Anul 2023 aduce o serie de majorări în ceea ce privește veniturile persoanelor fizice. Între acestea se numără creșterea salariului minim brut pe economie, a salariului minim brut în domeniul construcțiilor, a pensiilor de stat și a celor militare, majorarea alocațiilor și a unor indemnizații, dar și acordarea unor ajutoare.
Salariul minim brut pe economie
Cea mai importantă creştere în veniturile angajaţilor în 2023 este cea a salariului minim pe economie. Astfel, de la 1 ianuarie 2023, salariul minim brut pe economie a fost majorat la 3.000 de lei, de la 2.550 de lei.
În mână, salariul minim net pe economie ajunge la 1.898 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 374 de lei. De majorarea salariului minim de 3.000 de lei vor beneficia 2,18 milioane de salariaţi, afirmă Ministerul Muncii.
Salariul minim brut în domeniul construcțiilor
Tot de la 1 ianuarie 2023, salariul minim brut diferențiat pentru sectorul construcțiilor a fost majorat de la 3.000 de lei la 4.000 de lei.
Creșterea vizează doar salariile din domeniul construcțiilor, nu și cele din industria agricolă sau alimentară, în care minimul fusese adus la valoarea de 3.000 de lei în 2022.
Publicitate
Reamintim faptul că cei care nu acordă salariul minim nu pot beneficia de regimul facilităților fiscale aferent. Totodată, dacă inspectorii constată că acesta a fost aplicat greșit, pentru diferențele de taxe salariale se vor percepe dobânzi și penalități.
Alocații
Începând cu luna ianuarie 2023, valoarea alocațiilor de stat pentru copii se va indexa anual cu valoarea anuală a inflației, ceea ce înseamnă că valoarea acestora va crește. În prezent, de alocații de stat beneficiază un număr de 3,6 milioane de copii.
Potrivit OUG 126/2021, „începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2023, cuantumul alocației de stat pentru copii se indexează anual, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației. Rata medie anuală a inflației este indicatorul definitiv cunoscut în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Național de Statistică”.
Potrivit legii, alocația de stat pentru copii se acordă și tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau profesional, organizate în condițiile legii, până la terminarea acestora, precum și tinerilor cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
Dacă din calculul cuantumului alocației de stat pentru copii rezultă fracțiuni în bani, cuantumul se rotunjește la leu în favoarea beneficiarului. De asemenea, în situația în care în urma indexării rezultă un cuantum mai mic decât cel acordat, atunci se menține cuantumul în plată.
În anul 2022, valoarea alocațiilor a fost stabilită la:
600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap
243 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale
600 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copilului cu handicap
Pensii de stat
Începând din 1 ianuarie 2023, punctul de pensie a ajuns la valoarea de 1.785 de lei (creștere de peste 10%). De asemenea, pensia minimă garantată a ajuns la 1.125 de lei.
Potrivit OUG 168/2022, punctul de pensie a ajuns de la 1 ianuarie la valoarea de 1.785 de lei, iar începând cu anul 2024, valoarea se majorează cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică.
Pensii militare
În acest an, toate pensiile militare vor fi actualizate automat cu rata medie anuală a inflației. De asemenea, pensiile mai mici de 10.000 de lei urmează să fie majorate suplimentar, în mod diferențiat.
Potrivit Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, „cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică”. Indexarea nu se va face dacă rata medie a inflației este negativă.
De asemenea, potrivit OUG 168/2022, pensiile mai mici de 10.000 de lei se majorează suplimentar, astfel:
pentru pensiile militare de stat recalculate, precum și pentru cele stabilite până la data de 31 decembrie 2017:
până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 7,4%, fără să depășească 3.154 lei
între 3.001 lei și 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 5,1%, fără să depășească 4.573 lei
între 4.401 lei și 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 3,9%, fără să depășească 5.981 lei
între 5.801 lei și 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 3,1%, fără să depășească 7.388 lei
între 7.201 lei și 8.600 lei, se indexează cu 2,6%, fără să depășească 8.782 lei
între 8.601 lei și 10.000 lei, se indexează cu 2,1%, fără să depășească 10.000 lei
pentru pensiile militare de stat stabilite începând cu data de 1 ianuarie 2018
până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 3,8%, fără să depășească 3.076 lei
între 3.001 lei și 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 2,5%, fără să depășească 4.485 lei
între 4.401 lei și 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 1,9%, fără să depășească 5.888 lei
între 5.801 lei și 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 1,5%, fără să depășească 7.295 lei
între 7.201 lei și 8.600 lei, se indexează cu 1,3%, fără să depășească 8.687 lei
între 8.601 lei și 10.000 lei, se indexează cu 1%, fără să depășească 10.000 lei
Indemnizații pentru veteranii de război
Începând cu data de 1 ianuarie 2023, invalizilor de război, veteranilor de război și văduvelor de război li se acordă o indemnizație majorată, după cum urmează:
invalizilor de război:
1.950 de lei lunar (inițial 1.500 de lei lunar), pentru marii mutilați și cei încadrați în gradul I de invaliditate
1.300 de lei lunar (inițial 1.000 de lei lunar), pentru cei încadrați în gradul II de invaliditate
1.170 de lei lunar (inițial 900 de lei lunar), pentru cei încadrați în gradul III de invaliditate
veteranilor de război: 780 de lei lunar (inițial 600 de lei lunar)
văduvelor de război, dacă nu s-au recăsătorit: 780 de lei lunar (inițial 600 de lei lunar)
Ajutor financiar pentru pensionarii cu venituri mici
În anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, astfel:
în cuantum de 1.000 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv
în cuantum de 800 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv
în cuantum de 600 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv
Ajutorul financiar se plătește în două tranșe, în lunile ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023, astfel:
în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv
în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei inclusiv
în cuantum de 300 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei inclusiv
Indemnizații compensatorii pentru persoane cu dizabilități
De asemenea, în luna ianuarie 2023 persoanele cu dizabilități beneficiază de o indemnizație compensatorie.
Pentru persoanele adulte cu handicap, indemnizația compensatorie se acordă după cum urmează:
în valoare de 368 lei pentru persoana cu handicap grav
în valoare de 279 lei pentru persoana cu handicap accentuat
în valoare de 64 lei pentru persoana cu handicap mediu
Pentru copilul cu handicap, indemnizația compensatorie se acordă după cum urmează:
în valoare de 316 lei pentru copilul cu handicap grav
în valoare de 184 lei pentru copilul cu handicap accentuat
în valoare de 64 lei pentru copilul cu handicap mediu
Potrivit OUG 168/2022, indemnizația compensatorie se plătește fie persoanei cu handicap, dacă aceasta are capacitate deplină de exercițiu al drepturilor, fie reprezentantului legal al acesteia, stabilit în condițiile legii.
De asemenea, soldele și salariile de grad ale militarilor și polițiștilor s-ar putea cel puțin dubla, potrivit unui proiect publicat recent în dezbatere de MApN.
Documentul prevede actualizarea acestora proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Botoșănenii s-au exprimat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar George Simion a câștigat detașat în județ. Potrivit datelor parțiale centralizate, candidatul AUR a obținut 85.238 de voturi, ceea ce înseamnă 54,48% din totalul voturilor valabil exprimate.
Nicușor Dan, contracandidatul său, a fost votat de 71.216 alegători, reprezentând 45,52%. În total, 156.454 de persoane au ales între cei doi candidați în județul Botoșani.
Doar în municipiile Botoșani și Dorohoi, dar și în comuna Pomârla, Nicușor dan nu a putut fi bătul de George Simion.
Prezența la urne a fost de 43,41%, cu 162.686 de alegători prezenți din totalul celor 374.762 înscriși pe listele permanente. Dintre aceștia, 144.240 au votat pe listele permanente, 16.642 pe liste suplimentare, iar 1.804 prin urnă mobilă. Votul a fost mai activ în mediul rural (88.168 de alegători) decât în urban (74.518).
Victoria lui George Simion în județul Botoșani confirmă tendința de mobilizare a electoratului din zonele tradițional conservatoare. Rezultatul vine pe fondul unei campanii intens polarizate, într-un tur decisiv care a captat atenția întregii țări. Rezultatele finale vor fi anunțate după centralizarea completă a proceselor-verbale de la nivel național.
George Simion s-a declarat deja victorios în alegeri, deși este contrazis de rezultatele de la exit-pollurile publicate de televiziuni, care îl plasează la aproape 10% procente în urma lui Nicușor Dan, relatează alba24.ro.
Rezultatele exit-pollurilor anunțate de reprezintă datele sondajelor realizate până la ora 19:00 la ieșirea de la urne și fără diaspora.
De cealaltă parte, și Nicușor Dan și-a proclamat și el victoria, mizând că eventuale rezultate din diaspora nu vor putea întoarce votul majoritar din țară.
George Simion și-a revendicat victoria: Principalele declarații
”Vă rog să lăsați oamenii care sunt la cozi să-și exercite democratic dreptul la vot. Suntem câștigătorii clari ai acestor alegeri. Revendicăm clar victoria.
Vreau să rog toți membrii din secțiile de vot să nu admită nicio fraudă electorală, nici împotriva mea, nici împotriva competitorului meu.
Numărătorea paralelă va identifica orice intenție de fraudă, dar până acum sunt mulțumit de votul de astăzi și vreau să mulțumim instituțiilor statului român de profesionalismul de care au dat dovadă. Mulțumesc românilor din diaspora care au bătut sute de kilometri să fie alături de țară.
Publicitate
Le mulțumesc tuturor celor care au stat la cozi, a fost o zi de curaj național, o zi în care am început să ne recăpătăm democrația și respectul cuvenit”.
Televiziunile naționale au prezentat, la închiderea urnelor, primele rezultate ale sondajelor realizate la ieșirea de la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Două institute de sondare, ARA&CURS și Avangarde, au realizat exit-pollurile care indică o schimbare de dinamică față de primul tur. Potrivit estimărilor, Nicușor Dan a reușit să recupereze și chiar să depășească diferența din turul întâi, obținând un avans de aproape 10 procente în fața contracandidatului său, trelatează alba24.ro.
Este important de menționat că aceste cifre nu includ încă voturile din diaspora, unde prezența la urne a fost ridicată și care ar putea influența semnificativ rezultatul final.
Exit-poll Alegeri Prezidențiale 2025 ARA și CURS
Nicușor Dan 54,1%
George Simion 45,9%
Exit-poll Alegeri Prezidențiale 2025 Avangarde
Nicușor Dan 54,9%
George Simion 45,1%
Rezultatele sunt pentru prezența de la ora 19:00 și nu conțin datele din diaspora. Numărătoarea oficială a voturilor va avea loc duminică seara, până noaptea.
Un tablou al scrutinului se va contura în jurul orei 24:00, dar cel mai probabil numărătoarea ultimelor secții se va întinde târziu în noapte.
Alegerile prezidențiale din 2025 au adus la urne milioane de români, într-o cursă electorală marcată de tensiuni.
Aceste rezultate preliminare reflectă o polarizare accentuată a electoratului român, între o opțiune naționalistă, reprezentată de Simion, și una pro-europeană, susținută de Dan.
Publicitate
Primul tur al alegerilor prezidențiale
Rezultatele primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2025 i-au lăsat în cursă pe cei doi. Cele mai multe voturi le-a obținut George Simion, urmat de Nicușor Dan.
Vă reamintim rezultatele din primul tur, pentru a putea face o eventuală comparație.
George Simion
Voturi: 3.862.405 (+1.882.694 voturi față de următorul candidat), respectiv 3.275.571 voturi în țară și 586.834 în străinătate
Procent: 40,96%
Nicușor Dan
Voturi: 1.979.711 (+86.786), respectiv 1.732.379 voturi în țară și 247.332 voturi în străinătate
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 s-a încheiat cu o prezență semnificativă la nivel național. Potrivit datelor finale, 64,64% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne, adică 11.627.997 de alegători din totalul de 17.988.218 înscriși pe listele permanente.
Au votat 8.409.281 de persoane pe listele permanente, 3.120.768 pe liste suplimentare și 94.809 prin intermediul urnei mobile. Distribuția pe medii arată că 7.325.187 de alegători provin din urban, iar 4.302.810 din mediul rural.
În județul Botoșani, prezența la urne a fost semnificativ mai mică decât media națională, cu un procent de 43,39%. Au votat 162.591 de botoșăneni din totalul celor 374.762 înscriși pe listele permanente. Dintre aceștia, 144.157 au votat în secțiile de domiciliu, 16.630 pe liste suplimentare, iar 1.804 prin urnă mobilă.
Și în Botoșani, mobilizarea a fost mai mare în mediul rural, unde s-au prezentat la vot 88.121 de persoane, față de 74.470 din urban.
Deși județul s-a aflat printre ultimele din țară ca prezență, participarea a fost mai mare decât în primul tur, semn că interesul botoșănenilor a crescut în fața alegerii decisive pentru viitorul președinte al României. Procesul electoral s-a încheiat fără incidente majore, iar centralizarea voturilor este în curs.