Connect with us
Publicitate

Actualitate

Luni, 25 martie: Buna Vestire, sărbătoare mare în Calendarul Ortodox. Semnificații și obiceiuri de Ziua Cucului

Publicat

acum o lună

Publicitate

Sărbătoarea Bunei Vestiri este marcată în data de 25 martie în calendarul creștin ortodox și catolic în memoria momentului în care Arhanghelul Gavriil a vestit Fecioarei Maria că ea va concepe și va naște pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. În tradiția creștină, evenimentul Bunei Vestiri este considerat unul deosebit de important, deoarece marchează începutul mântuirii umanității prin nașterea lui Isus, relatează alba24.ro.

Conform relatărilor biblice, Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil cu smerenie și a acceptat să fie mama lui Iisus prin voia lui Dumnezeu.

Buna Vestire, sărbătoare mare în Calendarul Ortodox

Publicitate

Sărbătoarea Bunei Vestiri este de obicei însoțită de servicii religioase speciale în bisericile creștine, iar credincioșii sărbătoresc această zi printr-o combinație de rugăciuni, meditație și participare la liturghie.

În unele tradiții, se desfășoară procesiuni sau alte ceremonii religioase specifice.

Această sărbătoare este considerată una dintre cele mai importante sărbători creștine și este sărbătorită cu solemnitate și bucurie în întreaga lume creștină.

Publicitate

Vestea adusă de Arhanghelul Gavriil Fecioarei din Nazaret

Sărbătoarea Bunei Vestiri este legată de vestea adusă de Arhanghelul Gavriil Fecioarei din Nazaret.

Evanghelia Sfântului Apostol şi Evanghelist Luca istoriseşte despre evenimentele care stau la originea praznicului de astăzi (Luca, cap. 1).

Publicitate

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se numea Iosif, din casa lui David; iar numele Fecioarei era Maria.

Intrând îngerul la Sfânta Fecioară, a spus: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1, 28).

Dar fecioara s-a tulburat la auzul cuvintelor lui:

Publicitate

„Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?” (Luca 1, 28) şi Arhanghelul Gavriil, văzând-o pe dânsa aşa de tulburată, i-a liniştit sufletul spunând:

„Nu te teme, Marie, căci ai aflat har de la Dumnezeu şi, iată, vei lua în pântece şi vei naşte Fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt Se va chema” (Luca 1, 30-32).

Arhanghelul Gavriil i-a lămurit Sfintei Fecioare şi felul în care se va întâmpla această mare taină (din veac ascunsă şi de îngeri neştiută):

  • „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema” (Luca 1, 35).

Sfânta Fecioară Maria s-a făcut ascultătoare poruncii lui Dumnezeu, trimisă ei prin Arhanghelul Gavriil, şi în mare smerenie a spus: „Iată roaba Domnului.

Fie mie după cuvântul tău!” (Luca 1, 38). În clipa când Fecioara Maria a acceptat cuvântul îngerului şi a rostit aceste cuvinte, S-a şi zămislit Iisus Hristos în preacuratul ei pântece, potrivit Agerpres.

Buna Vestire – semnificații și superstiții

De Blagoveştenii, ca şi în Duminica Floriilor, este dezlegare la peşte. Potrivit tradiţiei, cine mănâncă peşte va fi sănătos tot anul.

În credinţa populară se spune că de Blagoveştenii se dezleagă limba păsărilor cântătoare, dar mai cu seamă a cucului. Acesta începe a cânta până la Sânziene sau la Sfântul Petru, când se îneacă cu orz.

Cucul, pasăre cu numeroase valenţe simbolice, cântă de la echinocţiul de primăvară până la solstiţiul de vară.

În tradiţia populară se spune că de la Sânziene cucul se preface în uliu până la Buna Vestire, când redevine cuc.

Se spune că, pe cât de mare sărbătoare e Buna Vestire şi cât de mare e păcatul celui ce lucrează în această zi se poate cunoaşte din împrejurări ca acestea.

Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit.

Conform tradiţiei populare, în Bucovina, de exemplu, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se crede că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare.

Se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă.

În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăliga în apă, pentru ca mor peştii.

Este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor şi pentru a avea spor în casă.

Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.

Aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti.

Buna Vestire – tradiții, obiceiuri și rânduieli bisericești

În unele biserici, în această zi se posteşte până la ora 17.00, când are loc Sfânta Liturghie.

Apoi, creştinii, care nu au mâncat şi s-au spovedit, se împărtăşesc, după care mănâncă peşte, împreună cu toată comunitatea bisericii.

De Buna Vestire se crede că sosesc rândunelele.

Cucul anunţă sosirea efectivă a primăverii, iar primul său cântec trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare.

Cei care nu îndeplinesc aceste condiţii, nu vor beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma.

Dacă primul cântec al cucului este auzit pe stomacul gol, în partea stânga sau în spatele omului, este semn de rău augur.

Pe de altă parte, conform obiceiului, flăcăii şi fetele îl întreabau pe cuc lucruri care îi interesau, precum: „Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pân’ m-oi însura (mărita)?”.

Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare.

În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se „ameninţau” cu toporul şi se stropeau cu ţuică.

Tot de Buna Vestire, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc.

Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.

Buna Vestire – istoricul sărbătorii

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre ocaziile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea aceasta.

Buna-Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului.

Data acestei sărbători a oscilat la început.

Astfel, unii o celebrau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia şi Milano, Buna-Vestire s-a sărbătorit la 18 decembrie.

Părintele profesor Ene Branişte susţine că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de Papa Leon al II lea (681-683), la început ca o sărbătoare locală şi cu denumirea de sărbătoare a aşteptării Naşterii Domnului, dar variaţia datei ei a durat în Apus până în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci.

Numai la armeni Buna-Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Naşterii Domnului (6 ianuarie), potrivit Mediafax.

Ce este bine să faci de Buna Vestire pe 25 martie

În popor, departe de sensul ritualului creștin, există tradiția sărbătoririi cucului.

În preajma echinocțiului de primăvară, moment de răscruce al naturii, când se întorc păsările călătoare, se pot face predicții cu privire la starea vremii.

În anumite zone ale țării, este obligatoriu să ai bani în buzunar în această zi. Căci orice cântat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug.

Prin urmare, dacă auzi cucul, aruncă un bănuț în direcția din care se aude. Dacă pasărea îți cântă drept în față, e semn bun.

Buna Vestire: De ce durează Postul Paștelui 40 de zile

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:

  • potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17);
  • patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6);
  • Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28);
  • ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10);
  • Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Ziua Cucului

În multe culturi europene, Ziua Cucului este o tradiție populară care marchează sosirea primăverii și întoarcerea păsării migratoare cunoscută sub numele de cuc.

În unele locuri, Ziua Cucului este sărbătorită prin diverse ritualuri și obiceiuri care celebrează venirea primăverii și revenirea cucului.

De exemplu, oamenii pot face felicitări sau decorațiuni speciale, pot organiza procesiuni sau parada pentru a marca evenimentul și pot participa la activități sociale și recreative.

Cu toate acestea, Ziua Cucului nu este o sărbătoare oficială și poate varia semnificativ în funcție de tradițiile și practicile locale.

Ziua Cucului – de ce cântă cucul de Buna Vestire

Ziua Cucului: În această zi de mare sărbătoare, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani, astfel vor putea beneficia de lucruri bune în anul ce va urma.

Dacă cântecul cucului ne va surprinde posomorâți și cu stomacul gol, atunci e semn rău, se spune că “te-a spurcat cucul”, iar peste an lucrurile nu vor merge tocmai bine.

Cucul cântă mereu până la Sânziene sau Sân Petru, când se îneacă cu orz și, nemaiputând cânta, se preface în uliu.

În spațiul popular mai circulă o veche legendă, puțin știută, care ne explică de ce cântă cucul între Blagoveștenie și Sânziene.

Astfel, legenda spune că pasărea pe care o numim noi azi cuc, nu este de fapt cucul adevărat, cel care avea pene de aur, ci perechea acestuia, Sava.

În vremuri demult trecute, cucul și Sava trăiau împreună pe pământ, ca soț și soție. Sava i-a fost însă necredincioasă cucului, care a decis să o părăsească și să plece în cealaltă lume.

Sava, văzând că acesta nu glumește, ci o lasă și pleacă, l-a întrebat când și unde să-l caute. Cucul, supărat, i-a spus că poate să-l caute, dacă voiește, între Blagoveștenie și Sânziene.

Astfel, Sava recunoscându-și greșeala și voind să o îndrepte, cum au sosit Bolagoveșteniile, cum a început să zboare din ramură în ramură și să strige “cucu, cucu”.

În zadar însă, deoarece cucul, perechea Savei, nu se va mai întoarce niciodată. În acest fel, an de an, Sava cântă “cucu, cucu” și zboară din pom în pom, doar, doar își va putea regăsi perechea.

De Buna Vestire se dezleagă limba tuturor păsărilor pentru a cânta, dar mai ales cea a cucului, care toată iarna a fost uliu, iar la Blagoveștenie se preface iarăși în cuc, potrivit tradiții și superstitii.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (242)

Publicat

acum 28 de minute

duminică, 28.04.2024

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Reţinute de Ana Corina Săcrieru din gândirea lui Simion Mehedinţi (vezi „Lumina de Duminică” din 3 decembrie 2017):  1. „Neamul care nu e unit e pierdut”; 2. „ Nu malurile produc apa unui fluviu, ci ele o îndreaptă numai, şi o ţin strânsă în matcă”; 3. „Să aprindem focul şi atunci nebunii şi turbaţii n-au decât să întindă mâna dacă le place”; 4. „Valori politice trebuie să fie numai sufletele de elită în care se vede lămurit semnul neamului, firea original-românească”; 5. „Pentru o înţelegere a neamului românesc îţi trebuie o sinceră dorinţă de a înţelege, o sfântă spaimă de neadevăr şi o trăire împreună”; 6. „Satul este unitatea de măsură a vieţii neamului”; 7. „Dacă e vorba de o înţelegere dreaptă, adică ortodoxă, a învăţăturii lui Iisus, să fie bine ştiut că noi românii nu ne vom despărţi în veci de felul cum au înţeles-o părinţii şi străbunii noştri”; 

Publicitate

Scriitorul Adrian Lesenciuc, coordonatorul revistei literare „Libris” de la Braşov, despre satul românesc ( vezi „Lumina literară şi artistică” nr.  9 din 2017), într-un interviu acordat Danielei Şontică: „Realitatea satului românesc s-a schimbat dramatic. Trebuie să constatăm acest lucru, dar nu trebuie să ne întristăm. Nu putem fi, cum afirma Noica în urmă cu peste 70 de ani, „eternii ţărani ai istoriei”. Dar de abia de aici trebuie să conştientizăm miracolul pe cale să se producă: pentru a avea identitate culturală, trebuie să înţelegem şi să interiorizăm faptul că „veşnicia s-a născut la sat”. Ea de acolo vine.  Odată transformat satul, cu tot ce a închegat el, cu tot ce a cuprins în el şi poartă numele de transfer cultural, nu mai putem avea speranţa la o a doua naştere a veşniciei, dar putem avea speranţa a ne raporta mereu la veşnicia ce ne-a fost dată şi de la care nu ne putem îndepărta. Din satul veşniciei blagiene am purces. Nu întoarcerea la realităţile acelui sat e importantă, ci păstrarea vie a memoriei lui.  Asta înseamnă cultură. Chiar dacă realitatea sătească actuală se îndepărtează de veşnicie, nu trebuie să le cerem actualilor locuitori ai satului să rămână ţăranii la care s-a gândit Lucian Blaga în 5 iunie 1937, în discursul de recepţie în Academia Română, intitulat „Elogiul satului românesc”. Dar trebuie să ne administrăm veşnicia moştenită pentru a avea identitate”;

Victor Tănasă îmi trimite recenta sa carte de poezii intitulată „Melancolii juvenile” (Editura „Verban”, Craiova, 2017). Nici mai multe, nici mai puţine decât 37 de poeme, toate sunt  rezultatul unui gust specific simboliştilor rafinaţi ce-şi duc şi azi existenţa, făcând media între spleen şi dor. Reţin câteva versuri: 1. „Râsul meu se lovea de dinţii / Din gură şi căpăta sonorităţi / De ferăstrău”; 2. „Îmi zâmbeşte cu amărăciune / Singurătatea”; 3. „Ca un naiv ce sunt / Am crezut că o să mă întrebi / Cât de mare e Universul”; 4. „Şomerii îşi macină idealurile / La râşniţe automate”; 5. „E o eroare să spui / Că viaţa începe la naştere / Şi se termină în moarte”; 6. „Dacă ar fi după mine / Aş lăsa poeţii să-şi urle durerile”; 7. „Pe nesimţite / Am devenit un măr”; 8. „Sufăr de tristeţea / cărţilor rămase nedeschise”;

Vintilă Mihăilescu, în „Dilema veche” nr. 721 din 2017, explicând ce a însemnat post-comunismul pentru România: „În sfârşit, ceea ce se pare că încă nu înţelegem  suficient de bine este că, pentru România, post-comunismul a însemnat simultan trecerea la o societate post-ţărănească şi mai ales la una post-modernă.  Ceea ce numim, mimetic, millennials, nu sunt doar o nouă generaţie, ci o nouă lume, un alt soi de omenire. Din punct de vedere „antropologic”, ca să spun aşa, aceasta implică din partea cuiva format în altă lume (şi nu mă refer aici la comunism, ci la modernitatea europeană de vreo două secole încoace) o familiarizare cu noua brave new world, o „observaţie participativă” îndelungată printre membrii acestei lumi. Or, asta o faci sau nu o faci. Dacă o faci, o faci corect, adică participativ şi integral; dacă n-o faci, te retragi pe margini şi o observi din afară”; 

Publicitate

În  „ Ziarul Lumina” din 15 decembrie 2017,  este reluat sub titlul „Pelerinajul Regelui Mihai I la Văratic şi Neamţ”, un fragment din volumul „Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga) – Chipuri de lumină la Văratic – convorbiri cu Fabian Anton”. Reţin din acest fragment: „M. Sa a mers apoi la Şcoala Nr. 1 „Grigore Ghica Vodă”, unde I. Creangă a învăţat clasa 3-a primară. M. Sa a admirat îndelung cei 7 plopi, rămaşi din cei 9, pe care Eminescu i-a cântat atât de frumos („pe lângă plopii fără soţ adesea am trecut…”) în timp ce făcea vizite lui Creangă şi Veronicăi Micle, care a locuit vis-a-vis de şcoală”.  În acest context, întreb: Unde, până la urmă, a localizat istoria literară aceşti plopi? Eu îi ştiam undeva, pe la Iaşi;

 Primesc „Dicţionarul intercultural al revistei „Orizont literar contemporan”  (Editura „Pim”, Iaşi, 2017), autor Daniel Dragomirescu. Pentru amatorii de statistici şi de măsurare a gradului de interculturalitate, am inventariat un număr de 233 de colaboratori ai revistei, majoritatea scriitori, din 30 de ţări. Din România şi-au găsit un loc în dicţionar: Ana Blandiana, Cassian Maria Spiridon,  Mihai Cantuniari, Simona Cioculescu, Dan Mircea Cipariu, Theodor Damian, Gheorghe Vulturescu,  Mihaela Albu,  Gabriel Dimisianu, Liviu Georgescu,  Dan Mănucă, Ion Murgeanu,  Teodor Pracsiu, M. N. Rusu, Geo Vasile, Ion Gheorghe Pricop,  Ioana Apetrei, Daniel Bărbulescu,  Iulia Anghel, Cătălin Afrăsinei, Ştefan Ciobanu, Leonard Ciureanu,  Bianca Dan,  Radu Ioan Dimăncescu,  Roxana Doncu, Micaela Alexandra Georgescu, Gheorghe Glodeanu,  Radu Igna, Daniel Ioniţă, Elisabeta Isanos, Vasile Leschian, Monica Manolachi, Dan Colan munteanu, Constantin Virgil Negoiţă, Felix Nicolau, Vlad Oncescu, Vasile Popa, Tatiana Rădulescu, Mircea Sîndulescu, Elena Ţăpean şi Daniel Dragomirescu. Din Republica Moldova sun prezenţi Ion Lazu şi Traian Vasilcău.   Pe  ţări  există  următoarea reprezentare: Belgia (1), Nigeria (1),  Republica Dominicană (1), Israel (1), Portugalia (1), Suedia (1), Brazilia (4), Australia (1), Scoţia (2),  Uruguay (9),  Columbia (3), Germania (2), Mexic (3),  Angola (4),  Peru (7), Spania şi Insulele Canare(23), Portugalia (6),  Canada (3), Italia (5), Croaţia (4), Olanda (9), Marea Britanie (20), Finlanda (1), Franţa (10), Argentina (17), Chile (23), Cuba (1), SUA (27), Moldova (2) şi România (41);

Citesc „Agora literară” nr. 34 din 2017, revistă ce apare la Cluj.  Mircea Daroşi reţine o epigramă  a poetului martir Vasile Militaru, una valabilă şi astăzi:

Publicitate

„Triste zile mai duc astăzi

Oamenii-n grădina vieţii,

Trandafirii mor în umbră

Publicitate

Şi se lăfăiesc scaieţii.”

Valeriu Ilica, scriind despre cartea de epigrame, intitulată „Ţepigrame”,  a lui Horea Gană, reţine, cu specificarea că e uşor de recunoscut destinatarul:

„Fetelor le-a-mpărţit dota:

Case, lotul Nana, flota…

Pentru el ţine-n fişete

Tot ce-i mai de preţ: secrete!”

 Din “Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, reţinem poezia “Eminescu şi marea” a lui Ion Haineş: “Poetu-avea un singur dor, / Să-şi doarmă somnul lin, / Pe ţărm, într-un sublim décor, / La Pontul Euxin. // Dorea, pe-ntinsele poteci, / Să lumineze luna, / Să aibă-alături, veci de veci, / A codrului cununa. // Şi numai toamna glas să dea / Tristeţii-nseninate, / Izvoarele care-or cădea / Să amintească toate // Că nu va fi nicicând pribeag / Şi că-n eternitate / L-or pomeni cu toţi cu drag, / Iar vara, pe-nserate, // Când de pe ţărm va străjui / Întinsurile-albastre / Statuia lui va-nsufleţi / În inimile noastre // Şi-nfioraţi, vom recita / Poemele pe maluri / Când umbra lui s-o proiecta / În ape, valuri-valuri.”;

Citeste mai mult

Eveniment

MAI: Între 1 şi 6 mai nu se vor desfăşura activităţi de lucru cu publicul la ghişeu pentru eliberarea de documente

Publicat

acum 35 de minute

duminică, 28.04.2024

de

Publicitate

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că în zilele de luni și marți, serviciile publice comunitare care furnizează permise de conducere, certificate de înmatriculare, pașapoarte, cărți de identitate, precum și alte structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care emit diverse tipuri de documente își desfășoară activitatea conform programului normal cu publicul, relatează agerpres.ro.

Conform unui comunicat de presă al MAI însă, în perioada 1- 6 mai nu se vor desfăşura activităţi de lucru cu publicul, la ghişeu, aceste zile fiind declarate zile de sărbătoare legală, la nivel naţional, în care nu se lucrează.

“Încurajăm cetăţenii ca, înainte de a se deplasa la ghişeele serviciilor publice comunitare, precum şi la ghişeele celorlalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne care eliberează alte tipuri de documente, să consulte programul de funcţionare, disponibil pe paginile de internet ale acestora”, se precizează în comunicat.

Publicitate

Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări recomandă folosirea serviciului programări online – https://dgpci.mai.gov.ro/drpciv-booking/.

“Reamintim faptul că pentru a facilita plăţile reprezentând contravaloarea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare, a autorizaţiei de circulaţie provizorie, precum şi a plăcuţelor cu număr de înmatriculare, Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a pus la dispoziţia celor interesaţi, un serviciu online prin intermediul site-ului propriu – https://dgpci.mai.gov.ro/drpciv-payment/”, a informat MAI.

Totodată, viitorii conducători auto care se pregătesc pentru obţinerea permisului de conducere pot să îşi verifice cunoştinţele teoretice exersând simularea unui examen prin folosirea aplicaţiei online de pe site-ul structurii – https://dgpci.mai.gov.ro/dlexam.

Publicitate

“Persoanelor care au nevoie de un nou document de călătorie le recomandăm să facă din timp programare prin intermediul hub-ului de servicii al MAI https://hub.mai.gov.ro/epasapoarte/programari/harta. După depunerea cererii de eliberare a paşaportului, recomandăm verificarea stadiului folosind următorul link https://hub.mai.gov.ro/epasapoarte/programari/verifica-pasaport/“, se arată în comunicat.

Pentru mai multe informaţii utile privind actele care trebuie depuse odată cu cererea de eliberarea a diferitelor documente, taxele care trebuie plătite şi modalităţile de plată se recomandă consultarea paginilor de internet ale Direcţiei Permise şi Înmatriculări – https://dgpci.mai.gov.ro/documents-and-forms/inmatriculari, Direcţiei Generale de Paşapoarte – https://pasapoarte.mai.gov.ro/ şi Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor http://depabd.mai.gov.ro/.

Cei care doresc să obţină certificatul de cazier judiciar, precum şi istoricul sancţiunilor rutiere au posibilitatea de a descărca aceste documente online, gratuit, prin accesarea hub-ului de servicii al MAI, https://hub.mai.gov.ro/serviciu/. Certificatele pot fi obţinute de către utilizatorii care au un cont valid în hub-ul de servicii al MAI sau de cei care au un cont activ în aplicaţia Ghişeul.ro.

Publicitate

Structurile specializate din cadrul Poliţiei Române în domeniul arme, explozivi şi substanţe periculoase utilizează sistemul EARM care, de la începutul anului 2024, permite persoanelor fizice şi celor juridice să depună, în format digital, orice solicitare şi documentele prevăzute de legislaţia naţională pentru obţinerea avizelor specifice segmentului de autorizare în vederea procurării, deţinerii, portului şi folosirii de arme.

Sistemul informatic poate fi accesat de pe site-ul Poliţiei Române, rubrica proiecte, la link-ul https://appearm.politiaromana.ro/.

În ceea ce priveşte restituirea documentelor reţinute de structurile de poliţie rutieră, programul de lucru cu publicul la ghişee se desfăşoară inclusiv în zilele de sărbători legale şi poate fi consultat pe pagina de internet a Brigăzii Rutiere Bucureşti sau pe paginile de internet ale inspectoratelor de poliţie judeţene, au menţionat reprezentanţii MAI.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Futsal Cso Viitorul Darabani a devenit Campioană Națională la Futsal U19

Publicat

acum 56 de minute

duminică, 28.04.2024

de

Publicitate

Futsal Cso Viitorul Darabani a deveni astăzi Campioana Națională la Futsal U19 în urma mai multor meciuri disputate pe teren propriu cu o deosebită intensitate dar și cu sprijinul unui public foarte inimos.

Futsal Cso Viitorul Darabani a luptat pentru trofeul de câștigătoare a Campionatului Național de Juniori U19 cu ACS West Deva, după ce tot astăzi a fost disputată finala mică, între CS Luceafărul Buzău și CN Nicu Gane Fălticeni!.

Futsal Cso Viitorul Darabani a reușit să se impună cu scorul general de 11 – 4 și a devenit Campioana Națională la Futsal U19, surclasând echipe mult mai galonate din România.

Publicitate

“Campioana Națională la Futsal U19 – Futsal Cso Viitorul Darabani!  Purtați numele comunității noastre pe umerii voștri în toată România! Suntem mândri de voi! FELICITĂRI!!!”, a transmis primarul orașului Darabani, Alin Gârbaci.

Meciul de astăzi a fost transmis live de FRF.tv, care a reușit să surprind toate momentele acestui meci viu disputat la Darabani.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Mai cald decât în mod normal până pe 6 mai, pe întreg teritoriul României

Publicat

acum 7 ore

duminică, 28.04.2024

de

Publicitate

Temperaturile vor fi mai ridicate în cursul săptămânii viitoare decât media specifică acestei perioade, pe întreg teritoriul României. Ulterior, se prognozează că temperaturile se vor apropia de normal, iar în ultimele două săptămâni ale lunii mai se vor înregistra din nou valori termice peste medie, conform previziunilor Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) pentru perioada 29 aprilie – 27 mai 2024, relatează agerpres.ro.

În ultimele două săptămâni din luna mai, temperatura medie a aerului va avea valori uşor peste cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţării.

În intervalul analizat de meteorologi, cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale în aproape toate regiunile ţării.

Publicitate

Astfel, în săptămâna 29 aprilie – 6 mai 2024, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nordice. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în general în jurul celor specifice pentru acest interval, în cea mai mare parte a ţării.

În săptămâna 6 – 13 mai 2024, temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, iar regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, în majoritatea regiunilor, posibil uşor excedentar în zonele montane.

Estimările meteorologice pentru următoarea săptămână din mai, respectiv 13 – 20 mai 2024, arată o temperatura medie a aerului care va avea valori uşor peste cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale
pentru acest interval, în toate regiunile.

Publicitate

În ultima săptămână de prognoză, 20 – 27 mai 2024, mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, iar regimul pluviometric se va situa în general în jurul celui normal pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.

Estimările meteorologice pentru patru săptămâni sunt realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată. Este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului şi a cantităţilor de precipitaţii faţă de media perioadei 2004-2023.

Potrivit ANM, fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending