Publicitate

Legea de implementare a salariului minim european a fost promulgată, miercuri, de către președintele Klaus Iohannis. Este vorba despre Decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea salariilor minime adecvate, scrie alba24.ro.

Publicitate

Conform proiectului discutat în Parlament, valoarea salariului minim brut ar trebui să fie între 47% şi 52% din câştigul mediu brut la nivel naţional.

Angajaţii plătiţi cu salariul minim brut ar trebui să primească cel puţin jumătate din salariul mediu brut la nivel naţional prognozat pentru anul respectiv de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), potrivit Mediafax.

„Nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pedepseşte cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare persoană pentru care s-a constatat nerespectarea acestor dispoziţii legale, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei”, mai prevede legea.Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a aprobat legea pe 22 octombrie, cu 216 voturi „pentru”, șapte „împotrivă” și șapte abțineri.

Publicitate

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită iubitorii de artă în acest sfârșit de săptămână, la spectacolul „Îmbătați de dragoste” după Pierre de Marivaux, regia Alexandru Vasilachi.

Botoșănenii sunt invitați sâmbătă, 16 noiembrie și duminică, 17 noiembrie de la ora 18⁰⁰, la Casa Tineretului din B-dul Mihai Eminescu nr. 48 la spectacolul „Îmbătați de dragoste” după Pierre de Marivaux, regia Alexandru Vasilachi.

Scenografia spectacolului este realizată de Mihai Pastramagiu, iar coregrafia de Victoria Bucun.

Publicitate

Distribuția:

Cezar Amitroaei – D-nul Orgon, bătrân gentilom

Petruț Butuman  – Mario, fiul său

Publicitate

Silvia Răileanu  – Silvi, fiica sa

Sorin Ciofu  – Dorian,  pretendentul Silviei

Lidia Uja  –  Lizet, camerista Silviei

Publicitate

Răzvan  Amitroaei –  Victoire, valetul lui Dorian

Să fie adevărat că haina-l face pe om? Se poate interzice dragostea pe motiv de apartenență la paliere sociale diferite? Este loc în suflet și pentru dragoste și pentru rațiune? E adevărat că dragostea-i oarbă și rațiunea rece precum gheața?

Veți găsi aceste întrebări nu doar în spectacol, dar și în inimile fiecărui îndrăgostit. Hai să ne îmbătăm de dragoste, de teatru!

Pret bilet: 36 lei, elevi, studenți, pensionari – 18 lei.

Biletele se găsesc la Agenția teatrală:

Casa Tineretului 0231.510.970 | 0735.779.821 marți-vineri: 10°°-18°° sâmbătă, duminică: 12°°-20°°

Cinema Unirea 0722.557.556 luni-duminică: 10°°-19°°

online https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Publicitate

Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andei, le-a mulțumit cetățenilor pentru primele răspunsuri primite în campania de consultare pe care a inițiat-o în legătură cu acțiunea sa de evacuare din locuințele Primăriei a chiriașilor care au încălcat de cel puțin trei ori normele legale de liniște publică și conviețuire socială. Edilul spune că primele răspunsuri primite sunt „încurajatoare”, dar îi îndeamnă pe botoșăneni să participe în număr cât mai mare la consultarea publică.

„Răspunsurile primite până acum sunt încurajatoare. Vă promit că voi prezenta în scurt timp rezultatele sondajului pe care l-am inițiat. Dar vă îndemn să  participați în număr cât mai mare la această consultare publică astfel încât voința voastră în această chestiune să fie dincolo de orice dubiu, iar cei de la PNL să nu mai încerce să profite electoral blocând acțiunea Primăriei în speranța că vor obține voturile celor vizați de evacuare”, a scris primarul pe o rețea de socializare.

Cosmin Andrei a inițiat consultarea publică după ce avocata Ionela Aiftime, care candidează la Senat pe listele PNL Botoșani, a blocat temporar în instanță acțiunea de evacuare a Primăriei.

Publicitate

https://www.facebook.com/share/p/15JpWwYKzA/

Publicitate

CMF11240017

Publicitate

Austria renunță la dreptul său de veto și deschide calea Schengen pentru România și Bulgaria. În cadrul unei reuniuni la Budapesta, pe 22 noiembrie, urmează să fie adoptat un pachet de măsuri pe care România și Bulgaria mai trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membre Schengen. Renunțarea Austriei la veto este un pas semnificativ, dar nu final, în procesul de aderare a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, scrie alba24.ro.

Decizia finală va depinde de întâlnirea din 22 noiembrie, de pachetul de măsuri și de acordul din primăvara lui 2025. Deși aceasta este o schimbare majoră de poziție, aderarea celor două țări nu este încă garantată. Urmează adoptarea unui pachet de măsuri suplimentare, iar o decizie finală este așteptată cel mai devreme în primăvara anului 2025.

Această veste vine într-un moment sensibil, înaintea alegerilor prezidențiale din România, și poate influența dezbaterea publică și opinia alegătorilor.

Publicitate

De ce a blocat Austria extinderea Schengen?

Austria și-a exprimat anterior opoziția față de extinderea Schengen din motive legate de securitate și gestionarea migrației. Autoritățile austriece au invocat provocările legate de controlul frontierelor externe ale UE și impactul asupra gestionării fluxurilor migratorii în Austria. Criticii susțin că această decizie a avut și o componentă politică, fiind o modalitate de a câștiga susținere înainte de alegerile naționale și regionale.

Deși motivele invocate au fost contestate de unii actori europeni, decizia Austriei a reflectat îngrijorări legitime legate de securitate. Între timp, România și Bulgaria au făcut progrese semnificative în consolidarea granițelor externe și în eficientizarea procesului de returnare a migranților care nu primesc azil.

Publicitate

Chiar și creștin-democrații europeni de rang înalt, adică prieteni de partid ai ÖVP, și-au exprimat în mod deschis nemulțumirea față de poziția Austriei în această privință.

Pachetul de măsuri din 22 noiembrie

Acum, se pare că lucrurile au fost finalizate la Bruxelles și Viena: Austria renunță la dreptul său de veto și deschide calea pentru cele două state membre ale UE, România și Bulgaria.

Publicitate

Pe 22 noiembrie, la Budapesta, reprezentanții Austriei, României și Bulgariei, împreună cu Ungaria – țara care deține în prezent președinția rotativă a UE – se vor întâlni pentru a finaliza un pachet de măsuri suplimentare pentru aderarea celor două țări la Schengen.

Deși Bulgaria și România au îndeplinit majoritatea cerințelor necesare, mai sunt câțiva pași tehnici și administrativi de parcurs. Această întâlnire reprezintă o etapă importantă în procesul de aderare, dar nu o garanție.

Când este estimată întrarea în Schengen a României și Bulgariei

Acest lucru este așteptat să se întâmple în primăvara anului 2025, scrie Kurier. Cel puțin aceasta este opinia reprezentanților de vârf ai guvernului român.

Cu toate acestea, potrivit Ministerului de Interne, cele două țări au îndeplinit deja principalele cerințe: Mai presus de toate, securitatea sporită a frontierelor lor externe ale UE și returnarea mai rapidă a solicitanților de azil respinși din Austria.

Ce înseamnă aderarea României și Bulgariei la Schengen

O eventuală aderare la Schengen ar aduce beneficii importante pentru România și Bulgaria, eliminând controalele la frontierele cu statele membre Schengen și facilitând circulația cetățenilor și mărfurilor.

În același timp, procesul mai are nevoie de acordul final al tuturor statelor membre din Spațiul Schengen, ceea ce înseamnă că aderarea depinde și de rezultatul discuțiilor din primăvara lui 2025.

Pentru cetățenii români și bulgari, aderarea la Schengen ar însemna călătorii mai rapide și mai sigure în statele din Spațiul Schengen, fără controale la frontieră. În plus, această schimbare ar putea aduce un impuls economic, facilitând transportul de mărfuri și consolidând relațiile comerciale.

Cu toate acestea, e important de menționat că aderarea la Schengen nu este încă sigură, iar publicul trebuie să înțeleagă că, deși progresul este real, procesul de aderare depinde de îndeplinirea completă a tuturor cerințelor.

Decizia de la Budapesta, impuls pentru partidele pro europene la alegeri

Noul comisar european pentru migrație, Magnus Brunner, desemnat din partea Austriei, și-a exprimat susținerea pentru aderare și apreciază progresele făcute de cele două țări.

Totuși, aderarea efectivă va necesita respectarea completă a cerințelor tehnice și politice stabilite de Uniunea Europeană.

Pentru România, decizia de la Budapesta ar veni exact la timp pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, care ar putea da un impuls candidaților pro-europeni.

De asemenea, pentru Magnus Brunner, un „da” pentru aderare ar fi un semnal de conciliere în momentul preluării funcției de comisar pentru migrație. Obstacolele deja recunoscute în această funcție sunt oricum destul de mari.