Connect with us

Eveniment

Luna Martie – Începutul Primăverii. Luna în care natura renaște, tradițiile prind viață, iar oamenii își fac planuri

Publicat

acum 10 luni

Publicitate

Martie este prima lună a primăverii în emisfera nordică și este asociată cu renașterea naturii, începutul unui nou ciclu de viață și numeroase tradiții culturale și religioase. Numele lunii provine din latinescul Martius, fiind dedicat zeului Marte, protectorul agriculturii și al războiului în mitologia romană, scrie alba24.ro.

Luna martie este o perioadă de tranziție, de reînnoire și speranță. Este momentul în care natura renaște, tradițiile prind viață, iar oamenii își fac planuri pentru noul an. Fie că ne bucurăm de tradițiile românești, de simbolismul primăverii sau de sărbătorile religioase, martie rămâne o lună plină de semnificații.

Martie, a treia lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile. În tradiţia populară, luna martie se numeşte: mărţişor, germinar, făurel.

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peştilor şi sfârşeşte în semnul Berbecului. La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

1. Semnificația Lunii Martie

Martie este luna în care ziua începe să crească considerabil, iar temperaturile încep să urce. Aceasta marchează echinocțiul de primăvară (20-21 martie), momentul în care ziua și noaptea sunt egale ca durată, simbolizând echilibrul și armonia naturii. În această perioadă, în multe culturi se celebrează începutul unui nou an agricol.

2. Tradiții și Sărbători în Martie

1 martie. Ziua babei Dochia

La 1 martie, este ziua Evdochiei, în calendarul ortodox. Este o femeie martir, numită şi Dochia.

Publicitate

Sărbătoarea este, de fapt, apriori timpurilor creştine. Dochia este un personaj păgân. Legendele spun că Baba Dochia era, printre altele, o femeie care aducea zilele urâte de la începutul lunii martie, numite şi Zilele Babei.

Potrivit unei vechi legende, Dochia a împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor. De asemenea, să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile.

Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul îngheţat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele. Lâna s-a colorat în roşu. Firele alb şi roşu care alcătuiesc mărţişorul simbolizează astfel sângele şi sacrificiul.

Mărțișorul – 1 Martie

Una dintre cele mai iubite tradiții din România, Republica Moldova și alte țări balcanice este oferirea mărțișorului – un șnur alb-roșu, simbol al primăverii, al norocului și al speranței. Conform tradiției, femeile primesc mărțișoare de la bărbați și le poartă toată luna martie.

Mărţişorul, unul dintre cei mai cunoscuţi vestitori ai primăverii, sugerează renaştere, puritate şi dragoste.

Făcut din două fire răsucite – unul alb şi celălalt roşu – de acesta, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal. Mărțișorul este dăruit doamnelor şi domnişoarelor în ziua de 1 martie. În anii bisecți, și bărbații primesc mărțișoare.

Se mai spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire. Roşul semnifică iarna, iar albul – primăvara.

Potrivit unei alte interpretări, culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia. Culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului.

Şnurul alb-roşu reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. În trecut, de şnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal. Mărţişorul poate fi purtat la mână, la gât ori pe reverul hainei.

 Ziua Femeii – 8 Martie

Aceasta este o zi internațională dedicată femeilor și mamelor, marcată prin oferirea de flori și cadouri. Pe 8 Martie se celebrează și lupta pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen.

9 martie, sărbătoarea mucenicilor – Moșii de Primăvară

În 9 martie sunt sărbătoriți, de credincioșii creștini, cei 40 de Mucenici din Sevastia. Aceștia au fost martirizaţi în Capadochia în timpul împăratului roman Licinius.

Tradiția spune că, după Babe, urmează 9 zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi decât Babele. Acestea durează până în data de 17 martie. Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar.

Cei patruzeci de Sfinți Mucenici sunt:

  • Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian
  • Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie
  • Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domițian, Gaiu
  • Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.

În această zi, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Tinerii sar peste focuri, ca purificare a trupului. Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult. Cine nu respectă sărbătoarea, va suferi 40 de zile.

Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

Femeile fac mucenici, pe care îi numesc sfinţişori sau bradoşi. Aceştia sunt în formă de om, opturi, melc, spirală sau albină. Se duc la biserică şi se împart săracilor.

Echinoctiul de Primăvară: 20-21 Martie

Echinocțiul de primăvară marchează oficial începutul primăverii astronomice. În multe culturi, echinocțiul este legat de sărbători tradiționale, cum ar fi Nowruz (Anul Nou Persan).

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată. Anul calendaristic nu este egal cu anul tropic.

Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare. Începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere. Cea a nopţii va fi în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

La echinocțiul de primăvară începe noul an agrar. Pe vremuri, copiii ”băteau” pământul cu bețe, pentru a alunga frigul.

Mai exista obiceiul de a aprinde focuri pe dealuri, pentru a alunga iarna. Se spune că în această zi nu este bine să te cerți. Altfel, vei strica armonia și liniștea.

20 martie – Ziua Fericirii

Tot 20 martie în acest an este Ziua Internațională a Fericirii. A fost sărbătorită pentru prima dată în 2013, prin decizie a Organizației Națiunilor Unite (ONU).

„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia sa adoptată prin consens.

Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în statisticile oficiale „Fericirea Naţională Brută!”, preferând-o termenului de Produs Intern Brut.

Ziua dedicată „fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze.

21 martie – Ziua Pădurilor

Prin rezoluţie ONU, aceasta se sărbătoreşte încă din 2013. Se urmărește creșterea gradului de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri.

În această zi se plantează arbori și se organizează evenimente pe teme legate de gestionarea pădurilor.

Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului. Exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000 de culturi indigene) depind de păduri.

Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

22 martie – Ziua Mondială a Apei

În 2010, ONU a recunoscut „dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”.

Toţi cetăţenii planetei trebuie să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă

  • pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic
  • ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Până în anul 2030, deficitul de apă va determina între 24 și 700 de milioane de persoane să se deplaseze către zone mai favorabile, potrivit UN Water.

Buna Vestire -25 Martie

Sărbătoare creștină importantă, Buna Vestire comemorează momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Iisus Hristos. Este una dintre zilele cu dezlegare la pește din timpul Postului Paștilor.

Numită Buna Vestire sau Blagoviștenia, de această sărbătoare sunt legate mai multe obiceiuri și superstiții.

Anul acesta pică în timpul Postului Paştelui. Este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte.

Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. În această zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii.

De Buna Vestire, primul cântec al cucului trebuia să îi găsească pe toți oamenii

  • îmbrăcați în haine curate, veseli, cu bani în buzunare și cu stomacul plin.

Dacă primul cântec al păsării era auzit pe stomacul gol, în stânga sau în spatele omului, acest lucru era un semn rău. Tradiția mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul.

De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.

 Trecerea la Ora de vară- 30 martie

România trece la ora de vară în ultima duminică a lunii, 30 martie, când ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (26).

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene.

Aspecte climatice ale lunii Martie

Martie este o lună de tranziție, caracterizată de schimbări bruște de temperatură. În unele regiuni, poate fi încă frig, cu episoade de ninsoare, în timp ce în altele primăvara își face deja simțită prezența.

Temperaturile medii variază între 0°C și 15°C în Europa Centrală și de Est.

Vânturile puternice și ploile frecvente sunt obișnuite în această perioadă.
Ziua începe să fie mai lungă, având în medie 12 ore de lumină solară spre finalul lunii.

Vremea în luna martie. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat prognoza meteo pe patru săptămâni, până în 24 martie.

Vremea în săptămâna 24 februarie – 2 martie

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sudice și sud-estice. Vor fi și ușor mai ridicate în cele vestice, nord-vestice și central. În rest, vor fi apropiate de cele normale.

Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane și în extremitatea de sud-est a țării.

Vremea în săptămâna 3-9 martie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile vestice, nordice și centrale. În rest, vor fi în general apropiate de cele normale.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane.

Vremea în săptămâna 10-16 martie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în cele nordice, nord-vestice și la munte.

Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va avea o tendință ușor deficitară în cea mai mare parte a țării.

Vremea în săptămâna 17-24 martie

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nordice.

Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării.

Simbolistica lunii Martie

  • Culoarea lunii: Verde și galben, simbolizând reînnoirea naturii.
  • Floarea lunii: Narcisa – un simbol al renașterii și al speranței.
  • Piatra prețioasă a lunii: Acvamarinul – piatra curajului și a clarității mentale.

Superstiții și obiceiuri populare

Se spune că vremea din luna martie poate prevesti restul anului. Dacă este frig și ploios, vara va fi una ploioasă.

În folclorul românesc, există Babele (1-9 martie), zile cu vreme schimbătoare, asociate cu legenda Babei Dochia. Fiecare persoană își alege o zi din acest interval, iar vremea din acea zi îi poate arăta cum va fi anul său.

Pe 9 martie, de Mucenici, gospodinele prepară mucenici muntenești (fierți cu nucă și scorțișoară) sau moldovenești (copți și unși cu miere).

În tradiţia populară, luna martie marchează începutul lucrărilor agricole – aratul, semănatul. Tot acum se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat. Se ”retează” fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară.

În tradiţia populară se crede că

  • în câte zile din luna martie va fi cer întunecat
    • în tot atâtea zile din cursul anului va ploua.
  • în câte zile va fi rouă
    • în tot atâtea va fi brumă după Paşte şi zile cu cer întunecat în luna august.

Dacă în luna martie nu plouă, va fi o recoltă bogată de grâu.

Luna Martie în istorie și cultură

  • În Roma Antică, martie era considerată începutul anului nou, fiind dedicată lui Marte, zeul războiului.
  • În Evul Mediu, martie era o lună importantă pentru agricultură, deoarece fermierii începeau lucrările câmpului.
  • În literatură și artă, martie simbolizează începuturile, transformările și reînnoirea.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Șoferi băuți scoși din trafic pe drumurile județului Botoșani: Polițiștii au găsit alcoolemii peste limita penală

Publicat

acum 14 minute

duminică, 21.12.2025

de

Publicitate

Doi șoferi au fost scoși din trafic de polițiști, în ultimele zile, după ce au fost depistați conducând sub influența alcoolului pe drumuri județene din Botoșani. În ambele cazuri, valorile indicate de aparatul etilotest au depășit limita legală, iar polițiștii au deschis dosare penale.

Primul caz a fost înregistrat la data de 20 decembrie 2025, când polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 Pomârla au oprit pentru control un autoturism care circula pe DJ 291C, în comuna Șendriceni. La volan se afla un bărbat de 66 de ani, din aceeași localitate.

Întrucât acesta emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o valoare de 0,41 mg/l alcool pur în aerul expirat. Polițiștii au demarat cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Un al doilea șofer a fost depistat în seara zilei de 19 decembrie 2025 de către polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani. Aceștia au oprit pentru control, pe DJ 293A, în comuna Păltiniș, un autoturism condus de un tânăr de 33 de ani, din localitate.

Testarea cu aparatul alcooltest a indicat o valoare de 0,69 mg/l alcool pur în aerul expirat, semnificativ peste limita admisă de lege. Și în acest caz, polițiștii continuă cercetările pentru conducere sub influența alcoolului.

Reprezentanții IPJ Botoșani reamintesc șoferilor că urcarea la volan sub influența alcoolului reprezintă un pericol major pentru siguranța rutieră și poate avea consecințe grave, atât legale, cât și umane.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (414)

Publicat

acum 47 de minute

duminică, 21.12.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Reţinute din cartea lui Nicu Gavriluţă „Mama proştilor e mereu gravidă” (Editura „Institutul European”, Iaşi, 2010):

  1. „Ca românul nu-i niciunul…unde-s mulţi putea fi unul”;
  2. „Ce poţi face azi, lasă pe mâine,…că poate uiţi…”;
  3. „Cine ne vizitează ne face onoare…Cine nu…plăcere…”;
  4. „Ne naştem goi, uzi şi flămânzi…După aceea lucrurile se înrăutăţesc…”;
  5. „Dacă totul a ieşit bine, înseamnă că ai greşit undeva…”;
  6. „Nicio faptă bună nu scapă nepedepsită…în şedinţa de partid”;
  7. „Eu sunt cineva în… ochii mei”;
  8. „Capul care a plecat, sabia nu-l taie!”;
  9. „Cine fură azi un ou şi se lasă prins…e bou”;
  10. „Cine sapă groapa altuia, departe ajunge”;
  11. „Prietenul la bani se cunoaşte”;
  12. „Fie pâinea cât de rea, tot ţi-o fură cineva…”;

 Tot citind  şi scriind, de o vreme, despre cărţile epigramiştilor, am putut constata că există un caricaturist remarcabil care aduce plusvaloare  volumelor acestora: Costel Pătrăşcan.  Mi-a trecut prin gând să scriu ceva şi despre el, dar am tot amânat.  Iată că, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 9 din 2020, Alex Ştefănescu şi-a făcut timp să scrie şi despre Costel Pătrăşcan. Reţin: 1. „are mai mult talent literar decât unii scriitori de profesie”; 2. „inventează, cu predilecţie, jocuri de cuvinte, combinând ingenios textul cu caricatura”; 3. „expresii uzuale îşi dezvăluie, prin desen, sensuri neaşteptate, de un comic irezistibil”; 4. „caricaturistul cunoaşte foarte bine limba română de azi, se joacă dezinvolt cu sensurile cuvintelor, aşa cum pistolarul din western-uri răsuceşte pe deget un pistol”; 5. „trebuie remarcat faptul că, în marea majoritate a cazurilor, nu este vorba de glume ilustrate, ci de o combinaţie ingenioasă între desen şi text”; 6. „textul n-ar avea nici un haz fără desen, iar desenul, la rândul lui, n-ar avea nici un haz fără text. Abia la întâlnirea dintre ele se produce, ca o scânteie electrică, umorul”; 

Recent, pe 26 octombrie 2025, am împlinit o vârstă. Dar ce s-o mai dau cotită, am împlinit 73 de ani. Anul acesta, ca şi de acum încolo, mi se potrivesc perfect versurile lui Octavian Soviany, extrase din volumul „Călcâiul lui Magellan (Editura „Cartea Românească”, Bucureşti, 2014): „s-ar cuveni să fiu / un crescător de pisici / şi să mă uit la coapsele / femeilor tinere / ca la cărţile acelea prăfuite din bibliotecă / pe care ştii / că n-o să le mai citeşti niciodată”;

 Vlad Alui Gheorghe publică în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 9 din 2020 o scrisoare  a lui Aurel Dumitraşcu către Nichita Stănescu. Scrisoarea e datată 18 martie 1982. Reţinem câteva idei:

Publicitate
  1. „marile cărţi se scriu nemenajând nimic”;
  2. „Marin Preda, simplificând, împărţea oamenii în două: proşti şi deştepţi”;
  3. „emergenţa e un fenomen inventat de mistici, părerea mea e că totul vine din ceva, însă nu neapărat după anumite legi”;
  4. „eu acord hazardului şi simţurilor în plus pe care le avem un mare rol în devenire”
  5. „tot ceea ce scriu este o cumplită obsesie despre rictus, breşă, nemărginire şi luciditate”;
  6. „am impresia că obsesia s-a născut din aşteptare – şi-n aşteptare totdeauna putrezeşte ceva”;
  7. „acceptarea e o chestiune de gust. A crede înseamnă a te implica, a căuta alt drum”;
  8. „trebuie să fii pus într-o imposibilitate, într-o deznădejde pentru a găsi „fisura”, nu abisul, pentru a intra – prin creier – cu cosmosul”;

 Sorin Lavric, într-o cronică la cartea „Răni deschise” de Solomon Marcus, prezintă rolul metaforei în explorarea infinitului mic şi al infinitului mare: „Dincolo de infinitul mic şi infinitul mare, limba naturală e neputincioasă. Nu ştim să vorbim despre ceea ce nu putem percepe şi atunci se întâmplă un lucru mirabil: pentru a suplini această neputinţă, evoluţia a inventat metafora. Metafora e încercarea de a surprinde prin aprecieri insolite fenomene pe care limba nu le poate arăta. Potrivit acestei logici, metafora nu descinde din ifosul artistic al rapsozilor, ci din nevoia profundă de a da un nume inefabilului.” Conform celor spuse de Sorin Lavric, Universul  s-ar putea reprezenta după diagrama: Infinitul mic (cel CUANTIC) se intersectează cu Infinitul mare (cel COSMIC). La intersecţia lor se găseşte  Universul VIZIBIL, accesibil tuturor. În rest intrăm doar cu ajutorul metaforei;

Poiana lui Iocan este identificată ca fiind un spaţiu al libertăţii sociale. Răzvan Voncu, în „România literară” nr.  34 din 2020, identifică în „Intrusul” lui Marin Preda încă două spaţii ale libertăţii sociale, mahalaua şi salonul doamnei Sorana: „ Mahalaua lui Preda este un spaţiu al libertăţii sociale, în care lozincile şi directivele de partid pătrund doar ca un zgomot de fond, difuz, trecut prin filtrele libertăţii interioare a unor oameni care, neavând mare lucru de pierdut, nu se grăbesc să se alinieze. Dar nu numai mahalaua îşi trăieşte, sub lacătele totalitarismului comunist, libertatea. Salonul doamnei Sorana este, în „Intrusul”, un alt spaţiu al libertăţii. O libertate mai restrânsă decât cea a mahalalei, dar şi mai conştientă de ea însăşi. Artiştii se refugiază în arta lor, Sorana în meditaţiile lor teozofice.”;

 Dan Stanca, în „România literară” nr. 10 din 2020,  vorbeşte despre  iubirea de sine la  creatori.  Conform lui Dan Stanca, a existat o primă etapă a iubirii de sine specifică epocii clasice. Reţinem: 1. „victimele ei sunt creatorii de orice fel”; 2. „creatorii sunt condamnaţi la narcisism”; 3. „oricât ar pretinde că sunt de modeşti, până la urmă tot îşi pun în faţă oglinda pentru a vedea cât de deştepţi, de frumoşi şi de talentaţi sunt”; 4. „în vremea epocii clasice autorii se răsfăţau pe ei înşişi, îşi închipuiau că au atins forma perfectă şi deci se pot admira la nesfârşit”; 5. „acestei etape îi e specific frumosul natural”.  A doua etapă a iubirii de sine este impusă de postmoderni. Spune Dan Stanca: 1. „stau în faţa oglinzii şi nici nu le-o poţi lua, pentru că ei simt nevoia permanentă de a se admira”; 2. „narcisismul lor este doctrină împietrită”; 3. „sunt imuni şi la ura de sine”; 4. „nu văd mai departe de orizontul sufocant al propriului eu”.

Citeste mai mult

Eveniment

Generația care a construit România dispare: Peste 430.000 de pensionari s-au stins în ultimi cinci ani

Publicat

acum o oră

duminică, 21.12.2025

de

Publicitate

Chiar dacă Guvernul se plânge de numărul mare de pensionari pentru care trebuie să găsească surse financiare pentru plata pensiilor, România are tot mai puțini pensionari, iar cifrele oficiale arată o realitate demografică dură: în doar cinci ani, peste 430.000 de pensionari au trecut în neființă și au dispărut din evidențele statului.

Practic, este vorba despre o generație întreagă – cea care a muncit și a construit România în perioada comunistă și în primii ani de după 1989 – care se stinge treptat.

Potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în luna noiembrie 2025 erau înregistrați în România 4.695.280 de pensionari, cu 2.668 mai mulți față de luna precedentă. Pensia medie a ajuns la 2.777 de lei, iar valoarea totală a drepturilor de pensie plătite s-a ridicat la peste 13 miliarde de lei.

Comparativ, datele Institutului Național de Statistică arată că, în anul 2020, numărul mediu de pensionari era de 5,128 milioane de persoane. Diferența dintre cele două perioade este de aproximativ 432.700 de pensionari, care au murit în doar cinci ani.

Astăzi, cei mai mulți pensionari, peste 3,78 milioane, sunt pensionați la limita de vârstă, iar pensia medie în această categorie a depășit 3.100 de lei. Totodată, aproape 538.000 de pensionari provin din agricultură, însă aceștia rămân cei mai vulnerabili, cu o pensie medie de doar 720 de lei.

Statisticile arată și contraste puternice: pensionarii cu pensie de invaliditate primesc, în medie, puțin peste 1.000 de lei, iar cei cu pensie de urmaș aproximativ 1.500 de lei. În același timp, pensia medie a crescut semnificativ față de anul 2020, când era de aproximativ 1.500 de lei.

Publicitate

Scăderea accelerată a numărului de pensionari nu este însă un semn de sănătate demografică, ci rezultatul îmbătrânirii populației și al mortalității ridicate în rândul generațiilor vârstnice. Sunt oamenii care au lucrat în fabrici, pe șantiere, în agricultură sau în sistemul public, în deceniile în care România s-a industrializat forțat și apoi a traversat tranziția postcomunistă.

În timp ce pensiile nu mai cresc nici măcar pe hârtie, România pierde tăcut o parte importantă din memoria sa socială – o generație care a construit țara, cu bune și cu rele, dispare an de an, lăsând în urmă un sistem de pensii tot mai tensionat și un dezechilibru tot mai mare între populația activă și cea retrasă din muncă.

Citeste mai mult

Eveniment

Nicușor Dan anunță referendum în rândul magistraților: „CSM acționează în interes public?”

Publicat

acum o oră

duminică, 21.12.2025

de

Publicitate

Președintele Nicușor Dan a anunțat, duminică, că intenționează să inițieze, în luna ianuarie, un referendum adresat corpului magistraților. Aceștia vor fi chemați să se pronunțe asupra unei singure întrebări: dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interesul public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar, relatează alba24.ro.

Potrivit președintelui, dacă răspunsul e că nu reprezintă interesul public, „CSM va pleca de urgenţă”. 

Nicușor Dan anunță referendum pentru justiție

„Voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.

Și, dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ și tot ce am spus mai devreme.

Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va pleca de urgență”, a subliniat preşedintele.

Nicuşor Dan a afirmat că magistrații care i-au transmis sesizări semnlează existenţa unei categorii de magistraţi, membri ai CSM , şefi de instanţe, care nu acţionează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori discreţionară, a acestor judecători.

Publicitate

„Inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Nicușor Dan: Au fost extrem de puțini magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții

Președintele Nicușor Dan a explicat că au fost puțini magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții luni, 22 decembrie, față de cele peste 1.000 de persoane care au semnat scrisoarea.

„Au fost extrem de puțin magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții față de cele 1.000 de persoane care au semnat scrisoarea pe care o cunoașteți. Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați.

Și s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrații le-au perceput. În primul rând că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe luni, 22 decembrie. Au existat mesaje de influențare, intimidare.

Apoi, mulți dintre cei care ne-au scris au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă ca participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercursiuni. Am ajuns inclusiv la propunerii nepotrivite. Să vină pe rând și să stea în diferite săli pe aici ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni”, a declarat președintele. 

Președintele a subliniat că această situație este foarte serioasă, deoarece „nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știe ce, vorbim despre a treia putere în statul acesta”.

Luni, discuție publică cu magistrații care doresc să transmită un mesaj public

În acest context, șeful statului a anunțat că luni, la ora 10:00, va organiza o discuție publică pentru toți cei care doresc să își asume public un mesaj.

De asemenea, toate întâlnirile private, care erau programate în regim de confidențialitate, vor fi reprogramate.

„Toți cei care solicită o întâlnire în regim de confidențialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine. Și dacă mâine se vor face orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să există o altă întâlnire de asemenea publică în care persoanele vizate să poată să-și exprime opinia, apărarea față de acuzele care sunt aduse și, de asemenea, pentru că am văzut chestiunea asta menționată în spațiul public, există opinia că actuala situație din sistemul de justiție este un răspuns la abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10 – 15 ani. De asemenea, oricine vrea în mod public aici să spună lucruri despre respectivele abuzuri este bineveit să o facă în mod public”, a mai spus președintele Nicușor Dan. 

2.000 de pagini cu mesaje de la magistrați

„La ochi sunt cam 2.000 de pagini și eu personal am apucat să citesc cam două treimi. Colegii mei au citit tot și au făcut și un material de sinteză pe care o să vi-l comunic. În primul rând mulțumesc tuturor celor care ne-au scris, pentru că e un gest de responsabilitate față de situația din justiție. În cele ce s-au scris sunt mai multe tipuri de chestiuni.

Sunt propuneri foarte interesante despre cum să se operaționalizeze, să se flexibilizeze anumite procese din justiție. De exemplu, scrie un procuror că pentru cazuri de infracțiuni cu pedeapsă redusă, în care cel inculpat mărturisește și este de acord că așa s-a întâmplat, că regretă faptele, în loc ca procedura să dureze 3 zile, ea nu se poate să nu dureze mai puțin de 6 luni și asta încarcă bineînțeles activitatea și a parchetelor și a instanțelor.

Deci acesta este un tip de lucruri care trebuie avute în vedere și sunt foarte multe astfel de propuneri.

După aceea, sunt semnalate chestiuni, sau sesizate, vreau să fac această precizare: nu sunt fapte pentru moment, ci sunt sesizări, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe și pe bază a unui proces care poate să dureze.

Nicușor Dan anunță referendum pentru justiție. Chestiuni grave semnalate cu privire la sistemul de justiție

Dar sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție și o să găsiți în acest material de sinteză pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului. În primul rând, faptul că, în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv, prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere, și, în felul acesta, puterea pe care o au șefii instanțelor este foarte mare. Mai important, prin această putere, este influențat modul de promovare la instanțele superioare.

Și, inclusiv – repet, sub rezerva dovedirii acestor fapte -, ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraților, care nu promovează pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie față de CSM, fie față de conducerea instanței.

Aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară. Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași Curți de Apel și, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare.

Deci, în esență, concluzia acestor sesizări, a majorității dintre ele, este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane.

Și atunci – se spune asta cu subiect și predicat – inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte.

Și aici sunt două tipuri de probleme.

Pe de o parte, probleme care vin din lege și, în opinia mea, dacă vrem să discutăm de legile justiției, pe toate chestiunile de procedură de care am vorbit va fi o discuție lungă, însă, pe termen scurt, trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente. Cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, eu aș zice că da. Cine face parte din colegiile de conducere ale instanțelor, și toată lumea din aceste sesizări spune că acești oameni trebuie aleși prin vot de către colegii lor și nu impuși. Și modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atribuire discreționară să fie mult redusă.

Eu cred că astea sunt – și poate încă una, două – astea sunt chestiunile legislative pe care trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare.

Și în fine, ultimul punct cu care vreau să închei. Așa cum am spus, toate aceste lucruri pe care le-am spus și care se regăsesc și în materialele astea, și în raportul pe care o să vi-l dăm, sunt acuzații, sesizări. Nu sunt fapte.

Și, ca să facem – și o să facem – verificări pentru cele sesizate, o să ia mult timp.

Dar cred că situația în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar”, a spus președintele Nicușor Dan.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending