Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi reorganizări la nivelul Casei Naţionale de Pensii Publice şi al caselor teritoriale de pensii, precum şi în cadrul Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor.

Modificările vin în contextul Legii 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, prin care s-a dispus desfiinţarea posturilor vacante la data de 30 octombrie 2023. Totodată, numărul total al funcţiilor publice de conducere trebuie să fie de maximum 8% din numărul total al posturilor aprobate la nivel de ordonator principal de credite.

Astfel, la nivelul Casei Naţionale de Pensii Publice şi al caselor teritoriale de pensii funcţiile publice de conducere sunt diminuate de la un total de 358 la 278. Totodată, sunt desfiinţate cele şase posturi vacante, ajungându-se la un total de 3.474 de posturi.

În ce priveşte Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, numărul posturilor de conducere se diminuează de la 45 la 23. De asemenea, se desfiinţează Inspecţia teritorială Giurgiu deoarece este compusă în prezent din doar trei inspectori de specialitate. Judeţele aflate în raza sa de activitate vor fi arondate Inspecţiei teritoriale ISCIR Bucureşti.

Un alt proiect de pe ordinea de zi prevede modificarea statutului Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în sensul diminuării numărului maxim de posturi de la 2.175 la 2.130, ca urmare a desfiinţării celor 45 de posturi vacante. Vor fi diminuate în mod corespunzător şi numărul de posturi aferente agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, a municipiului Bucureşti şi Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu la 1.846. Numărul de posturi pentru centrele regionale de formare profesională a adulţilor vor fi diminuate la 92.

Guvernul urmează să aprobe şi metodologia privind susţinerea financiară a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol. Astfel, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va putea finanţa: construcţii agricole şi zootehnice, clădiri cu destinaţia de săli de clasă şi laboratoare, inclusiv costurile aferente modernizării, înfiinţării sau demolării acestora; achiziţionarea de combine, tractoare şi echipamentele de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente pentru irigaţii, motoare şi alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor şi loturilor didactice, a atelierelor mecanice, animale vii şi echipamente specifice activităţii în zootehnie şi medicină veterinară; înfiinţarea/modernizarea de plantaţii pomicole, viticole, sere, solarii şi răsadniţe, inclusiv cheltuielile privind costurile generale de proiectare.

Un alt proiect de pe ordinea de zi se referă la aprobarea Strategiei naţionale privind implementarea Rezoluţiei 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite – Femeile, pacea şi securitatea pentru perioada 2024 – 2028. În rezoluţia respectivă se afirmă rolul important al femeilor în prevenirea şi soluţionarea conflictelor, în negocierile de pace, consolidarea şi menţinerea păcii. Totodată, este exprimată îngrijorarea pentru civili, în special pentru femei şi copii, care reprezintă majoritatea celor afectaţi de conflictele armate. În acest sens, rezoluţia prevede necesitatea participării egale şi “implicării depline a femeilor, în toate eforturile pentru menţinerea şi promovarea păcii şi securităţii, precum şi nevoia de creştere a rolului acestora în procesul de luare a deciziei cu privire la prevenirea şi soluţionarea conflictelor”.

În şedinţa de guvern de joi urmează să fie aprobată şi Strategia naţională de reducere a riscurilor de dezastre 2024 – 2035. Conform notei de fundamentare, strategia vizează creşterea rolului mediului academic şi de cercetare în fundamentarea deciziilor luate de autorităţi, dar şi în ce priveşte creşterea nivelului de conştientizare a riscurilor. Unul dintre obiectivele strategiei îl reprezintă creşterea investiţiilor în acţiuni de reducere a riscurilor de dezastre.

În baza altui proiect se propune recunoaşterea Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor – Secţia Română (I.P.A. – Secţia Română) ca fiind de utilitate publică. Aceasta are în prezent 54.000 de membri. AGERPRES

Publicitate

Prima sesiune a examenului de Bacalaureat continuă joi cu proba la alegere a profilului şi specializării, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.

La această probă, candidaţii au optat, în funcţie de filieră, profil şi specializare, pentru una din cele 10 discipline: Biologie, Chimie, Fizică, Economie, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, argumentare şi comunicare, Sociologie şi Psihologie.

Vineri, elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale vor susţine proba de Limba şi literatura maternă.

Potrivit datelor transmise de comisiile judeţene/comisia ISMB de organizare a examenului, peste 134.000 de candidaţi (peste 119.000 din promoţia curentă şi peste 15.000 din seriile anterioare) sunt aşteptaţi să susţină examenul în această sesiune (toate probele sau, în funcţie de rezultatele obţinute în sesiunile anterioare şi recunoscute ca atare, doar probele nepromovate).

Probele încep la ora 9,00, accesul elevilor în săli fiind permis în baza unui act de identitate valid până la ora 8,30.

Pentru redactarea unei lucrări scrise/rezolvarea subiectelor sunt prevăzute trei ore, calculate din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen. Beneficiază de prelungire (cu cel mult două ore) candidaţii cărora li s-a aprobat solicitarea în acest sens de către comisiile judeţene, conform Procedurii de asigurare a condiţiilor privind egalizarea şanselor pentru elevii cu deficienţe de vedere, deficienţe de auz şi tulburări de neurodezvoltare.

Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte (ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete etc.), precum şi a oricărui mijloc electronic de calcul, de stocare de informaţii sau de comunicare (stick-uri de memorie, telefoane, tablete etc.). De asemenea, elevii vor fi informaţi că nu este permis accesul în săli cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc.

Candidaţilor le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Cei surprinşi în aceste situaţii vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept urmare, aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de Bacalaureat.

Publicitate

Pe durata desfăşurării probelor, toate sălile de examen sunt supravegheate audio-video.

Afişarea primelor rezultate (în centrele de examen şi online) este programată în data de 8 iulie, până la ora 12,00.

Contestaţiile pot fi depuse/transmise în aceeaşi zi, în intervalul orar 12,00 – 18,00, inclusiv prin mijloace electronice.

Afişarea rezultatelor finale este programată în data de 12 iulie (în centrele de examen şi online). Rezultatele sunt afişate prin anonimizarea numelui şi a prenumelui candidatului (coduri).

Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească, cumulat, următoarele condiţii: susţinerea tuturor probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale; susţinerea tuturor probelor scrise şi obţinerea notei 5 (cel puţin) la fiecare dintre acestea; obţinerea cel puţin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obţinute la probele scrise).

În zilele în care se desfăşoară probele scrise, Ministerul Educaţiei pune la dispoziţia celor interesaţi, între orele 8,00 – 16,00, linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncţionalităţi privind organizarea/desfăşurarea examenului.

Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie va publica subiectele şi baremul de corectare pentru fiecare probă scrisă, zilnic, la ora 15,00, pe site-ul subiecte.edu.ro. AGERPRES

Sfântul Andrei Criteanul s-a născut la Damasc în anul 660, într-o familie creștină care i-a dat o educație aleasă. Mai târziu, el devine monah în „Frăția Sfântului Mormânt” – Ierusalim, fapt pentru care a fost mai târziu supranumit și „Ierusalimiteanul”.

Curând devine secretar al patriarhului de Ierusalim, iar în anul 685, în calitate de delegat al acestuia, semnează la Constantinopol actele Sinodului al VI-lea Ecumenic, care a condamnat în 681 erezia monotelită (al unei singure voințe în persoana Domnului nostru Iisus Hristos). Monahul Andrei rămâne în Constantinopol, unde i se încredințează conducerea unei importante opere social-filantropice, în special conducerea unui orfelinat și a unei case pentru bătrâni, lucrare socială foarte populară pentru Biserica bizantină din acea vreme. În anul 692, a fost ales episcop de Gortyna, în Creta.

De aici a primit și numele de „Cretanul” sau „Criteanul”’, pe care i l-a dat tradiția bisericească. Andrei Criteanul a fost un mare episcop misionar. A construit biserici, a înființat mănăstiri, a dezvoltat lucrarea filantropică a Bisericii, s-a ocupat de educația tineretului din eparhia sa, a ajutat pe creștinii care au suferit de pe urma incursiunilor musulmanilor în insula Creta. A fost un bun predicator, iar pentru a încuraja participarea poporului la viața liturgică a Bisericii a compus o mulțime de cântări liturgice. El este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, între care cel mai renumit este Canonul cel Mare, care a intrat în cartea Triodul și constituie o piesă liturgică deosebit de importantă pentru perioada Postului Sfintelor Paști. Sfântul ierarh Andrei Criteanul a trecut la viața veșnică în anul 740, pe când se întorcea de la Constantinopol spre Creta. De aceea, mormântul său nu se află în Creta, ci în localitatea Eresos din insula Mitilina.