Connect with us

Actualitate

Mai multe porții de lapte și produse lactate, la grădiniță și la școală pentru copii! A fost majorat BUGETUL

Publicat

Publicitate

Crește cu aproape 29% în anul școlar 2023-2024 pentru bugetul pentru derularea Programului pentru şcoli al României, prin care copiii primesc, la grădiniță și la școală, lapte, fructe și produse de panificație, relatează alba24.ro. De asemenea, numărul porțiilor de lapte crește de la două la trei pe zi și al celor de produse lactate, de la una la două pe zi.

Proiectul este aprobat de Guvern în ședința din 3 august.

Programul pentru şcoli al României prevede:

  • a) acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele cu program normal de 4 ore de stat autorizate/ acreditate şi particulare acreditate şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi particular, precum și pentru preșcolarii și elevii incluși în învățământul special, de fructe şi legume proaspete, lapte şi produse lactate şi de produse de panificaţie în limita unei valori zilnice/ preşcolar/ elev. Limita valorică zilnică cuprinde preţul integral de achiziţie a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.
  • b) finanţarea măsurilor educative care însoţesc distribuţia fructelor, legumelor, laptelui şi produselor lactate.

Limita valorică zilnică/preşcolar/elev este după cum urmează:

  • a) 0,70 lei pentru porţia de fructe şi legume
  • b) 1,11 lei pentru porţia de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf
  • c) 0,65 lei pentru porţia de produse de panificaţie.

Valorile au crescut, în contextul scumpirilor din ultima perioadă.

Ce produse primesc preșcolarii și elevii

Pe parcursul săptămânii, unui preşcolar/elev i se acordă gratuit 2 porţii de fructe şi/sau legume, 3 porţii de lapte, 2 porţii de produse lactate şi 5 porţii de produse de panificaţie, cu încadrarea în sumele allocate cu aceste destinaţii.

Publicitate

Elementul de noutate pentru anul școlar 2023-2024 îl reprezintă faptul că pe parcursul săptămânii se acordă gratuit 3 porții de lapte și 2 porții de produse lactate față de anii școlari anteriori când se distribuiau 2 porții de lapte și o porție de produs lactat, potrivit documentației prezentate la guvern.

Se pot distribui: mere, pere, struguri de masă, prune, morcovi, păstârnac, ţelină de rădăcină, sfeclă roşie, ardei graşi şi castraveţi, în porţii de cel puţin 100 grame pentru fructe şi cel puţin 200 grame de legume, inclusiv legume sub formă de amestec.

Porţia de lapte şi produse lactate cuprinde:

  • lapte de consum fără adaos de lapte praf: lapte pasteurizat sau UHT, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, fără adaos de cacao
  • produse lactate fermentate fără adaos de lapte praf : iaurt, lapte acru, lapte covăsit, chefir, sana şi alte sortimente de lapte fermentate sau acrite, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, fără adaos de fructe, fără adaos de cacao.

Porţia de lapte distribuită are 200 ml, iar porţia de produse lactate distribuită are 125 grame, ambele cu un conţinut de minimum 3,2% proteine şi de minimum 1,8% grăsime. Porţia de produse lactate conţine cel puţin 90% din greutate lapte tratat termic.

Porţia de produse de panificaţie are 80 de grame, indiferent de tipul produsului distribuit.

Produsele de panificaţie – corn, baton, covrigi simpli sau biscuiţi uscaţi – trebuie preparate din făină integrală, fără adaosuri de zahăr, îndulcitori sau alţi aditivi alimentari, cu posibilitatea de a adăuga amestecuri de seminţe (floarea-soarelui, dovleac, susan, in şi/sau mac).

Autoritățile contractante asigură realizarea diversității produselor lapte și produse lactate

Porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de o porţie de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, iar porţile de lapte şi produse lactate vor fi însoţite de corn şi/sau baton.

Excepții

Prin excepţie pentru asigurarea diversității, porţia de fructe şi/sau legume şi porţia de lapte şi produse lactate, poate fi distribuită una fără cealaltă dacă, la data începerii distribuirii, procedura de atribuire a acordului-cadru pentru unul din cele două produse:

  • a) nu a fost finalizată;
  • b) a fost finalizată, dar nu s-a încheiat acordul-cadru; sau
  • c) nu a fost iniţiată, din motive obiective, independente de voinţa autorităţii contractante.

Prin excepţie, porţia de fructe şi/sau legume, precum şi porţia de lapte şi produse lactate pot fi distribuite şi fără porţia de biscuiţi şi/sau covrigi uscaţi, respectiv corn şi/sau baton, dacă, la data începerii distribuirii, procedura de atribuire a acordului-cadru pentru produsele de panificaţie:

  • a) nu a fost finalizată
  • b) a fost finalizată, dar nu s-a încheiat acordul-cadru; sau
  • c) nu a fost iniţiată, din motive obiective, independente de voinţa autorităţii contractante.

În situaţia în care unităţile de învăţământ nu dispun de condiţiile de depozitare adecvate, porţia/porțiile de produse lactate se pot înlocui cu o porţii de lapte.

Copiii cu intoleranţă la gluten/lactoză şi/sau la orice alt ingredient şi/sau compus şi/sau la orice produs distribuit vor beneficia de produse adecvate situaţiei lor.

Condiții pentru acordarea produselor

În scopul cheltuirii raţionale a bugetului programului, dreptul de a primi produsele acordate gratuit, pe perioada cursurilor, conform structurii anului şcolar îl au numai preşcolarii şi elevii prezenţi la cursuri.

Pentru a corecta deficienţele actualelor programe şi a clarifica noţiunea de „elev prezent la cursuri”, în programul pentru şcoli al României, prin preşcolar/elev prezent la cursuri se înţelege preşcolarul/elevul care a frecventat cel puţin o oră de curs în ziua de distribuţie.

Pentru săptămâna «Şcoala altfel» şi «Săptămâna verde», preşcolarii/elevii prezenţi care efectuează excursii sau tabere pot consuma o porţie de produs în ziua/zilele respective, dar ajutorul financiar al Uniunii Europene nu se va solicita pentru cantităţile aferente.

Măsurile educative

Măsurile educative care se pot realiza în cadrul anului şcolar şi care însoţesc distribuţia fructelor, legumelor, laptelor şi produselor lactate sunt următoarele:

  • a) organizarea de vizite la ferme pomicole/legumicole sau la ferme de producere a laptelui şi/sau la unităţi de condiţionare, ambalare, depozitare şi procesare a fructelor şi legumelor şi/sau la unităţi de procesare a laptelui, la sediul grupurilor şi/sau organizaţiilor de producători de fructe şi legume şi/sau la sediul cooperativelor de producători de fructe, legume şi lapte,la staţiuni de cercetare pomicolă, legumicolă sau de creştere a bovinelor, la laboratoare de profil, la zilele recoltei, expoziţii, târguri sau alte evenimente şi/sau activităţi similare;
  • b) organizarea de concursuri tematice legate de consumul de fructe şi legume, lapte şi produse lactate, inclusiv degustarea de fructe şi/sau legume proaspete şi/sau alte produse lactate care nu se distribuie şi/sau miere, cu acordarea de premii, precum şi organizarea de activităţi de grădinărit la nivelul şcolii;
  • c) organizarea de zile tematice dedicate consumului de fructe şi legume şi de lapte şi produse lactate sau de activităţi educative practice, organizarea de alte activităţi extracurriculare şi extraşcolare sau abordarea de teme specifice în cadrul curriculumului naţional, inclusiv curriculumului la decizia şcolii, respectiv în cadrul disciplinei opţionale Educaţie pentru sănătate.
  • d) utilizarea de materiale didactice/educative care să prezinte preşcolarilor şi elevilor informaţii adaptate vârstei despre obiceiuri alimentare sănătoase, agricultură, lanţuri de aprovizionare şi produse locale, producţia ecologică, producţia sustenabilă şi combaterea risipei alimentare.

Aceste măsuri se pot desfăşura independent sau integrat, oricare dintre ele putând include sesiuni de degustare de fructe şi/sau legume proaspete şi/sau alte produse lactate care nu se distribuie

Condiții pentru autoriățile locale

Autoritățile competente respectiv consiliul județean și/ sau local optează, în funcţie de preferinţe şi buget, pentru măsurile educative pe care le vor implementa pe perioada cursurilor anului şcolar 2023-2029 şi vor pune în aplicare în mod obligatoriu cel puţin o măsură educativă care însoţeşte distribuţia de fructe şi legume şi cel puţin o măsură educativă care însoţeşte distribuţia de lapte şi produse lactate, beneficiind de asistenţă de specialitate din partea inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, a direcţiilor de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti şi din partea direcţiilor judeţene pentru agricultură/a muncipiului Bucureşti, după caz, conform prevederilor legale în vigoare.

Consiliile judeţene şi/sau locale au obligaţia informării Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu privire la măsurile educative realizate pentru care nu solicită rambursarea cheltuielilor efectuate, în special cu privire la desfăşurarea orei de educaţie pentru sănătate ca materie opţională.

Bugetul programului pentru anul școlar 2023-2024

Potrivit documentației, pentru anul şcolar 2023-2024, ajutorul financiar FEGA al României este de 6.178.236 euro – acordarea gratuită de fructe şi legume şi derularea măsurilor educative aferente şi de 11.303.390 euro pentru acordarea gratuită de lapte şi produse lactate şi derularea măsurilor educative aferente.

Pentru anul şcolar 2023-2024 se alocă suma de 742.617 mii lei.

Suma se utilizează după cum urmează:

  • 94.783 mii lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 37.612 mii lei pentru derularea măsurilor educative aferente
  • 361.135 mii lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 37.612 mii lei pentru derularea măsurilor educative aferente
  • 211.475 mii lei pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie, exclusiv din bugetul naţional.

Comparativ, pentru anul școlar 2022-2023 suma totală a fost de 578.258 mii lei. Creșterea fața de anul școlar 2022-2023 este de 164.359 mii lei (circa 28,5 %).

Bugetul s-a întocmit pe baza numărului total al beneficiarilor programului – 1.880.615 preşcolari din grădiniţele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de 4 ore şi elevi din învăţământul primar şi gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat, a limitei valorii zilnice/preşcolar/elev actualizată, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 9 martie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 9 martie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, organizând Tragerile Speciale Loto ale Primăverii, pentru fiecare din jocurile Loto 6/49, Joker şi Loto 5/40 având loc două trageri, una principală şi una suplimentară.

Numerele extrase, 9 martie 2025:

Loto 6/49 tragerea principală: 22, 27, 39, 4, 12, 28

Loto 6/49 tragerea suplimentară: 20, 40, 9, 32, 7, 23

Loto 5/40 tragerea principală: 12, 3, 28, 26, 37, 4

Loto 5/40 tragerea suplimentară: 17, 34, 12, 8, 6, 36

Publicitate

Joker tragerea principală: 42, 40, 37, 10, 19 + 19

Joker tragerea suplimentară: 25, 6, 32, 16, 33 + 19

Noroc: 2 6 2 5 7 0 2

Noroc Plus: 9 6 8 4 2 1

Super Noroc: 0 2 5 1 0 5

Citeste mai mult

Eveniment

Amenzi de 4.200 de lei pentru cei care fac comerț ilegal și blochează trotuarele de acces în Piața Centrală

Publicat

Publicitate

Poliția Locală a aplicat amenzi în valoare totală de 4.200 de lei mai multor persoane care vindeau produse în locuri neautorizate din zona Pieței Centrale. Acestea expuneau marfa direct pe trotuar, pavaj și în parcările cu plată, încălcând reglementările privind comerțul stradal.

Sancțiunile au fost aplicate conform H.C.L. nr. 292/2017 și H.C.L. nr. 138/2020, care interzic comercializarea produselor în afara spațiilor special amenajate. Poliția Locală subliniază că astfel de practici afectează ordinea și igiena spațiului public și pot crea disconfort pentru pietoni și șoferi.

Pe lângă aspectele legale, autoritățile atrag atenția asupra riscurilor sanitare generate de vânzarea de produse în condiții necorespunzătoare. Expunerea mărfurilor pe trotuar, fără respectarea normelor de igienă, poate pune în pericol sănătatea publică, mai ales în cazul alimentelor perisabile.

Poliția Locală anunță că astfel de controale vor continua, iar comercianții sunt îndemnați să respecte normele în vigoare și să își desfășoare activitatea doar în spațiile autorizate. Nerespectarea acestor reguli va atrage sancțiuni tot mai drastice.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (332)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

METAFORA CÂINELUI MISTERIOS:  Aparţine scriitorului Cornel Mihai Ungureanu şi poate fi întâlnită în subiectul povestirii „Câinele” din volumul său „Un fluture albastru”. Marius Chivu, în „România literară” nr. 50 din 2003, prezintă astfel metafora: „Un tânăr care visează să devină scriitor faimos este muşcat de un câine misterios şi, când, în cele din urmă, se aşează la masa de scris, câinele din el încearcă să-l atace de fiecare dată”. 

CIRCUITUL INTELIGENŢEI ÎN MATRICEA MIORITICĂ:  A fost descris de Ioana Pârvulescu în „România literară” nr. 50 din 2003 astfel: „În România zilelor noastre cred că inteligenţa poate deveni un handicap, căci trăim într-o lume în care unul e mai deştept decât altul. Ajunge să-ţi exprimi o opinie, ca să se găsească unul mai inteligent care să te contrazică şi să-ţi dea lecţii şi, la rândul lui, să fie pus la punct de altul, mai inteligent, căruia, eventual, tu să-i dai lecţii ş. a. m. d. Aşa că circuitul inteligenţei în matricea noastră mioritică e oarecum constant şi nu creează nimănui complexe.”

ARHEOLOGIE CULTURALĂSintagma aparţine lui Mircea Eliade pentru a denumi metoda de „a citi” în textele folclorice o realitate veche, ascunsă. Cătălin D. Constantin, într-un eseu din „România literară” nr. 25 din 2004 ne atenţionează că metoda a fost prefigurată de Eliade în două articole-manifest, puţin cunoscute şi puţin comentate: „Folclorul ca instrument de cunoaştere” şi „Speologie, istorie, folclor”. 

TEATRU DESCOMPUS:  Teatru inventat de Matei Vişniec, alcătuit din monologuri şi dialoguri. Dramaturgul îl descrie astfel: a) „monologurile şi dialogurile se doresc a fi nişte elemente de arhitectură textuală pentru un teatru modular”; b) „spectacolul îşi poate modifica imaginea de la o seară la alta în cazul în care regizorul (sau actorii) reorganizează modulele textuale la fiecare reprezentaţie”.

Publicitate

Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 46 din 2003, adaugă: „Teatrul descompus este un teatru care poate fi în numeroase feluri recompus. Modulele textuale, monologuri în marea lor majoritate, seamănă cu cărţile de joc, în sensul că au valoare şi luate separat şi incluse într-o combinaţie. (…) Autorul pleacă de obicei de la o premisă stupefiantă şi o dezvoltă logic cu un calm imperturbabil şi cu un fel de graţie ştiinţifică până la epuizarea tuturor semnificaţiilor posibile”.

CÂRTIŢA LUI KAFKAEste vorba de „personajul” nuvelei „Vizuina” scrisă de autorul amintit. Redăm subiectul în formularea poetei Angela Marinescu: „O cârtiţă care îşi sapă în pământ un tunel, casa ei. Dar, la un moment dat, înăuntrul casei îşi construieşte altă casă, mai mică, în care să-şi depoziteze alimentele, şi tot aşa, îşi construieşte alte case în interiorul caselor. Când, în sfârşit, iese în afara casei, se simte atât de vulnerabilă, încât are impresia că nu mai are piele.”

OMUL DE AZIEste personajul care îl obsedează pe dramaturgul Matei Vişniec, fiind prezent în mai toate piesele sale. Criticul Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 46 din 2003, vede astfel „omul de azi”: „…incapabil, cu toată măreţia lui de cuceritor al planetei şi, în perspectivă, al cosmosului, să-şi găsească liniştea sufletească, măcar aşa cum şi-o găsea pe vremuri un ţăran, integrat armonios în colectivitatea lui sătească. În era telecomunicaţiilor, fiinţa omenească nu-şi mai doreşte decât să nu comunice cu semenii săi”.

RAŢIONAMENTUL LUI BURKE:  Aparţine lui Edmund Burke şi are următorul enunţ: „NU TOT CE AR PĂREA SĂ PERMITĂ ÎN MOD ABSTRACT O LEGE AR TREBUI CU NECESITATE APLICAT”. El a fost făcut cu referire la LEGEA STAMP ACT, votată în Parlamentul britanic în 1765, impusă tuturor coloniilor, ca toate veniturile acestora să poarte timbrul britanic. Completa Edmund Burke: „E adevărat că Parlamentul are dreptul general de a impune taxe, dar politica bună trebuie să ţină de starea de spirit a celor supuşi ei şi nu să fie în mod intransigent şi cu orice preţ legalistă. Ea are datoria să se adapteze circumstanţelor, altfel produce conflict şi ruină.” 

CEL MAI ANTIPATIC VERB:   L-am întâlnit evidenţiat de Miruna Runcan în „Observator Cultural” nr. 453 din 20-26 februarie 2014: „TREBUIE” este cel mai antipatic verb, verbul necesităţii iminente. Verbul care se opune, ontologic, hazardului exterior şi (măcar aparent) libertăţii interioare. Naşte în noi, de cele mai multe ori, un fel de reacţie instinctivă de refuz, la unii aproape alergică („uite, de-aia n-o să fac asta, fiindcă „TREBUIE”), cu atât mai mult cu cât, înaintând în vârstă, spectrul lui se răsfrânge asupra tuturor responsabilităţilor şi rutinelor cotidiene. În publicistică, mai ales în cea dedicată discursurilor artistice şi mai ales acum, în nesfârşita – dizolvanta extensie o presă tradiţională în mediile virtuale, „TREBUIE” e un verb amninţător şi privit, nu fără motive, cu destulă suspiciune.” 

PROPUNEREA PAUL VALERY:  A fost făcută în 1938 de poetul Paul Valery şi am întâlnit-o reluată în eseul „Floarea lui Coleridge” a lui Jorge Luis Borges: „Istoria literarturii n-ar trebui să fie istoria autorilor şi a accidentelor din destinul lor sau din destinul operelor lor, ci Istoria Spiritului ca producător şi consumator de literatură. Această istorie ar putea fi dusă la capăt fără menţionarea niciunui

Citeste mai mult

Eveniment

Biroul Electoral Central a RESPINS candidatura lui Călin Georgescu

Publicat

Publicitate

Biroul Electoral Central a respins, duminică seara, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, decizia fiind luată cu o majoritate de 10 voturi pentru și patru împotrivă, potrivit unor surse citate de G4Media.

Hotărârea BEC a venit după analizarea contestațiilor formulate împotriva candidaturii lui Georgescu, cunoscut pentru pozițiile sale controversate și orientarea pro-rusă asumată public în ultimii ani. Decizia autorității electorale centrale pune astfel capăt candidaturii acestuia, la scurt timp după depunerea oficială a documentelor necesare înscrierii în cursa electorală.

Călin Georgescu s-a remarcat în spațiul public prin declarații controversate, inclusiv prin susținerea fățișă a unor teme promovate activ de propaganda rusă, fapt care a atras critici vehemente din partea mai multor organizații civice și politice din România. Argumentele care au dus la respingerea candidaturii nu au fost încă făcute publice oficial, dar surse apropiate situației indică probleme legate de legalitatea sau autenticitatea semnăturilor depuse pentru susținerea candidaturii.

Această decizie a Biroului Electoral Central vine într-un moment în care autoritățile sunt extrem de vigilente în privința influențelor externe și a posibilelor tentative de interferență în alegerile prezidențiale din acest an.

Călin Georgescu are posibilitatea să conteste decizia la Curtea Constituțională, care va avea ultimul cuvânt în acest caz. Dacă decizia va fi menținută, candidatura lui Georgescu va fi eliminată definitiv din cursa electorală pentru Palatul Cotroceni. În cazul admiterii unei eventuale contestații la Curtea Constituțională, candidatura acestuia ar putea fi repusă în discuție.

Până în acest moment, reprezentanții lui Georgescu nu au oferit o reacție oficială cu privire la decizia BEC.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending