Consiliul Superior de Medicină Legală a făcut publice ratele de confirmare în cadrul instituțiilor medico-legale a rezultatelor testelor rapide privind consumul de substanțe psihoactive efectuate la șoferii din România, în județul Botoșani acesta fiind în anul 2023 de 47 la sută.

Astfel, potrivit datelor oferite de CSML, în anul 2022 în județul Botoșani au fost analizate în sistemul toxicologic medico-legal un număr de 22 de probe, cu o rată de confirmare de 77 la sută, în timp ce în anul 2023 au fost efectuate analize pentru 32 probe cu rată de confirmare de 47 la sută.

CSML a subliniat că testarea în trafic trebuie să îndeplinească cerințe cum ar fi obținerea rapidă a rezultatelor, ușurința în utilizare și fiabilitatea, însă aceste criterii pot fi atinse doar prin teste orientative sau prezumtive. Rezultatele pozitive ale testelor rapide ar putea necesita confirmare prin tehnici mai sensibile și specifice folosite în laboratoarele de toxicologie medico-legală.

Au fost evidențiate erorile asociate cu recoltarea în trafic, cum ar fi timpul scurs de la consum, modificarea pH-ului probei biologice și influența stimulării mecanice a secreției salivare. CSML a subliniat și existența substanțelor care pot provoca reacții fals pozitive, dar care nu sunt incluse pe lista substanțelor interzise.

În contextul afirmațiilor din presă despre presupusele manipulări ale rezultatelor în instituțiile medico-legale, CSML a prezentat o statistică intermediară pentru cazurile analizate în 2022 și 2023, evidențiind variabilitatea semnificativă a rezultatelor între județe și scăderea semnificativă a ratei de confirmare în 2023. De asemenea, s-au menționat eforturile depuse pentru achiziționarea de echipamente ultraperformante și necesitatea finanțării adecvate a instituțiilor medico-legale.

CSML a respins acuzațiile referitoare la presupusele manipulări ale rezultatelor și a subliniat că personalul specializat depune eforturi considerabile pentru a asigura analize cu o valoare probatorie maximă în justiție. S-a afirmat că testele de confirmare realizate în instituțiile medico-legale au o sensibilitate extrem de ridicată și detectează cazurile de consum cu o probabilitate aproape de 100%.

În concluzie, CSML a promis să publice rezultatele detaliate ale studiului și și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu părțile interesate pentru optimizarea testării șoferilor prin elaborarea de metodologii, cursuri de pregătire sau propuneri legislative.

Iată integral comunicatul Consiliului Superior de Medicină Legală (CSML):

Răspunsul CSML cu privire la cauzele rezultatelor negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal, comparativ cu rata de pozitivitate la testarea de către organele de poliție, pentru testele efectuate în vederea stabilirii unei intoxicații acute cu substanțe psihoactive la șoferi:

Ca răspuns la recentele articole apărute în presă, referitoare la cauzele rezultatelor negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal (comparativ cu rata de teste pozitivitate la testarea de către organele de poliție) pentru testele efectuate în vederea stabilirii unei intoxicații acute cu substanțe psihoactive la șoferi, Consiliul superior de medicină legală,  în urma consultării cu reprezentanți ai Poliției Române, dorește să facă următoarele precizări:

1. testarea șoferilor în trafic trebuie să îndeplinească o serie de deziderate, precum să ofere rezultate rapide, imediat disponibile, prin metode ușor de utilizat de personal nespecializat și cu rata decentă de siguranță a rezultatelor. Aceste deziderate pot fi obținute, însă, doar prin efectuarea unor teste de orientare sau prezumtive. În practica națională și internațională, există multe cazuri în care rezultatele pozitive ale testelor rapide nu sunt confirmate atunci când ele sunt analizate cu o tehnică mai sensibilă și mai specifică, cum este cea utilizată de către laboratoarele de toxicologie din cadrul sistemului medico – legal. Pentru o mai bună exemplificare, reamintim – fiind de dată recentă în memoria colectivă și practica medicală – că și testările rapide făcute pe durata pandemiei pentru identificarea SARS-COV2 (care se bazau pe același principiu de detectare imuno-enzimatic) au arătat o rată de sensibilitate și specificitate de circa 80%, inclusiv recomandările OMS și ale MS – prin protocoalele naționale implementate – menționând necesitatea confirmării/infirmării unui astfel de rezultat prin teste de performanță/certitudine (RT-PCR);
2. erorile raportate în studiile din literatura internațională de specialitate sunt mai mari atunci când recoltarea în trafic se face în lipsa unui protocol înalt standardizat (precum cel din cazul unor studii de cercetare medicală), erorile testelor rapide pe salivă putând crește și funcție de:
3. • timpul scurs de la consum: fie prea scurt, situație în care încă nu se excretă substanța în salivă, fie prea lung (drogul este sub limita cut-off a testului);
   • modificarea de pH a probei biologice, care  poate modifica rata de excreție sau inhiba activitatea enzimatică a glucozo-6 fosfat dehidrogenazei, care se regăsește în testele de tip EMIT;
   • stimularea mecanică a secreției salivare, care scade rata de excreție salivară a drogurilor;
   • flora bacteriană, care modifică concentrațiile unor substanțe prezente în salivă;
   • condițiile de testare (temperatură inadecvată, expunere inadecvată la surse de lumină, infraroșii, ultraviolete, etc), care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste;
   • utilizarea unor substanțe care modifică rata de secreție salivară (antidepresive triciclice, antagoniști de receptori adrenergici);
   • prezența în salivă a unor contaminanți, adulteranți sau excipienți ai dozei de stradă a drogului consumat sau din alimentația obșnuită, conservanți alimentari, produse pentru cosmetică sau igienă orală etc.
   • existența a numeroase substanțe care nu sunt incluse pe lista de substanțe interzise, dar care pot da reacții fals pozitive precum:
   • • reacții fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice;
     • cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale;
     • barbiturice: antiinflamatorii;
     • opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conținând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare. Toate aceste reacții fals pozitive sunt pot fi infirmate prin analiza toxicologică medico-legală pe probe de sânge.
4. Trebuie de asemenea menționat că sensibilitatea și specificitatea variază mult și funcție de performanța echipamentului utilizat pentru testarea rapidă în trafic.
5. Examinările toxicologice efectuate în cadrul instituțiilor medico-legale sunt de confirmare, ceea ce înseamnă că ele au rolul de a identifica, cu certitudine, substanțele psihoactive consumate de șoferi, dar totodată și cataboliții lor.
6. testele rapide utilizate în cadrul Poliției Române sunt teste rapide de screening sau de orientare și nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, așa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat și prin alte metode de investigație. În acest sens, pentru mărirea acurateței și selectivității metodei de testare în trafic de către Poliția Rutieră, au fost achiziționate ultimele generații de echipamente Dräger, utilizate totodată și de către majoritatea polițiilor din alte state, astfel încât să fie redusă, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitivă sau fals negativă. Aceste echipamente urmează să le înlocuiască în următoarea perioadă pe cele vechi încă existente la nivel național, omogenizând astfel diferențele observate în diverse regiuni ale țării din punct de vedere al variațiilor de cazuri confirmate sau infirmate de către laboratoarele de medicină legală. Mai mult, personalul care efectuează testarea este instruit, iar procesul de testare în sine este procedurat și respectat cu strictețe, inclusiv consemnarea consumului de către subiect a unor substanțe neinterzise, medicamente sau alimente, declarate de către producătorul echipamentului ca fiind posibil interferente asupra rezultatului, ceea ce se consemnează în procesul verbal întocmit în acest sens. Evident, persoana care urmează a fi supusă testării are posibilitatea optării pentru efectuarea acestui test orientativ la fața locului sau de a fi condus direct la o unitate medicală autorizată pentru recoltarea probelor biologice care vor face obiectul analizelor de laborator într-o unitate medico-legală;
7. Testele de confirmare realizate în cadrul instituțiilor medico-legale au scopul de a minimiza numărul de cazuri fals pozitive (deci de a elimina riscul ca o persoană care NU a consumat să fie fals considerată un consumator). Având în vedere sensibilitate extremă a testelor de confirmare care sunt realizate în cadrul instituțiilor medico-legale care este asociată cu o rată de rezultate fals negative extrem de redusă (spre 0%), este extrem de improbabil ca un consum de substanțe psihoactive să nu fie detectat. Prin urmare, testele de confirmare realizate în cadrul instituțiilor medico-legale detectează, cu o probabilitate foarte aproape 100%, cazurile de consum și exclud, cu o probabilitate foarte apropiată de 100%, reacțiile fals pozitive, permitind si determinări cantitative si discriminative incluzind nu numai categoria de substanta, ci insasi substanta particulara, respectiv metabolitii acesteia, diferențiind o substanță interzisă de alte substanțe, care au o formulă chimică asemănătoare, dar care nu sunt interzise
8. instituțiile medico-legale se confruntă cu probleme deosebite de logistică determinate de creșterea exponențială a numărului de solicitări de efectuare a testelor pentru substanțe psihoactive și de apariție a unor noi substanțe psihoactive, a căror determinare necesită echipamente de înaltă performanță, extrem de costisitoare. Aceste probleme de logistică sunt cauzate primar de lipsa cronică de finanțare a acestei activități (în particular) dar și a sistemului medico-legal (în general), lipsă de finanțare care este în bună măsură generată chiar de refuzul repetat al Ministerului Afacerilor Interne de a aproba mărirea tarifelor medico-legale (care sunt la același nivel din 2006, deci de aproape 20 de ani), în condițiile unei creșteri extrem de mari a costurilor cu reactivi, materiale și echipamente;
9. cu toate acestea, în cadrul instituțiilor medico-legale, personalul de specialitate face eforturi supraomenești să minimizeze timpii de așteptare și totodată să asigure analize care să aibă valoare probatorie maximă în justiție, fără însă a putea trece peste timpii și procedurile extrem de stricte de administrare, prelucrare și interpretare a acestor probe fapt ce, coroborat cu cele menționate la punctul anterior, duc la apariția unor întârzieri în prelucrarea probelor;
10. În ultimii ani, sistemul medico-legal a solicitat, în mod repetat, achiziționarea de echipamente ultraperformante, care să permită realizarea mai rapidă a acestor testări și care să identifice și substanțe psihoactive de generație nouă, solicitări cărora nu li s-a răspuns pozitiv până în momentul de față.
11. Având în vedere afirmațiile din presă, conform cărora “După analiza cifrelor, reprezentanții poliției spun că au observat și un fenomen ciudat legat de testele fals pozitive. Ei susțin că au motive să creadă că unii șoferi drogați sunt ajutați de medicii legiști să scape” (https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/record-negativ-la-numarul-de-soferi-prinsi-drogati-la-volan-in-2023-politia-crede-ca-unii-dintre-ei-sunt-ajutati-sa-scape.html), afirmații care au fost atribuite tendențios și fals Poliției Române, dorim să prezentăm o statistică intermediară, realizată pe cazurile analizate pe anii 2022 și 2023, din care se poate constata rata de reacții fals pozitive
    
    Analizând datele din tabel, reies următoarele aspecte pe care le considerăm relevante: