Ultimul mitropolit al Vicinei şi cel dintâi păstor al Bisericii lui Hristos din Dobrogea şi Ţara Românească, reunită sub conducerea unui singur voievod, este arhiepiscopul Iachint. El a păstorit doar câţiva ani la Vicina, iar în anul 1359 şi-a mutat scaunul la Curtea de Argeş, la cererea marelui voievod Alexandru I Basarab, întemeietorul Ţării Româneşti, care dorea să aibă un sediu mitropolitan în ţara sa.

Mitropolitul Iachint devine astfel păstor duhovnicesc al tuturor românilor din Dobrogea şi Ţara Românească. El sfinţea biserici, hirotonea preoţi, împărţea binecuvântare poporului atât de credincios al „vlahilor” şi era sfetnic apropiat al marelui domn. Astfel, Eparhia Vicina dispare şi ia fiinţă o nouă mitropolie românească, cunoscută sub numele de „Mitropolia Ungrovlahiei”, dependentă de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, condusă pe atunci de patriarhul Calist I.

Ca păstor şi părinte sufletesc al tuturor românilor dintre Dunăre şi Carpaţi, mitropolitul Iachint a avut grijă să hirotonească preoţi pentru toate satele, să zidească biserici la oraşe şi sate, să întemeieze noi aşezări mănăstireşti şi să ţină în strânsă legătură duhovnicească Biserica Ţării Româneşti cu Patriarhia de Constantinopol. Iar ca „exarh al plaiurilor”, mitropolitul Iachint purta grijă şi de credincioşii ortodocşi din părţile vecine, îndeosebi din Transilvania, cărora le trimitea preoţi şi călugări misionari. Acest ierarh, ajutat de domnul ţării, Vladislav I (1364-1377), a încurajat şi susţinut mult monahismul românesc, al cărui început se urcă până în secolul al IV-lea, prin centrul monahal pustnicesc din Munţii Buzăului.

El a adus în ţară pe Sfântul Nicodim de la Tismana, care venea din Muntele Athos, pentru a organiza câteva mănăstiri-lavre după model atonit. El a trimis numeroşi călugări „vlahi” la Mănăstirea Cutlumuş-Athos, unde au ajuns călugări vestiţi. Iar în ţară a organizat mai multe mănăstiri la Tismana, Curtea de Argeş, Câmpulung-Muscel, Cozia, Snagov, Târgovişte, Bolintinul din Deal şi din Vale, Tânganu,  Cotmeana  şi  altele.

După  o  păstorire  atât  de  rodnică,  s-a  săvârşit  cu  pace  în  anul 1372. A  fost  îngropat lângă biserica mitropolitană  de  la  Argeş. Propunerea  de  canonizare  a Sfântului  Iachint  a  fost  înaintată Sfântului  Sinod  al  Bisericii  Ortodoxe  Române,  de  Mitropolia Munteniei  şi Dobrogei,  pe  data  de  19  iunie  2008.  În  şedinta Sfântului  Sinod  din  8  iulie  2008  s-a  făcut  canonizarea  sa,  iar proclamarea  solemnă  a    sfinţeniei   sale    a    avut   loc    pe   26 octombrie   2008.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 27 octombrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 27 octombrie 2024:

Loto 6/49: 19, 18, 8, 40, 17, 32

Loto 5/40: 13, 34, 11, 16, 10, 39

Joker: 14, 42, 43, 22, 10 + 4

Noroc: 3 1 1 2 7 0 5

Noroc Plus: 8 6 2 0 6 6

Super Noroc: 4 2 7 8 7 8

Fundația Arta a lansat recent site-ul exporomania.ro, o arhivă digitală cu 10.000 de imagini de toate felurile – fotografii, reclame, cărți poștale, ilustrate și documente care ne spun o poveste în imagini a secolului al XX-lea, relatează alba24.ro.

Noi ne-am aventurat să căutăm materiale despre dragostea doamnelor din vremea comunismului și anume despre mașinile de cusut și am dat peste unele dintre cele mai surprinzătoare și variate povești. Așa că ne-am gândit să le transformăm într-o serie de articole tip „știați că…?”.

Știați că în comunism se făcea reclamă la mașinile de cusut fabricate la Cugir?

O descoperire surprinzătoare: pe exporomania.ro, am găsit o serie foarte interesantă de reclame pentru mașinile de cusut produse la Uzinele Mecanice Cugir. Sunt mașini de cusut cu nume de fete: Ileana, Sanda, Rodica, Veronica, Camelia, adică nume comune și larg răspândite, oricine cunoaște sau are în familie pe cineva care se numește așa.

Pentru tinerii din ziua de azi, obișnuiți cu mall-uri pline de magazine și opțiuni infinite de haine, poate fi greu de imaginat cum era viața în perioada comunistă. Nu existau zeci de modele din fiecare produs din care să alegi în funcție de ce îți place și de câți bani ai. Îmbrăcatul „elegant” era o adevărată provocare, amenajatul casei la fel, așa că într-o astfel de lume o mașină de cusut era nu doar un ajutor, ci și o unealtă care îți oferea libertatea de a-ți crea propriile haine sau obiecte de uz casnic.

Dar cum arătau reclamele la aceste produse, atât de căutate într-o epocă în care era aproape imposibil să găsești haine la modă în magazine? Și ce ne spun ele despre modul în care erau promovate și despre importanța lor pentru gospodinele de atunci?

Reclamele ne arată o varietate de modele și de prețuri, iar personajele feminine care apar în reclame sunt și ele destul de variate: de la o fetiță la o femeie cu un văl tradițional pe cap, de la o femeie tânără la o gospodină. Informația este practică și ilustrația oferă un indiciu clar de folosință: o perdea sau o haină sau niște materiale textile.

Mașina de cusut Veronica

Mașina de cusut Veronica este descrisă ca „mașina ideală de cusut”, iar anunțul detaliază cele trei variante disponibile în magazinele statului: tip normal, tip cu picior de metal și tip mobilă.

Prețurile variau între 2.020 și 2.270 de lei, iar mașina promitea să facă totul – de la cusătură dreaptă și tivire până la broderie și încrețire.

Mașina de cusut Sanda Veronica

O altă reclamă prezintă modelul Sanda Veronica, care adăuga la funcționalitățile sale și cusături decorative, inclusiv cusături în zigzag și cu ac dublu.

Iar pentru cei care doreau un plus de confort, exista și varianta electrică, la prețul de 3.270 de lei.

Mașina de cusut Camelia

Mașina de cusut Camelia este la nivelul următor de opțiuni și preț, „realizează 6 cusături utilitare și 13 cusături cu ajutorul accesoriilor”.

Prețurile se apropie de 4500 de lei, o sumă considerabilă la vremea respectivă.

Mașina de cusut Rodica

Cu mașina de cusut Rodica trecem la categoria mașinilor de cusut electrice, iar una dintre reclame pune accentul pe consumul redus de energie electrică, „merge Ia curent de 110 W și 220 W.

Are un consum foarte redus de energie electrică = 2 bani pe oră.”

Reclama la mașina de cusut

Mașina de cusut Nicoleta are o reclamă ce se detașează din șir pentru că aduce o notă umană, personală:

„Prietena mea NICOLETA

PENTRU NOI, FEMEILE!

Cusutul la mașina electrică de cusut NICOLETA devine o reală plăcere, o pasiune chiar. NICOLETA, odată intrată în căminul nostru, se transformă într-o adevărată mini-fabrică de confecții, utilizarea ei stimulîndu-ne în mod vădit priceperea. îndemînarea. inventivitatea.”

De fapt ce poveste ne spun aceste reclame, la o jumătate de secol distanță? Într-o perioadă în care nu puteai să te îmbraci cum îți dorești din magazine, mașina de cusut era cheia către un stil personal. Realitatea epocii era că femeile confecționau perdele sau haine pentru familie, iar diversitatea de modele de mașini de cusute produse reflecta realitatea unei societăți în care oamenii trebuiau să se descurce cu puține resurse, dar cu multă creativitate. De fapt, privind în urmă, vedem cum mașina de cusut oferă acces spre modă și eleganță, spre frumos, în definitiv, într-o lume fără opțiuni.

Ce este interesant de remarcat în aceste reclame este că numele uzinei este scris cu litere aproape la fel de mari ca numele produsului.

Reclama la Ileana 67 spune: ”cusutul devine o plăcere și o pasiune” și face precizarea că este un ”produs creat de Uzina Mecanică Cugir”.

Una dintre reclamele la Ileana 67 are chiar sloganul ”O mare uzină într-o mică uzină”. Uzina Mecanică Cugir aveau o reputație solidă și era o garanție a calității produsului.

Uzina mecanică de la Cugir

Uzina mecanică de la Cugir are o istorie lungă, începută în 1804, cu destule suișuri și coborâșuri. După al doilea război mondial, pentru că cererea de arme și muniții dispare, apare nevoia de a găsi un profil de producție nou pentru a da de muncă în continuare muncitorilor. Secția de mașini de cusut este înființată în anii 50 – așa încep să fie produse primele mașini de cusut casnice, iar apoi cele industriale care au și fost apoi folosite în diferite fabrici de confecții din țară.

În perioada de dezvoltare maximă, Uzina Mecanică Cugir avea peste 20.000 de muncitori. Oamenii veneau din toată țara pentru a învăța meserie la Cugir, iar uzina a devenit un motor al dezvoltării economice din regiune. Se spune chiar despre „Cugireana” că era cel mai lung tren de navetiști din Europa, transportând zilnic muncitori către și dinspre uzină.

Dacă ești curios să vezi ce alte imagini interesante găsești în arhiva exporomania.ro, te invităm să accesezi site-ul!

În același timp, zilele viitoare vom încerca să ne uităm și peste publicitatea care se făcea la produsele fabricate în industria de la Botoșani.

Reales din nou primar al orașului Flămânzi, Dan Oloeriu a seamnat încă din primele minute ale noului mandat un nou contract pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în localitatea Flămânzi.

Dan Oloeriu a depus jurământul pentru un nou mandat de Primar la finele acestei săptămâni, iar primul contract care vizează creșterea standardelor de viață din localitate este în valoare de peste 2 milioane de euro.

“Un moment deosebit a fost marcat de prezența Secretarului de Stat din Ministerul Dezvoltării, domnul Eduard Mititelu, alături de care am semnat, chiar în prima zi a noului mandat, un nou contract important pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în localitatea Flămânzi.

Proiectul „Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în Flămânzi, județul Botoșani”, realizat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, va acoperi 24 de kilometri de străzi, cu o valoare de 2 milioane de euro, fiind un pas esențial în creșterea confortului și modernizarea infrastructurii pentru locuitorii zonei”, a transmis primarul orașului Flămâni, Dan Oloeriu, imediat după reinvestirea în funcție.