În nordul extrem al Moldovei, performanța școlară „crește” în sate și orășele mici de provincie, semi-ruralizate. Sunt școli de top, pepiniere de olimpici, acolo unde puțini s-ar aștepta, departe de marile centre urbane ale României. Secretul stă în ambiție și dedicație profesională, scrie ADEVĂRUL.

Sunt însă și unități de învățământ care contrazic orice prejudecată sau stereotipie legată de învățământul rural sau provincial. Iar cel mai bun exemplu îl reprezintă o serie de școli și licee din nordul extrem al României, într-unul dintre cele mai sărace județe ale României (cel puțin statistic), nu departe de ultima frontieră a Uniunii Europene. În aceste școli există un cult al performanței școlare, dar și al pasiunii pentru învățătură, combinată cu o preocupare, surprinzătoare, a societății de a oferi noilor generații o șansă la o viață mai bună.

Olimpicii de la capătul României

Puțini români au auzit de Dorohoi, un municipiu cu aproximativ 22.000 de locuitori, situat la numai 18 kilometri de granița României cu Ucraina. Poate doar cei trecuți de vârsta de 50 de ani să fi auzit de sticlăriile renumite din perioada comunistă, care deveniseră un brand al acestui orășel. Dorohoiul s-a aflat mult timp la capitolul orașe prăbușite ale României post-comuniste, marcat de sărăcie, lipsă de perspectivă și cădere economică. De aproximativ un deceniu, Dorohoiul începe să respire aer proaspăt, tinzând să redevină târgul cochet de la marginea de nord a țării. Dorohoiul respiră și prin investițiile din domeniul infrastructurii dar mai ales prin educația de elită care a început să devină un brand al orașului. În special cele două licee ale orașului, „Regina Maria” și Colegiul Național „Grigore Ghica” sunt adevărate unități școlare fanion la nivel zonal.

Informaticienii de la Dorohoi FOTO Cosmin Zamfirache

Majoritatea elevilor celor două licee nu numai că reușesc să facă față cu brio examenelor naționale, dar se remarcă la competiții și olimpiade școlare naționale. De exemplu, cei de la Liceul „Regina Maria” sunt printre cei mai buni din țară la informatică și inteligență artificială. „Totul a început acum vreo 10 ani, cu o generație extraordinară. Mergeau și luau numai locurile I, II și III la toate olimpiadele și concursurile. Apoi au continuat în fiecare an, copiii s-au tras unul după altul. Există la Dorohoi un mini-cuib de olimpici. Cuiburile mari sunt la București, Ploiești, Târgu Jiu, Craiova, Cluj, Iași, dar pentru dimensiunea Dorohoiului este foarte bine. La ultima olimpiadă județeană de informatică, trei locuri din patru le-au luat dorohoienii, la TIC (Tehnologia informației și a Comunicațiilor) tot trei locuri din patru au fost câștigate de dorohoieni. La Inteligență Artificială, toate au fost adjudecate de elevii din Dorohoi”, spune profesorul de informatică, Petru Oprița, de la Liceul „Regina Maria”.

Ștefan Gășpărel și Tudor Damian, acum elevi în clasa a X-a la Liceul „Regina Maria” din Dorohoi, au început încă din clasa a IX-a, să adune medalii. Ambii au deja medalii de bronz la Olimpiada Națională de Inteligență Artificială. Informatica nu este singurul domeniu la care fac performanță elevii din Dorohoi, aceștia reușind să obțină rezultate bune și la alte concursuri școlare.

De 20 de ani performanță în educație la nivel național

La nivel gimnazial se remarcă elevii unei școli care se află chiar la capătul României. Este vorba despre școlarii din Darabani, cel mai nordic oraș al României. Un fost târg care poartă amintirea comunităților evreiești, dar și a boierilor din neamul Balș, dar și cu o poveste post-decembristă aproape trasă la indigo cu a Dorohoiului. Fondurile europene și guvernamentale au salvat din sărăcie lucie orășelul semi-ruralizat de la graniță. Inclusiv educația dărăbăneană care înregistrează o adevărată tradiție a performanței. La Școala Gimnazială „Leon Dănăilă” din Darabani, numită în onoarea savantului neurochirurg originar de pe aceste meleaguri, de aproape două decenii elevii participă anual la olimpiade și concursuri școlare naționale. Inclusiv cu rezultate notabile.

Școala Leon Dănăilă din Darabani FOTO Cosmin Zamfirache

„De 15-20 de ani avem măcar câte 10 copii care merg la olimpiade școlare, faza națională, la diferite obiecte”, spune Ovidiu Ștefănucă, directorul școlii din Darabani. De exemplu, cinci ani consecutiv, elevii școlii dărăbănene s-au calificat la Olimpiada Națională de Istorie, obținând inclusiv locul I pe țară prin elevul Rareș Mandache.

„Sunt performanțe deosebite la Școala Gimnazială „Leon Dănăilă”. Și la istorie, dar nu numai. Și la celelalte obiecte, la limba română, la limba engleză, la biologie, la educație fizică și la multe altele”, spune profesorul de istorie Lucian Florea.

O altă școală care se remarcă la nivel gimnazial este cea din localitatea în care, la 1907, izbucnea ultima mare răscoală țărănească din Europa. Este vorba bineînțeles de Flămânzi. La Școala „Ion Bojoi” din localitate elevii s-au remarcat mereu prin performanțe la examenele naționale dar și la diferite concursuri școlare. În general, elevii școlii sunt renumiți pentru performanțele obținute la matematică.

Performanță și la meserii

Nu în ultimul rând, tot în nordul extrem se află și printre cele mai puternice școli de meseriași. În primul rând este vorba despre Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” din Șendriceni, acolo unde elevii se bat pe un loc la profesională.

„Noi nu vrem să fim locul unde ajung cei care nu intră nicăieri. La noi există un alt slogan: «Trebuie să meriţi ca să ajungi la profesională». Am fost nevoiţi să organizăm concursuri pentru departajare, atât de mulţi candidaţi am avut. Noi îi luăm pe cei mai buni, vrem să facem meseriaşi foarte buni. Există o cerere foarte mare fiindcă ştiu că ies cu o meserie în mână“, spune directorul Dohotaru. Liceul este un adevărat brand fiind renumit pentru meseriașii care-i formează în domenii de top pe piața muncii, în special mecanică auto, mecanică agricolă, patiserie-cofetărie, brutărie, tâmplărie, instalatori.

Elevii fac practică la Șendriceni FOTO Cosmin Zamfirache

„Liceul nostru a devenit un brand în zona învăţământului tehnologic. Şi asta pentru că scopul nostru este de a oferi tinerilor o meserie căutată pe piaţa muncii”, adaugă Dohotaru. În plus, educația tehnologică se face atât de serios la Șendriceni încât elevii au obținut numeroase premii la concursurile naționale. De exemplu, în urmă cu câțiva ani, Șendriceniul a avut oficial cei mai buni elevi tinichigii din România. „Avem pereţii plini cu diplome. Aici se învaţă meseria şi disciplina în muncă. De exemplu unul dintre absolvenţii noştri a obţinut premiul I la tinichigerie pe ţară în urmă cu câţiva ani“, mărturisește directorul.

Secretul performanței în nordul României

Ce-i face atât de performanți pe acești elevi care nu trăiesc nici în centre universitare, nici în mare aglomerări urbane și nici în zone foarte dezvoltate economic, din contră, locuiesc într-un județ considerat sărac și majoritatea sunt din familii de oameni simpli, cu posibilități financiare modeste, în cel mai bun caz de nivel mediu? În primul rând ar fi implicarea familiilor care doresc un viitor mai bun pentru copii și pasiunea acestora pentru a învăța. „Au o pasiune aparte pentru învățătură. Și o ambiție de a ajunge cât mai sus. Ei știu că singurul secret al reușitei în cazul lor este învățătura”, spune profesorul de istorie Marian Florea.

„Au poate mai multă ambiție, mai multă determinare. Poate văd în asta o șansă de a evolua, de ajunge mai departe”, confirmă profesorul de informatică Petru Oprița. Și asta-i face să muncească mai mult și să se dedice total învățăturii. „Muncesc mult! De exemplu, la clasa a IX-a există un grup de patru elevi care deja au depășit și materia de clasa a XI-a. Ei lucrează, deja, cu totul altceva la oră. Fiind patru, se trag unul după altul”, adaugă profesorul de informatică din Dorohoi.

La toate acestea se adaugă și un nucleu de profesori foarte dedicați, în fiecare școală. Aceștia mărturisesc că încearcă să găsească acel ceva la fiecare elev și să-i valorifice calitățile la maxim.„Cred că este foarte multe dragoste pentru ceea ce facem. Iar elevii simt lucrul ăsta. Și cred că ăsta este un secret al reușitei la noi”, spune Mihaela Cardaș, profesor de română.  „Eu cred că există o scânteie pe care noi o observăm în fiecare copil şi pe care încercăm să le-o cultivăm“, precizează și Diana Apachiţei, profesor de limba engleză. Unii spun că ar fi vorba și de o componentă genetică, Botoșaniul fiind renumit pentru numărul foarte mare de genii și specialiști pe care l-a oferit României de-a lungul timpului.

Investiții de zeci de milioane de euro în educație

Pe lângă pasiune, muncă, susținere, o cheie esențială a succesului o reprezintă și investițiile masive în sistemul educațional din aceste localități din nordul extrem. La Liceul „Regina Maria” din Dorohoi s-au investit milioane de euro, din fonduri europene și guvernamentale pentru dotarea sălilor de clasă, a laboratoarelor, spațiilor de practică, inclusiv a laboratoarelor de informatică. A fost achiziționată tehnologie de ultimă generație, inclusiv imprimante 3 D, roboți și multe alte dispozitive.

Școala din Darabani FOTO Cosmin Zamfirache

La Școala Gimnazială „Leon Dănăilă” din Darabani au fost investiți peste 2.5 milioane de euro pentru construirea de la zero a unei școli moderne, de nivel european, cu toate dotările necesare și tehnologie de ultimă generație.

Aceeași situație este înregistrată și la Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” din Șendriceni, considerat unul dintre cele mai bogate licee din România. Și asta fiindcă are suprafețe de teren și o fermă proprie de vaci, pentru venituri proprii, dar și în scop didactic. Investițiile au fost substanțiale în reabilitarea școlii, în laboratoare și dotări pentru orele de practică, de la tractoare la dispozitive moderne, precum simulatoare auto.

Sursa: ADEVĂRUL

Patru persoane au fost reținute pentru că s-au agresat reciproc în urma unei șicanări în trafic

La data de 15 septembrie 2025, polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele a patru persoane din județul Botoșani și Suceava, cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Din cercetări, a reieșit faptul că aceștia, pe fondul unor șicănări în trafic, produse pe strada Împărat Traian, din municipiul Botoșani, s-au agresat reciproc, unul dintre aceștia având, ulterior, nevoie de îngrijiri medicale.

Prin comportamentul lor cei patru bărbați au tulburat ordinea și liniștea publică și au produs indignarea cetățenilor.

Cele patru persoane cu vârste cuprinse între 19 și 41 de ani, au fost reținute pentru 24 de ore, fiind introduse în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani.

Meteorologii au emis un Cod galben de ceață, valabil în județului Botoșani, până la ora 09:00.

Din această cauză, vizibilitatea va fi redusă local sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri.

Pentru a preveni evenimentele rutiere, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să reducă viteza și să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

De asemenea, pietonii trebuie să traverseze numai prin locurile special marcate și după o asigurare temeinică.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și din aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim a fost membru al mișcării „Rugul Aprins”, deținut politic între 1958-1964, pictor bisericesc și „Duhovnicul Bucureștilor”.

Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim s-a născut la 7 octombrie 1912, în localitatea Cuconeștii Vechi, județul Bălți.
A intrat în mănăstire la Schitul Rughi din Soroca, în toamna anului 1926. A urmat școala de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Dobrua-Soroca, între anii 1928 și 1932. A fost tuns în monahism la 25 decembrie 1937, iar pe 6 august 1939 a fost hirotonit ierodiacon în catedrala din orașul Bălți. În 1940, a absolvit Seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica. Înzestrat cu darul picturii, a urmat Academia de Arte Frumoase din București (1940-1945). În perioada 1942-1946, a făcut și Facultatea de Teologie din București.

În 1945 a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Antim din București. A fost unul dintre participanții cei mai cunoscuți la întâlnirile cultural-duhovnicești ale mișcării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim, grupare care a cuprins vârfuri ale clerului ortodox și ale intelectualității creștine laice între anii 1945-1950.
În perioada 1950-1958, a fost numit stareț la Mănăstirea Antim, apoi la Plumbuita. A pictat mai multe biserici și a fost câțiva ani profesor la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamț.

În anul 1958, a fost condamnat la muncă silnică pentru activitatea desfășurată în cadrul „Rugului Aprins”. A fost eliberat în 1964, în urma decretului general de grațiere. A rămas în Mănăstirea Antim până la sfârșitul vieții pământești, slujind cu multă blândețe și dăruire ca duhovnic și având sute de ucenici, motiv pentru care a fost numit „Duhovnicul Bucureștilor”.

A trecut la Domnul în ziua de 14 septembrie 2002 și a fost înmormântat la Mănăstirea Căldărușani.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în anul 2024 cu data de prăznuire în 16 septembrie, alături de alți 15 mărturisitori din secolul trecut. Proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți a avut loc în data de 4 februarie la Catedrala Patriarhală din București cu ocazia aniversării a 100 de ani de patriarhat românesc.
Cuviosul Sofian de la Antim, este primul sfânt ortodox canonizat care a trăit în secolul 21.