiind de asistenţă de specialitate din partea inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, a direcţiilor de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti şi din partea direcţiilor judeţene pentru agricultură/a muncipiului Bucureşti, după caz, conform prevederilor legale în vigoare.

Consiliile judeţene şi/sau locale au obligaţia informării Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu privire la măsurile educative realizate pentru care nu solicită rambursarea cheltuielilor efectuate, în special cu privire la desfăşurarea orei de educaţie pentru sănătate ca materie opţională.

Bugetul programului pentru anul școlar 2023-2024

Potrivit documentației, pentru anul şcolar 2023-2024, ajutorul financiar FEGA al României este de 6.178.236 euro – acordarea gratuită de fructe şi legume şi derularea măsurilor educative aferente şi de 11.303.390 euro pentru acordarea gratuită de lapte şi produse lactate şi derularea măsurilor educative aferente.

Pentru anul şcolar 2023-2024 se alocă suma de 742.617 mii lei.

Suma se utilizează după cum urmează:

  • 94.783 mii lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 37.612 mii lei pentru derularea măsurilor educative aferente
  • 361.135 mii lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 37.612 mii lei pentru derularea măsurilor educative aferente
  • 211.475 mii lei pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie, exclusiv din bugetul naţional.

Comparativ, pentru anul școlar 2022-2023 suma totală a fost de 578.258 mii lei. Creșterea fața de anul școlar 2022-2023 este de 164.359 mii lei (circa 28,5 %).

Bugetul s-a întocmit pe baza numărului total al beneficiarilor programului – 1.880.615 preşcolari din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de 4 ore şi elevi din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat, a limitei valorii zilnice/preşcolar/elev actualizată, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bradul de Crăciun: Care este istoria, când a apărut în România și care sunt tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Publicat

Publicitate

Împodobirea bradului de Crăciun este una dintre cele mai îndrăgite și așteptate tradiții ale sezonului de iarnă. Originile acestui obicei se întind pe parcursul a sute de ani, iar de-a lungul timpului, bradul împodobit a devenit un simbol al sărbătorilor și este recunoscut în aproape toate colțurile lumii, scrie alba24.ro. 

Bradul a fost ales ca simbol al Crăciunului datorită culorii sale verzi, care nu se schimbă niciodată. Această culoare îl simbolizează pe Hristos, veșnic viu, potrivit crestinortodox.ro.

Tradiția bradului de Crăciun își are originile încă din perioada romanilor. Aceștia obișnuiau să-și împodobească locuința cu un brad sau crengi de brad în timpul Saturnaliilor. Sărbătoarea dedicată zeului Saturn se desfășura în perioada solstițiului de iarnă. În unele cazuri, bradul era chiar atârnat de tavan cu vârful în jos.

Se pare însă că, până în secolul al XII-lea, brazii de Crăciun nu erau împodobiți. Cu timpul, acest obicei a evoluat, iar oamenii au început să decoreze brazii cu fructe, flori de hârtie și biscuiți. Mai târziu, aceste decorațiuni au fost înlocuite sau completate de lumânări și globuri colorate, care oferă bradului de Crăciun aspectul fermecător pe care îl cunoaștem astăzi.

Împodobirea bradului de Crăciun

Primul brad de Crăciun împodobit a apărut în anul 1510, în Lituania. Acesta a marcat începutul unei tradiții care avea să se răspândească treptat în întreaga lume.

Publicitate

11 ani mai târziu, în 1521, prințesa Helene de Mecklenburg duce tradiția tocmai în Franța, după căsătoria cu ducele de Orleans. Abia peste 80 de ani însă primul brad de Crăciun și-a făcut apariția într-o piață publică. Mai exact, în 1605, la Strasbourg, un brad a fost împodobit cu mere roșii și dulciuri.

Tradiția ajunge în SUA abia la începutul anilor 1800, atunci când primii imigranți germani se stabilesc în Pennsylvania. După circa 40 de ani, obiceiul a devenit popular în Anglia, când a fost introdus de familia regală.

Bradul de Crăciun în România

În România, primul brad împodobit cu câteva zile înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului, a apărut în anul 1866, la palatul principelui Carol I de Hohenzollern.

De atunci, românii au îmbrățișat acest obicei și au transformat împodobirea bradului într-un moment special care precede sărbătorile de Crăciun și aduce bucurie în fiecare casă, informează crestinortodox.ro.

Această tradiție continuă să fie una dintre cele mai iubite și așteptate părți ale sărbătorilor de iarnă.

Bradul de Crăciun în 2024. Tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Tradiția spune că bradul de Crăciun trebuie împodobit în Ajunul Crăciunului, respectiv în seara de 24 decembrie. În trecut, bradul de Crăciun era decorat cu flori din hârtie, mere, nuci, dulciuri, lumânări și figurine din lemn, reflectând un stil simplu și tradițional. Ulterior, odată cu apariția instalațiilor luminoase și a altor ornamente moderne, pomul de Crăciun a căpătat un aspect mai sofisticat, adaptat vremurilor contemporane.

Bradul de Crăciun în 2024 este mai strălucitor și mai variat ca niciodată. Fie că este natural sau artificial, bradul este împodobit cu o mulțime de luminițe colorate, globuri, panglici și ornamente care reflectă gusturile fiecărei familii. Paleta cromatică poate varia în funcție de preferințe, de la tonuri simple, elegante, tradiționale până la combinații sofisticate și culori vibrante.

În materie de culori pentru decorarea bradului de Crăciun, sunt propuse patru direcții distincte, fiecare potrivită unui stil unic:

Bradul de Crăciun decorat în culori naturale

Pentru cei care preferă stilul minimalist și organic, paletele de culori naturale aduc o atmosferă caldă și reconfortantă. Combinația de nuanțe de verde salvie, verde olive, alb, bej sau gri perlat rămâne o alegere ideală, care evocă liniștea și frumusețea naturii, pentru cei care preferă un Crăciun simplu și elegant. Puteți folosi decorațiuni din lemn natural, conuri de brad, ramuri de eucalipt și panglici din in sau bumbac, alături de lumini calde și globuri din sticlă mată.

Bradul de Crăciun decorat în culori puternice

Dacă preferați un decor modern și rafinat, culorile puternice sunt soluția perfectă. În acest an, printre vedetele sezonului se numără albastrul închis, argintiul și auriul. Aceste nunanțe oferă o notă sofisticată și se potrivesc excelent în spații contemporane. Pentru a amplifica efectul modern și strălucitor, puteți opta pentru globuri metalice, luminițe LED cu tentă rece, fulgi de zăpadă strălucitori și diverse decorații geometrice, pentru un efect de „poveste de iarnă”.

Bradul de Crăciun în culori candy pop

Pentru cei care vor să aducă un strop de veselie și energie în decorul de Crăciun, paleta candy pop este alegerea ideală. Inspirată din dulciurile festive, combinația vibrantă include nuanțe de roz deschis, lavandă, roșu și verde lime. Aceste culori pline de viață este potrivit pentru familiile cu copii sau cele care iubesc decorurile neconvenționale. Pentru un rezultat spectaculos, bradul poate fi completat cu globuri satinate, flori artificiale de bumbac sau ornamente haioase și panglici colorate.

Bradul de Crăciun în culori vintage

Pentru un Crăciun clasic, cea mai potrivită paletă de culori este cea vintage. Este vorba despre culori pastelate, de roz pal, galben pal, albastru deschis și auriu. Decorul vintage aduce un aer rafinat oricărui interior. Printre decorațiunile recomandate se numără globurile pictate manual, figurinele retro și textilele din dantelă.

Indiferent de stilul pe care îl preferați, alegerea unei palete cromatice pentru decorarea bradului de Crăciun ține de atmosfera dorită și de stilul casei.

Paletele naturale aduc liniște și echilibru, cele puternice inspiră eleganță modernă, culorile „candy pop” sunt perfecte pentru un decor vesel, iar nuanțele vintage evocă nostalgia sărbătorilor de odinioară.

Citeste mai mult

Eveniment

MAE: Atenţionare de călătorie! Greva agenţilor de asistenţă la sol pe aeroporturile din Portugalia, în perioada 24 decembrie – 1 ianuarie

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Portugalia asupra existenţei unor disfuncţionalităţi logistice în gestionarea bagajelor pe aeroporturile din Lisabona, Porto, Faro, Funchal şi Porto Santo, cauzate de greva agenţilor de asistenţă la sol, care are loc în intervalul 24 decembrie 2024 (începând cu ora 00,00) – 1 ianuarie 2025 (până la ora 24,00).

În acest context, MAE le recomandă cetăţenilor români care călătoresc în această perioadă utilizarea pe cât posibil exclusivă a bagajelor de mână pentru a evita eventuale întârzieri sau alte constrângeri generate de indisponibilitatea serviciilor de gestionare a bagajelor de cală.

Într-un comunicat transmis, luni seara, AGERPRES, MAE recomandă consultarea paginilor de internet a aeroporturilor portugheze menţionate, precum şi ale companiilor aeriene care operează zborurile din/către aceste aeroporturi pentru obţinerea de informaţii actualizate.

Totodată, MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://lisabona.mae.ro şi http://mae.ro.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351.21.396.6463, +351.21.396.0866, +351.21.397.2648, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanenţă.

Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României la Lisabona: +351927411628. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: În prag de Crăciun, o femeie de 80 de ani, din Mlenăuți, a rămas fără casă, în urma unui incendiu

Publicat

Publicitate

În prag de Crăciun, o femeie, în vârstă de 80 de ani, din localitatea Mlenăuți, a rămas fără casă, în urma unui incendiu. Evenimentul s-a produs în această după-amiază. Nu au fost persoane rănite, dar pagubele sunt însemnate. Când s-a produs incendiul, femeia era în imobil, împreună cu fiul ei. Au simțit miros de fum, au ieșit din locuință și au sunat după ajutor.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Hudești. Primii care au ajuns la fața locului au fost pompierii voluntari. Aceștia au constatat faptul că locuința ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la alte construcții din gospodărie. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de două ore.

Cel mai probabil, evenimentul a fost provocat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru evitarea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:

▪️nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;
▪️nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
▪️nu lăsați ușa sobei deschisă;
▪️nu supraîncălziți soba;
✔️ montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;
▪️nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;
✔️stingeți focul pe timpul nopții;
▪️nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cetele de colindători au adus la sediul PSD Botoșani magia datinilor și obiceiurilor de iarnă

Publicat

Publicitate

Tradiția continuă! Sute de urători și colindători din întregul județ au venit cu sufletele pline de bucurie să vestească Nașterea Domnului și să aducă toate urările de un nou an bun social-democraților botoșăneni.

Parcarea din fața sediului PSD Botoșani s-a transformat, duminică, într-o veritabilă scenă, unde cetele de colindători și urători au prezentat cele mai frumoase datini și obiceiuri de iarnă de la noi din județ. Fiecare grup și-a reprezentat cu mândrie locul său de baștină și a adus cu sine o părticică din magia sărbătorilor, păstrând cu sfințenie tradițiile strămoșești.

Gazde primitoare, social-democrații botoșăneni au așteptat aceste momente cu mare drag. Și, așa cum e datina străbună, Doina Federovici, președintele PSD Botoșani, Alexandra Huțu, secretarul executiv al PSD Botoșani, vicepreședinți ai organizației județene, primari, consilieri județeni și locali, directori, inspectori școlari și membri social-democrați botoșăneni i-au primit pe toți cu inima deschisă, cu pâine și sare, cu vin și cozonac, cu sărmăluțe și alte gustări specifice zilelor de sărbătoare.

„Suntem recunoscători botoșănenilor care păstrează cu sfințenie această moștenire prețioasă și o transmit mai departe, din generație în generație. Obiceiurile și datinile străbune sunt legătura noastră cu trecutul, dar și cu viitorul, o punte între generații care nu se va rupe niciodată. Aceste tradiții, unice în întreaga lume, pe care noi, botoșănenii, le păstrăm cu mândrie în suflet, sunt o comoară de neprețuit, sunt ceea ce ne face să rămânem uniți. Fiecare an în care suntem alături de acești minunați urători este o sărbătoare a moștenirii noastre și un angajament de a face totul pentru a păstra vii tradițiile noastre care ne definesc ca neam”, a fost mesajul emoționant al social-democraților botoșăneni.

Au urat de bine, sănătate și belșug: Căiuții de la Albești, Ansamblul „Cununa” (Bălușeni), Ansamblul Folcloric „Dor de Plaiuri Corlătene” (Corlăteni), Ansamblul Folcloric „Flori de Corn” (Corni), Ansamblul „Bujorelul” Coșula, Colindătorii „Mugurașii” și Grupul Oneaga (Cristești), Ansamblul Folcloric „Doina Holmului” (Frumușica), Ansamblul Folcloric „Floare Albastră” (Gorbănești,) Ansamblul Folcloric „Zorile” (Havârna), „Căiuții Albaștri” (Hlipiceni), Ansamblul Folcloric „Moștenitorii de la Prut” (Manoleasa), Ansamblul Folcloric „Cununița” Prăjeni, Ansamblul Folcloric „Doina Costeștilor” (Răchiți), Ansamblul Folcloric Santa Mare, Ansamblul Folcloric „Valea Bașeului” (Știubieni), Ansamblul Folcloric „Todireanca” (Todireni), Ansamblul Folcloric „Tudoreanca” (Tudora), Ansamblul Folcloric „Viișorenii” (Viișoara) și Ansamblul Folcloric „Hora” (Vlăsinești).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending