Publicitate

Sărbătoarea Bunei Vestiri este marcată în data de 25 martie în calendarul creștin ortodox și catolic în memoria momentului în care Arhanghelul Gavriil a vestit Fecioarei Maria că ea va concepe și va naște pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. În tradiția creștină, evenimentul Bunei Vestiri este considerat unul deosebit de important, deoarece marchează începutul mântuirii umanității prin nașterea lui Isus, relatează alba24.ro.

Conform relatărilor biblice, Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil cu smerenie și a acceptat să fie mama lui Iisus prin voia lui Dumnezeu.

Buna Vestire, sărbătoare mare în Calendarul Ortodox

Publicitate

Sărbătoarea Bunei Vestiri este de obicei însoțită de servicii religioase speciale în bisericile creștine, iar credincioșii sărbătoresc această zi printr-o combinație de rugăciuni, meditație și participare la liturghie.

În unele tradiții, se desfășoară procesiuni sau alte ceremonii religioase specifice.

Această sărbătoare este considerată una dintre cele mai importante sărbători creștine și este sărbătorită cu solemnitate și bucurie în întreaga lume creștină.

Publicitate

Vestea adusă de Arhanghelul Gavriil Fecioarei din Nazaret

Sărbătoarea Bunei Vestiri este legată de vestea adusă de Arhanghelul Gavriil Fecioarei din Nazaret.

Evanghelia Sfântului Apostol şi Evanghelist Luca istoriseşte despre evenimentele care stau la originea praznicului de astăzi (Luca, cap. 1).

Publicitate

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se numea Iosif, din casa lui David; iar numele Fecioarei era Maria.

Intrând îngerul la Sfânta Fecioară, a spus: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1, 28).

Dar fecioara s-a tulburat la auzul cuvintelor lui:

„Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?” (Luca 1, 28) şi Arhanghelul Gavriil, văzând-o pe dânsa aşa de tulburată, i-a liniştit sufletul spunând:

„Nu te teme, Marie, căci ai aflat har de la Dumnezeu şi, iată, vei lua în pântece şi vei naşte Fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt Se va chema” (Luca 1, 30-32).

Arhanghelul Gavriil i-a lămurit Sfintei Fecioare şi felul în care se va întâmpla această mare taină (din veac ascunsă şi de îngeri neştiută):

• „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema” (Luca 1, 35).

Sfânta Fecioară Maria s-a făcut ascultătoare poruncii lui Dumnezeu, trimisă ei prin Arhanghelul Gavriil, şi în mare smerenie a spus: „Iată roaba Domnului.

Fie mie după cuvântul tău!” (Luca 1, 38). În clipa când Fecioara Maria a acceptat cuvântul îngerului şi a rostit aceste cuvinte, S-a şi zămislit Iisus Hristos în preacuratul ei pântece, potrivit Agerpres.

Buna Vestire – semnificații și superstiții

De Blagoveştenii, ca şi în Duminica Floriilor, este dezlegare la peşte. Potrivit tradiţiei, cine mănâncă peşte va fi sănătos tot anul.

În credinţa populară se spune că de Blagoveştenii se dezleagă limba păsărilor cântătoare, dar mai cu seamă a cucului. Acesta începe a cânta până la Sânziene sau la Sfântul Petru, când se îneacă cu orz.

Cucul, pasăre cu numeroase valenţe simbolice, cântă de la echinocţiul de primăvară până la solstiţiul de vară.

În tradiţia populară se spune că de la Sânziene cucul se preface în uliu până la Buna Vestire, când redevine cuc.

Se spune că, pe cât de mare sărbătoare e Buna Vestire şi cât de mare e păcatul celui ce lucrează în această zi se poate cunoaşte din împrejurări ca acestea.

Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit.

Conform tradiţiei populare, în Bucovina, de exemplu, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se crede că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare.

Se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă.

În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăliga în apă, pentru ca mor peştii.

Este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor şi pentru a avea spor în casă.

Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.

Aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti.

Buna Vestire – tradiții, obiceiuri și rânduieli bisericești

În unele biserici, în această zi se posteşte până la ora 17.00, când are loc Sfânta Liturghie.

Apoi, creştinii, care nu au mâncat şi s-au spovedit, se împărtăşesc, după care mănâncă peşte, împreună cu toată comunitatea bisericii.

De Buna Vestire se crede că sosesc rândunelele.

Cucul anunţă sosirea efectivă a primăverii, iar primul său cântec trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare.

Cei care nu îndeplinesc aceste condiţii, nu vor beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma.

Dacă primul cântec al cucului este auzit pe stomacul gol, în partea stânga sau în spatele omului, este semn de rău augur.

Pe de altă parte, conform obiceiului, flăcăii şi fetele îl întreabau pe cuc lucruri care îi interesau, precum: „Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pân’ m-oi însura (mărita)?”.

Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare.

În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se „ameninţau” cu toporul şi se stropeau cu ţuică.

Tot de Buna Vestire, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc.

Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.

Buna Vestire – istoricul sărbătorii

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre ocaziile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea aceasta.

Buna-Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului.

Data acestei sărbători a oscilat la început.

Astfel, unii o celebrau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia şi Milano, Buna-Vestire s-a sărbătorit la 18 decembrie.

Părintele profesor Ene Branişte susţine că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de Papa Leon al II lea (681-683), la început ca o sărbătoare locală şi cu denumirea de sărbătoare a aşteptării Naşterii Domnului, dar variaţia datei ei a durat în Apus până în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci.

Numai la armeni Buna-Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Naşterii Domnului (6 ianuarie), potrivit Mediafax.

Ce este bine să faci de Buna Vestire pe 25 martie

În popor, departe de sensul ritualului creștin, există tradiția sărbătoririi cucului.

În preajma echinocțiului de primăvară, moment de răscruce al naturii, când se întorc păsările călătoare, se pot face predicții cu privire la starea vremii.

În anumite zone ale țării, este obligatoriu să ai bani în buzunar în această zi. Căci orice cântat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug.

Prin urmare, dacă auzi cucul, aruncă un bănuț în direcția din care se aude. Dacă pasărea îți cântă drept în față, e semn bun.

Buna Vestire: De ce durează Postul Paștelui 40 de zile

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:

• potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17);
• patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6);
• Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28);
• ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10);
• Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Ziua Cucului

În multe culturi europene, Ziua Cucului este o tradiție populară care marchează sosirea primăverii și întoarcerea păsării migratoare cunoscută sub numele de cuc.

În unele locuri, Ziua Cucului este sărbătorită prin diverse ritualuri și obiceiuri care celebrează venirea primăverii și revenirea cucului.

De exemplu, oamenii pot face felicitări sau decorațiuni speciale, pot organiza procesiuni sau parada pentru a marca evenimentul și pot participa la activități sociale și recreative.

Cu toate acestea, Ziua Cucului nu este o sărbătoare oficială și poate varia semnificativ în funcție de tradițiile și practicile locale.

Ziua Cucului – de ce cântă cucul de Buna Vestire

Ziua Cucului: În această zi de mare sărbătoare, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani, astfel vor putea beneficia de lucruri bune în anul ce va urma.

Dacă cântecul cucului ne va surprinde posomorâți și cu stomacul gol, atunci e semn rău, se spune că “te-a spurcat cucul”, iar peste an lucrurile nu vor merge tocmai bine.

Cucul cântă mereu până la Sânziene sau Sân Petru, când se îneacă cu orz și, nemaiputând cânta, se preface în uliu.

În spațiul popular mai circulă o veche legendă, puțin știută, care ne explică de ce cântă cucul între Blagoveștenie și Sânziene.

Astfel, legenda spune că pasărea pe care o numim noi azi cuc, nu este de fapt cucul adevărat, cel care avea pene de aur, ci perechea acestuia, Sava.

În vremuri demult trecute, cucul și Sava trăiau împreună pe pământ, ca soț și soție. Sava i-a fost însă necredincioasă cucului, care a decis să o părăsească și să plece în cealaltă lume.

Sava, văzând că acesta nu glumește, ci o lasă și pleacă, l-a întrebat când și unde să-l caute. Cucul, supărat, i-a spus că poate să-l caute, dacă voiește, între Blagoveștenie și Sânziene.

Astfel, Sava recunoscându-și greșeala și voind să o îndrepte, cum au sosit Bolagoveșteniile, cum a început să zboare din ramură în ramură și să strige “cucu, cucu”.

În zadar însă, deoarece cucul, perechea Savei, nu se va mai întoarce niciodată. În acest fel, an de an, Sava cântă “cucu, cucu” și zboară din pom în pom, doar, doar își va putea regăsi perechea.

De Buna Vestire se dezleagă limba tuturor păsărilor pentru a cânta, dar mai ales cea a cucului, care toată iarna a fost uliu, iar la Blagoveștenie se preface iarăși în cuc, potrivit tradiții și superstitii.