Connect with us

Eveniment

LISTA bolilor și afecțiunilor care vă interzic să fiți la volan. Sancțiuni pentru medicii care nu își îndeplinesc obligațiile

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Persoanele din România care suferă de anumite afecțiuni medicale nu pot avea calitatea de conducători auto sau nu își vor putea reînnoi permisele deja obținute. Potrivit legii, pe lista bolilor incompatibile cu permisul de conducere se află afecțiuni afecţiunile neurologice şi oftalmologice, boli psihice şi cardiovasculare, epilepsiile, diabetul zaharat necontrolat sau dependența de droguri, alcool sau anumite medicamente. 

De asemenea, Codul rutier prevede sancțiuni pentru medicii din țara noastră în situațiile în care nu își îndeplinesc obligația de a trimite șoferii pe care-i au în evidență sau îngrijire la o examinare medicală de specializate, atunci când descoperă că aceștia suferă de o boală care nu permite obținerea sau reînnoirea permisului de conducere. 

Sancțiuni pentru medici

Potrivit Codului Rutier, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a (între 1.305 lei și 2.900 lei) „neîndeplinirea de către medic a obligației prevăzute la art. 22 alin. (6) și alin. (6^2)”.

Mai exact, potrivit legii, orice medic, atunci când constată că un conducător de autovehicul, de tractor agricol sau forestier ori tramvai, aflat în evidența sau îngrijirea sa, prezintă afecțiuni medicale incompatibile cu calitatea de conducător de vehicule, este obligat să emită bilet de trimitere către o unitate de asistență medicală autorizată, cu diagnosticele constatate și cu datele de contact ale unității medicale în care medicul trimițător își desfășoară activitatea și să consemneze acest lucru în fișa medicală a conducătorului.

Biletul de trimitere va fi comunicat conducătorului, de îndată, prin orice mijloc de comunicare.

În baza biletului de trimitere, în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea acestuia, persoana care posedă permis de conducere este obligată să se prezinte la unitatea de asistență medicală autorizată pentru a efectua examinarea medicală de specialitate.

Publicitate

În cazul în care unitatea de asistență medicală autorizată, în urma realizării examenului de specialitate necesar, stabilește că persoana care posedă permis de conducere este inaptă medical pentru a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, aceasta este obligată, în termen de o zi de la data constatării, să comunice rezultatul examinării către poliția rutieră în a cărei rază teritorială unitatea își desfășoară activitatea, către medicul trimițător, precum și persoanei declarate inaptă din punct de vedere medical pentru a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai.

În cazul în care persoana care posedă permis de conducere este declarată aptă medical, unitatea de asistență medicală autorizată comunică, în termen de 15 zile de la constatare, rezultatul examinării către medicul trimițător.

În cazul în care, în termen de 30 zile de la data comunicării biletului de trimitere, medicul trimițător nu este înștiințat de către unitatea de asistență medicală autorizată asupra rezultatului examinării, acesta este obligat să comunice poliției rutiere pe a cărei rază teritorială acesta își desfășoară activitatea numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei aflate în evidența sau îngrijirea sa, precum și informația că aceasta a fost trimisă să se prezinte pentru o examinare medicală în conformitate cu prevederile legii.

Lista afecțiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de vehicule se găsește în Ordinul Ministerului Sănătății 1.162/2010 pentru aprobarea Normelor minime privind aptitudinile fizice și mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul.

Boli și afecțiuni incompatibile cu calitatea de conducător de vehicule

Șoferii sunt împărțiți în două grupe:

  • amatori (grupa 1 – permise din categoriile A, A1, A2, AM, B, B1 și BE)
  • profesioniști (grupa 2 – permise din categoriile C, CE, C1, C1E, D, DE, D1 și D1E).

1. Vederea

1.1. Toți solicitanții unui permis de conducere trebuie să se supună unui examen corespunzător pentru a se asigura că au acuitatea vizuală necesară pentru conducerea unui autovehicul.

1.2. Dacă există motive de îndoială cu privire la acuitatea vizuală a solicitantului, acesta este examinat de o unitate de asistență medicală autorizată. La examinarea respectivă se acordă o atenție deosebită următoarelor:

a) acuitatea vizuală;

b) câmpul vizual;

c) capacitatea vizuală în condiții de luminozitate redusă;

d) sensibilitatea la lumină puternică și contraste;

e) diplopia;

f) alte afecțiuni oculare care periclitează conducerea în condiții de siguranță.

1.3. În cazul conducătorilor auto și al candidaților la obținerea permisului de conducere a unui autovehicul prevăzut în grupa 1, permisul poate fi acordat în „condiții excepționale” atunci când standardele de câmp vizual și de acuitate vizuală nu pot fi respectate; în aceste cazuri, conducătorul auto și candidații la obținerea permisului de conducere a unui autovehicul trebuie să se supună unui examen medical efectuat de o unitate de asistență medicală autorizată, pentru a demonstra că funcția vizuală nu este afectată și în alte moduri (inclusiv sensibilitatea la lumină puternică și contrast și vederea în condiții de luminozitate redusă). Conducătorul auto sau solicitantul trebuie să se supună și unei probe practice pozitive efectuate de o unitate de asistență medicală autorizată.

1.4. Grupa 1

1.4.1. Persoanele care solicită un permis de conducere sau reînnoirea acestui permis trebuie să aibă o acuitate vizuală binoculară, dacă este necesar, cu lentile de corecție, de cel puțin 0,5, când se utilizează ambii ochi.

În plus, câmpul vizual orizontal trebuie să fie de cel puțin 120 de grade, extensia trebuie să fie de cel puțin 50 de grade la stânga și la dreapta și de 20 de grade ascendent și descendent. Nu trebuie să existe deficiențe pe o rază de 20 de grade față de axul central.

Atunci când se detectează sau se declară o afecțiune oculară evolutivă, se pot emite sau reînnoi permise de conducere, cu condiția ca solicitantul să efectueze unele examene periodice în cadrul unei unități de asistență medicală autorizate.

1.4.2. Persoanele care solicită un permis de conducere sau reînnoirea acestui permis și care au pierdut în totalitate vederea la un ochi ori care utilizează doar un ochi (de exemplu în cazul diplopiei) trebuie să aibă o acuitate vizuală de cel puțin 0,5 cu lentile de corecție, dacă este necesar. Unitatea de asistență medicală autorizată trebuie să certifice existența suficient de îndelungată a stării respective de vedere monoculară pentru a permite adaptarea și că la ochiul respectiv sunt întrunite cerințele stabilite la pct. 1.4.1.

1.4.3. După apariția recentă a diplopiei sau după pierderea vederii la un ochi, trebuie să existe o perioadă de adaptare de minimum 6 luni, pe durata căreia se interzice conducerea autovehiculelor. După această perioadă, conducerea autovehiculului este permisă numai în urma unui aviz favorabil din partea specialiștilor oftalmologi și a experților auto.

1.5. Grupa 2

1.5.1. Persoanele care solicită eliberarea permisului de conducere sau reînnoirea acestui permis trebuie să aibă acuitatea vizuală, cu lentile de corecție, dacă este necesar, de cel puțin 0,8 la ochiul cel mai bun și de cel puțin 0,1 la celălalt ochi.

Dacă se utilizează lentile de corecție pentru a obține valori de 0,8 și 0,1, acuitatea respectivă (0,8 și 0,1) trebuie să se obțină fie prin corecție cu ajutorul ochelarilor de maximum plus 8 dioptrii, fie cu ajutorul lentilelor de contact. Corecția trebuie să fie bine tolerată.

1.5.2. În plus, câmpul vizual orizontal trebuie să fie de cel puțin 160 de grade la ambii ochi, extensia trebuie să fie de cel puțin 70 de grade la stânga și la dreapta și de 30 de grade ascendent și descendent. Nu trebuie să existe deficiențe pe o rază de 30 de grade față de axul central.

1.5.3. Nu se emit și nu se reînnoiesc permise de conducere pentru solicitanții sau conducătorii auto care prezintă probleme în ceea ce privește sensibilitatea la contraste sau care suferă de diplopie.

1.5.4. După o pierdere importantă a vederii la un ochi, trebuie să existe o perioadă suficientă de adaptare de minimum 6 luni, pe durata căreia se interzice conducerea autovehiculelor. După această perioadă, conducerea se permite numai în urma unui aviz favorabil din partea specialiștilor oftalmologi și a experților auto.

2. Auzul

2.1. Permisele de conducere auto pot fi eliberate sau reînnoite pentru candidații sau conducătorii auto din grupa 2 numai cu avizul unei unități de asistență medicală autorizate. Se acordă o atenție deosebită examinării medicale, ținându-se seama de posibilitățile de compensare.

2.2. Parametrii funcționali care trebuie să fie respectați în situația examinării medicale a candidaților și a conducătorilor auto din grupa 2 sunt următorii:

2.2.1. Media pragurilor auditive pe audiograma tonală în câmp liber pentru 500, 1.000, 2.000 și 4.000 Hz să fie mai mică de 40 dB HL pentru fiecare ureche în parte și pentru fiecare ureche hipoacuzică cu corecție protetică adecvată.

2.2.2. În situația în care există limite medicale pentru reabilitarea hipoacuziei pentru una dintre urechi, condiția minimă este să se respecte pragul maxim de 30 dB HL în câmp liber, pentru urechea mai bună, cu corecție protetică adecvată.

2.3. Solicitanții care prezintă hipoacuzie profundă bilaterală care nu poate fi corectată la nicio ureche pot fi încadrați doar în grupa 1 dacă vehiculul dispune de oglinzi mai mari.

2.4. Pentru solicitanții care prezintă hipoacuzie cu sau fără corecție protetică, după caz, și care solicită permis auto pentru grupa 1 se eliberează avizul apt/apt condiționat, cu recomandarea echipării autovehiculului potrivit prevederilor pct. 2.3.

3. Handicapul locomotor

3.1. Permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite pentru candidații ori conducătorii auto care prezintă afecțiuni sau anormalități ale aparatului locomotor care fac periculoasă conducerea unui autovehicul.

3.2. Grupa 1

3.2.1. Eliberarea sau reînnoirea permiselor de conducere candidaților ori conducătorilor auto cu handicap fizic este posibilă, cu anumite restricții, numai cu avizul unei unități de asistență medicală autorizate, acordat în urma evaluării medicale a afecțiunii sau anomaliei respective și, în cazul în care este necesar, a efectuării unui test practic. De asemenea, avizul acordat trebuie să precizeze ce tip de modificare este necesară la vehicul și dacă respectivul conducător auto trebuie să poarte un dispozitiv ortopedic, în măsura în care proba de verificare a aptitudinilor și comportamentului demonstrează că, utilizând un astfel de dispozitiv, conducerea vehiculului nu ar fi periculoasă.

3.2.2. Permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite pentru orice solicitant care prezintă o afecțiune progresivă, cu condiția ca persoana cu handicap locomotor să fie examinată cu regularitate pentru verificarea capacității de conducere a autovehiculului în deplină siguranță.

În cazul staționării în evoluție a handicapului locomotor, permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite fără efectuarea examinărilor medicale periodice.

3.3. Grupa 2

Unitatea de asistență medicală autorizată trebuie să ia în considerare riscurile și pericolele suplimentare implicate de conducerea autovehiculelor prevăzute în această grupă.

4. Boli cardiovasculare:

4.1. Afecțiunile sau bolile cardiovasculare pot determina o alterare bruscă a funcțiilor cerebrale, care constituie un pericol pentru siguranța rutieră, reprezentând un motiv pentru interzicerea, cu titlu temporar sau permanent, a conducerii unui autovehicul.

4.2. În cazul următoarelor afecțiuni cardiovasculare, candidaților sau conducătorilor auto din grupele indicate le pot fi eliberate sau reînnoite permisele de conducere auto numai după ce afecțiunea în cauză a fost efectiv tratată și sub rezerva avizului eliberat de medicul de specialitate cardiologie și, după caz, prin efectuarea unui control medical periodic:

a) bradiaritmii – boală de nod sinusal și tulburări de conducere și tahiaritmii, aritmii supraventriculare și ventriculare, cu antecedente sau cu episoade de sincopă cauzate de tulburările de ritm cardiac; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

b) bradiaritmii – boală de nod sinusal și tulburări de conducere cu bloc atrioventricular (AV) de grad II Mobitz II, bloc atrioventricular de grad III sau bloc de ramură alternant; această prevedere se aplică numai în cazul grupei 2;

c) tahiaritmii supraventriculare și ventriculare cu:

(i) cardiopatie structurală și tahicardie ventriculară susținută; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

(ii) tahicardii ventriculare polimorfe nesusținute, tahicardii ventriculare susținute sau cu indicație pentru un defibrilator; această prevedere se aplică în cazul grupei 2;

d) simptome de angină; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

e) implantare sau înlocuire a unui stimulator cardiac permanent; această prevedere se aplică în cazul grupei 2;

f) implantare sau înlocuire a unui defibrilator sau un șoc adecvat sau inadecvat produs de un defibrilator; această prevedere se aplică în cazul grupei 1;

g) pierdere tranzitorie a stării de conștiență și a tonusului postural, caracterizată prin debut rapid, durată scurtă și revenire spontană din cauza unei hipoperfuzii cerebrale globale, suspectată a fi de origine reflexă, din cauze necunoscute, fără semne

de boli cardiace subiacente; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

h) sindrom coronarian acut; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

i) angină stabilă, dacă simptomele nu sunt declanșate de un efort fizic ușor; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

j) intervenție coronariană percutanată; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

k) operație de bypass coronarian cu grefă; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

l) infarct sau accident ischemic tranzitoriu; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

m) stenoză semnificativă de arteră carotidă; această prevedere se aplică în cazul grupei 2;

n) diametru maxim al aortei mai mare de 5,5 cm; această prevedere se aplică în cazul grupei 2;

o) insuficiență cardiacă:

(i) clasele NYHA I, II, III; această prevedere se aplică în cazul grupei 1;

(ii) clasele I și II, cu condiția ca fracția de ejecție a ventriculului stâng să fie de cel puțin 35%; această prevedere se aplică în cazul grupei 2;

p) transplant de cord; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

q) dispozitiv de asistență cardiacă; această prevedere se aplică în cazul grupei 1;

r) chirurgie valvulară; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

s) hipertensiune arterială malignă – creștere a tensiunii arteriale sistolice mai mare sau egală cu 180 mm Hg sau a tensiunii arteriale diastolice mai mare sau egală cu 110 mm Hg asociată cu o deteriorare iminentă sau progresivă a organelor; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

t) tensiune arterială grad III – tensiune arterială diastolică mai mare sau egală cu 110 mm Hg și/sau tensiune arterială sistolică mai mare sau egală cu 180 mm Hg; această prevedere se aplică în cazul grupei 2;

u) cardiopatie congenitală; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

v) cardiomiopatie hipertrofică fără sincope; această prevedere se aplică în cazul grupei 1;

w) sindrom de QT lung însoțit de sincope, torsada vârfurilor sau QTc mai mare de 500 ms; această prevedere se aplică în cazul grupei 1.

4.3. În cazul următoarelor afecțiuni cardiovasculare, candidaților sau conducătorilor auto din grupele indicate nu li se pot elibera sau reînnoi permisele de conducere:

a) implantare a unui defibrilator; această prevedere se aplică în cazul grupei 2;

b) boli vasculare periferice – anevrism aortic toracic și abdominal, atunci când diametrul maxim al aortei este de natură să predispună la un risc semnificativ de ruptură bruscă și, prin urmare, la un risc de apariție a unui eveniment invalidant subit; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2;

c) insuficiență cardiacă:

(ii) clasele NYHA III și IV; această prevedere se aplică în cazul grupei 2;

(i) clasa NYHA IV; această prevedere se aplică în cazul grupei 1;

d) dispozitive de asistență cardiacă; această prevedere se aplică în cazul grupei 2;

e) cardiopatie valvulară însoțită de regurgitare aortică, stenoză aortică, regurgitare mitrală sau stenoză mitrală, dacă se estimează capacitatea funcțională la clasa NYHA IV sau dacă au existat episoade de sincopă; această prevedere se aplică în cazul grupei 1;

f) cardiopatie valvulară de clasa NYHA III sau IV sau fracția de ejecție mai mică de 35%, stenoză mitrală și hipertensiune pulmonară severă sau cu stenoză aortică severă evaluată ecocardiografic sau stenoză aortică care provoacă sincope; cu excepția stenozei aortice severe complet asimptomatice, în cazul în care se îndeplinesc cerințele testului de toleranță la efort; această prevedere se aplică în cazul grupei 2;

g) cardiomiopatii structurale și electrice – cardiomiopatie hipertrofică cu antecedente de sincopă sau atunci când sunt prezente două sau mai multe dintre următoarele condiții: grosimea peretelui ventriculului stâng (VS) mai mare de 3 cm, tahicardie ventriculară nesusținută, antecedente familiale de moarte subită la o rudă de gradul I, tensiune arterială care nu crește la efort fizic; această prevedere se aplică numai în cazul grupei 2;

h) sindrom de QT lung însoțit de sincope, torsada vârfurilor și QTc mai mare de 500 ms; această prevedere se aplică în cazul grupei 2;

i) sindrom Brugada cu episoade de sincopă sau revenire din moarte cardiacă subită; această prevedere se aplică în cazul grupelor 1 și 2.

4.4. Permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite în cazuri excepționale, cu condiția ca solicitarea respectivă să fie justificată corespunzător printr-un aviz cardiologic și să facă obiectul unui control medical periodic care să garanteze că persoana în cauză este în continuare capabilă să conducă autovehiculul în siguranță, ținând seama de efectele afecțiunii
respective.

4.5. Alte cardiomiopatii: se evaluează riscul de producere a unor evenimente invalidante subite prezentat de candidații sau de conducătorii auto cu cardiomiopatii cunoscute – de exemplu, cardiomiopatia aritmogenică a ventriculului drept, cardiomiopatia spongiformă, tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminergică și sindrom QT scurt sau noi cardiomiopatii care ar putea fi descoperite; este necesară o evaluare atentă efectuată de specialiști, luându-se în considerare factorii de pronostic ai respectivei cardiomiopatii.

4.6. Prin ordin al ministrului sănătății se pot stabili și alte boli cardiovasculare care restricționează eliberarea sau reînnoirea permiselor de conducere.

5. Diabetul zaharat

5.1. În sensul prezentelor norme minime, prin hipoglicemie acută se înțelege situația în care este necesar ajutorul unei alte persoane, iar prin hipoglicemie cronică se înțelege al doilea episod de hipoglicemie acută în decursul a 12 luni.

5.2. Grupa 1

5.2.1. Un candidat sau un conducător auto care suferă de diabet zaharat și care urmează un tratament medicamentos cu risc de inducere a hipoglicemiei trebuie să demonstreze că înțelege riscurile hipoglicemiei și că este capabil să țină sub control aceste episoade; nu se eliberează și nu se reînnoiesc permisele de conducere auto în cazul solicitanților sau conducătorilor auto care nu au primit informații referitoare la aceste riscuri și nu sunt deplin conștienți de implicațiile hipoglicemiei.

5.2.2. În cazul în care un candidat sau un conducător auto cu diabet zaharat urmează un tratament medicamentos, eliberarea sau reînnoirea permiselor se efectuează numai pe baza avizului medicului diabetolog și, după caz, pe baza unor controale medicale periodice efectuate la intervale de maximum 5 ani; nu se eliberează și nu se reînnoiesc permisele de conducere în cazul candidaților sau conducătorilor auto cu hipoglicemie cronică gravă decât dacă solicitările sunt susținute de un aviz al medicului diabetolog și de efectuarea unor controale medicale periodice; în cazul hipoglicemiilor cronice grave în timpul orelor de activitate, permisul de conducere auto se eliberează sau se reînnoiește numai după ce au trecut 3 luni de la cel mai recent episod.

5.2.2.1. Permisele de conducere auto pot fi eliberate sau reînnoite în cazuri excepționale, cu condiția ca solicitarea respectivă să fie justificată corespunzător prin aviz medical diabetologic și să facă obiectul unui control medical periodic care să garanteze că persoana în cauză este în continuare capabilă să conducă autovehiculul în siguranță, ținând seama de efectele afecțiunii respective.

5.3. Grupa 2

5.3.1. Conducătorilor auto care suferă de diabet zaharat li se pot emite sau reînnoi permisele de conducere. În cazul în care aceștia urmează un tratament medicamentos cu risc de inducere a hipoglicemiei (insulină și unele antidiabetice orale), se aplică următoarele criterii:

a) în ultimele 12 luni nu s-a înregistrat niciun episod de hipoglicemie acută;

b) conducătorul auto este deplin conștient de implicațiile hipoglicemiei;

c) conducătorul auto demonstrează că poate ține sub control aceste episoade prin monitorizarea periodică a nivelului de glucoză din sânge, cel puțin de două ori pe zi și atunci când intenționează să conducă;

d) șoferul demonstrează că înțelege riscurile hipoglicemiei;

e) nu există alte complicații ale diabetului care ar putea afecta capacitatea de a conduce autovehicule.

În plus, în aceste cazuri, permisele se emit numai pe baza unui aviz al unei unități de asistență medicală autorizată și a examinărilor medicale periodice care trebuie să aibă loc la intervale care să nu depășească 3 ani.

5.3.2. Un episod de hipoglicemie acută în timpul orelor de activitate, chiar dacă nu este în legătură cu conducerea, trebuie raportat și determină o reevaluare a capacității de a conduce autovehicule.

6. Afecțiuni neurologice

6.1. Permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite candidaților sau conducătorilor auto care suferă de afecțiuni neurologice grave, în afara cazului în care solicitarea se bazează pe un aviz medical autorizat.

6.2. În consecință, tulburările neurologice asociate afecțiunilor sau intervențiilor chirurgicale care afectează sistemul nervos central sau periferic, conduc la deficiențe senzoriale sau motorii și afectează echilibrul și coordonarea trebuie să fie luate în considerare în funcție de efectele lor funcționale și riscurile evolutive. În astfel de cazuri, eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere se poate realiza sub rezerva evaluării periodice, în cazul riscului de agravare.

6.3. Epilepsia

6.3.1. Crizele de epilepsie sau alte tulburări subite ale stării de conștiență constituie un pericol real și grav pentru siguranța rutieră dacă apar la o persoană în timp ce conduce un autovehicul.

6.3.2. Epilepsia este definită ca atare dacă au avut loc două sau mai multe crize de epilepsie la un interval mai mic de 5 ani. O criză de epilepsie provocată este definită ca o criză care are un factor provocator recognoscibil care poate fi evitat.

6.3.3. O persoană care a avut o criză inițială sau izolată ori și-a pierdut conștiența trebuie sfătuită să nu conducă autovehicule. Este necesară întocmirea unui raport de specialitate în care să se precizeze perioada în care este interzisă conducerea unui autovehicul și monitorizarea ulterioară necesară.

6.3.4. Este foarte important să se identifice sindromul epileptic specific și tipul de criză pentru efectuarea unei evaluări corespunzătoare a capacității de a conduce autovehicule (inclusiv riscul producerii unor noi crize) și să se prescrie terapia corespunzătoare. Acestea se efectuează de un neurolog.

6.3.5. Grupa 1

6.3.5.1. Conducătorilor auto cu epilepsie din această grupă trebuie să li se monitorizeze capacitatea de a conduce până când trec cel puțin 5 ani fără nicio criză.

Dacă persoana suferă de epilepsie, criteriile pentru acordarea/reînnoirea necondiționată a permisului nu sunt întrunite.

Autoritatea responsabilă de eliberarea permiselor de conducere trebuie notificată în acest sens.

6.3.5.2. Crize de epilepsie provocate: solicitantul care a avut o criză de epilepsie favorizată de un factor provocator recognoscibil care este improbabil să apară în timpul conducerii poate fi declarat apt pentru a conduce, de la caz la caz, în funcție de avizul neurologic; evaluarea trebuie să se facă, după caz, în conformitate cu celelalte prevederi ale prezentelor
norme minime (de exemplu, în cazul alcoolului sau altor comorbidități).

6.3.5.3. Prima criză (neprovocată) sau o criză singulară neprovocată: solicitantul care a avut o primă criză de epilepsie neprovocată poate fi declarat apt pentru condus după o perioadă de 6 luni în care nu au mai avut loc crize și dacă s-a efectuat o evaluare medicală corespunzătoare. Autoritățile naționale pot permite conducătorilor auto cu prognostic bun recunoscut să conducă înaintea încheierii acestei perioade.

6.3.5.4. Pierderea conștienței: Pierderea conștienței trebuie evaluată în funcție de riscul de recurență în timpul conducerii.

6.3.5.5. Epilepsie: Conducătorii auto sau solicitanții pot fi declarați apți pentru condus după trecerea unui an în care nu au mai avut loc crize.

6.3.5.6. Crize exclusiv în timpul somnului: Solicitantul sau conducătorul auto care nu a avut crize decât în timpul somnului poate fi declarat apt pentru a conduce dacă acest tipar a fost observat pe o perioadă care nu trebuie să fie mai mică decât perioada fără crize necesară în cazul epilepsiei. Dacă apar atacuri sau crize în timpul perioadei de veghe, este necesară o perioadă suplimentară de un an fără crize înainte de acordarea sau reînnoirea permisului, în condițiile prevăzute la pct. 6.3.5.5.

6.3.5.7. Crize care nu influențează starea de conștiență sau capacitatea de reacție: Solicitantul sau conducătorul auto care nu a avut alte crize decât cele în privința cărora s-a demonstrat că nu afectează nici starea de conștiență și nici capacitatea de reacție poate fi declarat apt pentru a conduce dacă acest tipar a fost observat pe o perioadă care nu trebuie să fie mai mică decât perioada fără crize necesară în cazul epilepsiei. Dacă apar orice fel de alte atacuri sau crize, este necesară o perioadă suplimentară de un an fără crize înainte de acordarea ori reînnoirea permisului, în condițiile prevăzute la pct. 6.3.5.5.

6.3.5.8. Crize provocate de schimbarea sau eliminarea terapiei medicamentoase antiepileptice la recomandarea unui medic:

Pacientul poate fi sfătuit să nu conducă timp de 6 luni de la încetarea tratamentului. Crizele care apar în timpul schimbării sau eliminării tratamentului medicamentos prescris de medic duc la interzicerea conducerii pentru 3 luni dacă se reia tratamentul anterior.

6.3.5.9. După intervenția chirurgicală în scop curativ se aplică dispozițiile prevăzute la pct. 6.3.5.5.

6.3.6. Grupa 2

6.3.6.1. Permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite candidaților ori conducătorilor de autovehicule din această grupă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) solicitantul nu trebuie să urmeze tratament medicamentos antiepileptic în perioada în care nu trebuie să existe crize;

b) a fost realizată o monitorizare medicală corespunzătoare;

c) la examenele neurologice amănunțite nu trebuie să se confirme o patologie cerebrală aferentă afecțiunii și nu trebuie să se

înregistreze nicio activitate epileptiformă pe electroencefalogramă (EEG);

d) după un episod acut, trebuie să se facă o EEG și un examen neurologic corespunzător.

6.3.6.2. Crize de epilepsie provocate

6.3.6.2.1. Solicitantul care a avut o criză de epilepsie determinată de un factor recognoscibil care este improbabil să apară în timpul conducerii poate fi declarat apt pentru a conduce, de la caz la caz, în funcție de avizul neurologic. După un episod acut trebuie să se facă o EEG și un examen neurologic corespunzător.

6.3.6.2.2. O persoană care prezintă o leziune structurală intracerebrală și care prezintă un risc mare de apariție a crizelor nu trebuie să conducă autovehicule din grupa 2 până când riscul de epilepsie scade la cel mult 2% pe an. Examenul de specialitate trebuie efectuat, după caz, în conformitate cu celelalte prevederi ale prezentelor norme minime (de exemplu, în
cazul consumului de alcool).

6.3.6.3. Prima criză (neprovocată) sau o criză singulară neprovocată

6.3.6.3.1. Solicitantul care a avut o primă criză de epilepsie neprovocată poate fi declarat apt pentru conducere după o perioadă de 5 ani în care nu au mai avut loc crize și în care nu s-a administrat tratament medicamentos, dacă s-a efectuat un examen neurologic corespunzător.

6.3.6.3.2. Autoritățile naționale pot permite conducătorilor auto cu prognostic bun recunoscut să conducă înaintea încheierii acestei perioade.

6.3.6.4. Pierderea conștienței: Pierderea conștienței trebuie evaluată în funcție de riscul de recurență în timpul conducerii. Riscul de recurență trebuie să fie de cel mult 2% pe an.

6.3.6.5. Epilepsie

6.3.6.5.1. Trebuie să treacă o perioadă de 10 ani fără crize și fără administrarea unui tratament medicamentos antiepileptic.

6.3.6.5.2. Autoritățile naționale pot permite conducătorilor auto cu prognostic bun recunoscut să conducă înaintea încheierii acestei perioade. Aceasta se aplică și în cazul „epilepsiei juvenile”.

6.3.6.5.3. Anumite afecțiuni (de exemplu, malformații arteriovenoase sau hemoragii intracerebrale) presupun o creștere a riscului de apariție a crizelor, chiar în cazurile în care nu a avut loc nicio criză anterioară. Într-o astfel de situație trebuie efectuat un examen de către un organ medical de specialitate; riscul de apariție a unei crize trebuie să fie de cel mult 2% pe an pentru acordarea sau reînnoirea permisului.

6^1. Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv

6^1.1. Sindromul de apnee moderată în somn de tip obstructiv corespunde unui număr de episoade de apnee și hipopnee pe oră (indice apnee-hipopnee) cuprins între 15 și 29, iar sindromul de apnee severă în somn de tip obstructiv corespunde unui indice de apnee-hipopnee de minimum 30, ambele fiind asociate cu somnolență diurnă excesivă.

6^1.2. Candidații sau conducătorii auto pentru care există suspiciuni de sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv se supun unei consultații medicale, pentru obținerea unui aviz autorizat, înainte de eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere. Aceștia pot fi sfătuiți să nu conducă până la confirmarea diagnosticului.

6^1.3. Permisele de conducere pot fi eliberate candidaților sau conducătorilor auto care prezintă sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv și care dovedesc că își controlează afecțiunea în mod corespunzător, că respectă un tratament adecvat și că prezintă îmbunătățiri în ceea ce privește somnolența, dacă este cazul, fapt confirmat de un aviz
medical autorizat.

6^1.4. Candidații sau conducătorii auto care prezintă sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv și care urmează un tratament trebuie să facă obiectul unei examinări medicale periodice, la intervale care să nu depășească 3 ani pentru conducătorii auto din grupa I și un an pentru conducătorii auto din grupa II, pentru a se stabili măsura în care respectă tratamentul, necesitatea de a continua tratamentul și menținerea unei vigilențe adecvate.

7. Tulburări mintale

7.1. Grupa 1

7.1.1. Permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite în cazurile candidaților ori conducătorilor auto care prezintă următoarele afecțiuni:

a) tulburări mintale grave, congenitale sau dobândite ca urmare a unor afecțiuni, traume ori intervenții neurochirurgicale;

b) retard psihic sever;

c) probleme comportamentale grave datorite vârstei sau tulburări grave ale capacității de judecată, comportament ori adaptabilitate.

7.1.2. Sunt exceptate situațiile în care solicitările sunt însoțite de avizul medical autorizat și, dacă este necesar, de controale medicale periodice.

7.2. Grupa 2

Pentru candidații și conducătorii auto din această grupă, unitatea de asistență medicală autorizată trebuie să ia în considerare riscurile și pericolele suplimentare implicate de conducerea autovehiculelor prevăzute în această grupă.

8. Alcoolul

8.1. Consumul de băuturi alcoolice constituie un pericol major pentru siguranța rutieră. Avându-se în vedere importanța acestui aspect, se impune o mare vigilență în plan medical.

8.2. Grupa 1

8.2.1. Pentru candidații și conducătorii auto din această grupă, permisele de conducere nu se eliberează sau nu se reînnoiesc în cazurile persoanelor care sunt dependente de alcool ori sunt incapabile să se abțină de la consumul de alcool atunci când conduc.

8.2.2. După o perioadă de abstinență dovedită și numai cu condiția existenței unui aviz medical autorizat, precum și a unor controale medicale periodice, permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite candidaților ori conducătorilor auto care au fost dependenți de alcool.

8.3. Grupa 2

Pentru candidații și conducătorii auto din această grupă, unitatea de asistență medicală autorizată trebuie să ia în considerare riscurile și pericolele suplimentare implicate de conducerea autovehiculelor prevăzute în această grupă.

9. Droguri și medicamente

9.1. Abuz: Permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite candidaților ori conducătorilor auto care sunt dependenți de substanțe psihotrope sau care nu sunt dependenți de astfel de substanțe, dar fac abuz de ele în mod regulat, oricare ar fi categoria de permis care se solicită.

9.2. Consumul regulat

9.2.1. Grupa 1

9.2.1.1. Pentru candidații și conducătorii auto din această grupă, permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite în cazul persoanelor dependente de substanțe psihotrope, sub orice formă, care pot limita capacitatea lor de a conduce în siguranță în cazul în care cantitățile absorbite sunt atât de mari încât au efecte negative asupra conducerii.

9.2.1.2. Dispoziția prevăzută la pct. 9.2.1.1 se aplică tuturor medicamentelor sau combinațiilor de medicamente care afectează capacitatea de a conduce.

9.2.2. Grupa 2

Pentru solicitanții din această grupă, unitatea de asistență medicală autorizată trebuie să ia în considerare riscurile și pericolele suplimentare implicate de conducerea autovehiculelor prevăzute în această grupă.

10. Afecțiuni renale

10.1. Grupa 1

Pentru candidații și conducătorii auto din această grupă, permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite în cazul persoanelor cu insuficiență renală gravă, numai pe baza unui aviz medical autorizat și cu condiția efectuării unor controale medicale periodice.

10.2. Grupa 2

Pentru candidații și conducătorii auto din această grupă, permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite în cazul persoanelor cu insuficiență renală gravă ireversibilă, cu excepția cazurilor excepționale justificate în mod corespunzător printr-un aviz medical autorizat și numai cu condiția efectuării unor controale medicale periodice.

11. Dispoziții diverse

11.1. Grupa 1

Permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite candidaților ori conducătorilor auto care au suferit un transplant de organe sau au un implant artificial care afectează capacitatea lor de a conduce, numai pe baza unui aviz medical autorizat și, dacă este necesar, cu condiția efectuării unor controale medicale periodice.

11.2. Grupa 2

Pentru candidații și conducătorii auto din această grupă, unitatea de asistență medicală autorizată trebuie să ia în considerare riscurile și pericolele suplimentare implicate de conducerea autovehiculelor prevăzute în această grupă.

12. Ca regulă generală, permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite candidaților ori conducătorilor auto care prezintă afecțiuni care nu sunt menționate în prezentele norme minime, dar sunt susceptibile de a constitui sau de a genera o incapacitate funcțională care poate afecta siguranța rutieră, în afara situațiilor în care solicitarea se bazează pe un aviz
medical autorizat și, dacă este necesar, cu condiția efectuării unor controale medicale periodice.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (394)

Publicat

acum 8 ore

duminică, 12.10.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

GHEORGHE MEDIAN, UN OM CU UN DESTIN EXEMPLAR 

Gheorghe Median s-a născut pe 11 octombrie 1949 în localitatea  Rîncezi (azi Nucşoara de Jos, comuna Poseşti) din judeţul Prahova. După absolvirea Facultăţii de Istorie – Filosofie a Universităţii din Iaşi, Gheorghe Median s-a ataşat cu toată fiinţa sa spaţiului botoşănean, remarcându-se ca istoric, eseist şi publicist. Pasionat de istorie, profesia pe care a îmbrăţişat-o a fost cea de muzeograf la Muzeul de Istorie din Botoşani.

Într-un interviu pe care mi l-a acordat cu ceva timp în urmă făcea următoarele precizări privind activitatea sa: „Oprindu-mă asupra câtorva lucruri cu care mă mândresc, aş începe cu contribuţia  adusă la realizarea Muzeului Judeţean de Istorie. Am făcut parte din colectivul de muzeografi care între anii 1974 -1977, a realizat expoziţia de bază a muzeului,  partea care mi-a fost repartizată,  pe care am conceput-o, transpus-o în practică şi de care m-am ocupat până la pensionare, fiind cea afectată istoriei contemporane. Mă consider, forţând puţin termenul, unul dintre ctitorii celei mai importante instituţii muzeale din judeţ. Vreau să  amintesc aici faptul că, în anul 1974, în patrimoniul muzeului nu se aflau decât câteva zeci de documente şi obiecte  relative la istoria contemporană, iar acum, numărul lor trece de 8000. Dintre realizările mele, alături de cele peste 150 de expoziţii temporare pe care le-am conceput şi oferit publicului, îmi sunt foarte aproape cărţile pe care le-am publicat. Acestea au fost o continuare firească a activităţii de cercetare pe care o implică munca de muzeograf, şi cred că prin ele,  mi-am adus o mică contribuţie la mai buna cunoaştere a fabulosului trecut istoric şi cultural al judeţului şi oraşului Botoşani. Prima, în ordinea apariţiei lor, intitulată „Armenii în istoria şi viaţa oraşului Botoşani”, scrisă în colaborare cu profesorul Ştefan Iovanesian,  în anul 2001, este cea dintâi carte dedicată exclusiv armenilor botoşăneni, apărută la Botoşani. Trei dintre cărţile pe care le-am îngrijit, apărute la Editura „Agata”, valorifică documente asupra cărora, până la mine, nici un botoşănean nu s-a oprit în mod deosebit. Este vorba de corespondenţa primită de Nicolae Iorga din partea botoşănenilor între anii 1907 – 1938, corespondenţa primită de profesoara Ileana Turuşancu din partea unor importanţi oameni de cultură botoşăneni, stabiliţi în ţară şi străinătate, dintre anii 1957 – 1992 şi corespondenţa, din anii studenţiei şi studiilor pentru doctorat (1911 – 1922), trimisă de matematicianul Octav Onicescu prietenei şi viitoarei sale soţii, botoşăneanca Luigia Zorio. Cartea referitoare la Nicolae Iorga, apărută în anul 2006, sub titlul „Nicolae Iorga şi Botoşanii – legături epistolare”, a fost distinsă, în anul 2007, cu Premiul Naţional de Istorie „Nicolae Iorga”. În sfârşit, sunt mândru de faptul că, deşi nu sunt botoşănean, am scris textele   celor trei albume de prezentare a judeţului Botoşani apărute până acum, şi al ultimului album dedicat municipiului Botoşani. Dacă despre ceva din cele amintite mai sus se va considera că am „îmbogăţit” judeţul, mă pot considera onorat”.

Fiind evidentă apropierea de Nicolae Iorga şi opera sa, Gheorghe Median explică în acelaşi interviu pe care mi l-a acordat: “Numele lui Nicolae Iorga îmi este cunoscut încă din copilărie, el fiind adesea rostit, cu respect, de consătenii mei. Localitatea în care m-am născut, Rîncezi, (azi Nucşoara de Jos, comuna Poseşti), din judeţul Prahova, se află la 12 kilometri de Vălenii de Munte, oraşul în care Nicolae Iorga s-a stabilit în anul 1908 şi unde a pus bazele unui important număr de instituţii, între care celebra Universitate Populară, care i-a purtat numele. Era firesc, prin urmare, ca marele savant să fie cunoscut în toată zona care gravita în jurul Vălenilor de Munte, iar întâmplările legate de numele său să fie comentate de cei care-l cunoscuseră, îl ascultaseră sau îi citiseră cărţile. Mulţi dintre consătenii mei l-au cunoscut direct, pentru că, în mai multe rânduri, trăsurile transportându-i pe cursanţii Universităţii Populare spre Starchiojd, o localitate inclusă pe lista celor în care istoricul obişnuia să organizeze excursii de documentare, treceau şi prin Rîncezi. De fiecare dată, povesteau cei mai în vârstă, excursioniştii se opreau şi în satul meu, iar Nicolae Iorga discuta cu sătenii, îndemnându-i să fie harnici şi gospodari, să-şi dea copiii la şcoală şi să nu uite că în satul lor nu este unul oarecare, pentru că aici s-a născut unul dintre cei mai luminaţi oameni ai ţării, Eufrosin Poteca. În anii liceului, am înţeles adevărata dimensiune a personalităţii lui Nicolae Iorga, vizitele făcute la Casa Memorială din Vălenii de Munte, oferindu-mi prilejul să văd cărţile pe care le-a scris, şi să aflu, din povestirile custodelui, amănunte nebănuite din viaţa şi activitatea sa. Tot în acei ani am citit pentru prima oară o carte scrisă de Nicolae Iorga, „Istoria lui Ştefan ce Mare”, al cărei text l-am parcurs într-o singură zi. Cu opera lui Nicolae Iorga, m-am întâlnit în anii facultăţii, biblioteca Facultăţii de Istorie şi mai cu seamă Biblioteca Universitară, oferindu-mi posibilitatea să găsesc multe din cărţile care completau bibliografia necesară pregătirii examenelor. Nu–mi mai amintesc ce cărţi scrise de Nicolae Iorga am citit, dar una dintre ele, „Istoria lui Mihai Viteazul”, mi-a fost de un mare ajutor la realizarea lucrării de licenţă, care privea relaţiile voievodului muntean cu habsburgii şi polonii. La terminarea facultăţii, destinul a făcut să mă reîntâlnesc cu Nicolae Iorga, primul meu loc de muncă fiind Casa Memorială care-i poartă numele, din Botoşani. În cei doi ani petrecuţi aici, am avut răgazul necesar să citesc multe din scrierile sale, de la cele istorice şi memorialistice la poezie şi teatru, să-i cunosc activitatea de gazetar, profesor, om politic, animator cultural, ctitor de instituţii de cultură, ambasador al culturii româneşti în lume şi să-i dau seama de cât de puţin este cunoscut încă. De aici, şi dintr-un sentiment de datorie pe care am simţit că o am pentru marele istoric, al cărui nume m-a însoţit din copilărie, am decis să fac ceva, ce nu se făcuse încă, pentru a-l apropia de Botoşani. Am ales să mă ocup de corespondenţa lui Nicolae Iorga cu botoşănenii, aproape necunoscută prin anii 80, şi mi-au trebuit mai mult de 20 ani să o lecturez şi să o pregătesc pentru tipar. Cartea cuprinzând corespondenţa primită de Nicolae Iorga de la botoşăneni, cuprinzând 180 de scrisori, alese dintr-un număr de aproape 100 000, păstrate în Fondul „Nicolae Iorga” de la Biblioteca Academiei Române, este modalitatea prin care mi-am plătit „datoria” de care vorbeam”.

Întreaga activitate a lui Gheorghe Median prefigurează modul cum se poate pune în practică un ţel. Cercetarea istorică precum şi punerea în evidenţă a persoanelor cu merite evidente, au fost şi au rămas aspiraţii obsedante. Imperiul în care şi-a desfăşurat activitatea a fost unul al exactităţii, corectitudinii şi eticii.

Publicitate

Drum lin către stele, Gheorghe Median!

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Bucurie și emoție duhovnicească în Parohia „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Botoșani: Părintele Olivian Sandu, noul păstor al credincioșilor, a fost învestit

Publicat

acum 9 ore

duminică, 12.10.2025

de

Publicitate

Duminică, biserica Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din municipiul Botoșani a fost plină ochi de credincioși veniți să trăiască un moment de aleasă încărcătură duhovnicească, învestirea noului preot paroh, părintele Olivian Sandu, un slujitor al altarului cunoscut pentru blândețea și apropierea sa față de copii și tineri.

O zi a emoțiilor și a binecuvântării

Evenimentul a fost precedat de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de părintele Ștefan Grădinaru, cel care a suplinit slujirea parohiei după plecarea părintelui Dumitru Volentiru, În timpul slujbei, biserica a răsunat de răspunsurile la strană, asemenea unui cor de îngeri, întregind atmosfera de rugăciune. Unul dintre cele mai emoționante momente a fost împărtășirea a zeci de copii, cuminți și evlavioși, care și-au așteptat rândul cu chipurile senine, asemenea unor sfinți.

Credincioșii Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din municipiul Botoșani l-au întâmpinat duminică pe noul păstor, pr. Olivian Sandu, cel mai iubit preot în rândul copiilor și în special al elevilor care îi savurează mărgăritarele duhovnicești la fiecare slujbă sau activitate religioasă. Enoriașii Parohiei „Sfântul Dimitrie” cu un ochi au plâns și cu unul au râs , pentru că deja se atașaseră de părintele Ștefan Grădinaru care a suplinit o vreme după plecarea părintelui Dumitru Volentiru, dar pe de altă parte s-au bucurat nespus de darul lui Dumnezeu pentru această comunitate de a primi ca păstor duhovnicesc un preot extrem de iubit în Botoșani și nu numai.

Părintele Olivian a fost învestit oficial de pr protopop Petru Fercal în prezența a numeroși preoți, colegi de catedră la seminar sau prieteni, printre aceștia regăsindu-se și directorul unității de învățământ teologic de la Botoșani, Daniel Dascălu.

„Cu fluierașul, nu cu bățul”

Publicitate

Părintele protopop Petru Fercal a subliniat misiunea sfântă a preotului în comunitate. În cuvântul de învățătură rostit la eveniment le-a amintit tuturor preoților că misiunea lor nu se rezumă la îndatoriri administrative sau pastorale, ci atinge o dimensiune sfântă: ei sunt, mai presus de orice, administratori ai tainelor lui Dumnezeu. În ziua judecății, Hristos nu îi va întreba despre numărul activităților, ci despre iubirea cu care au păstorit, despre cât din Duhul Sfânt s-a văzut în faptele lor.

Apoi, părintele Olivian Sandu, cu aceeași smerenie și blândețe care îl caracterizează, a vorbit despre chemarea sa, despre felul în care înțelege să-și conducă turma încredințată. Cuvintele sale simple, dar pline de duh, au coborât adânc în inimile celor prezenți. În tăcerea aceea caldă, în care lumina se juca pe chipurile oamenilor, toți au simțit că noul lor păstor nu este doar un slujitor al altarului, ci un om care știe să atingă sufletele cu iubire și înțelepciune.

Despre părintele Olivian Sandu pot să dea mărturie sute de creștini care l-au cunoscut pe Dumnezeu datorită păstoririi cu blândețea unui fluier care adună oile lui Hristos, nu cu bățul care le sperie. Credința, spunea el, se aprinde mai mult din exemplul vieții decât din cuvintele de la amvon.

Un preot al faptelor și al copiilor

Părintele Mihai Olivian Sandu s-a născut la 31 mai 1978, în Dorohoi. Este licențiat al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloaie” din Iași și a slujit vreme de 14 ani în frumoasa și liniștita Parohie Vorona Mare, din Protopopiatul Botoșani.

Sub păstorirea sa, la Vorona Mare au fost reabilitate biserica (sfințită în 2013), cimitirul, casa socială și casa parohială. Într-un sat mic, cu doar 164 de familii și cu o populație îmbătrânită, părintele Olivian a reușit să dea viață comunității prin copii, „copiii zurlii”, cum îi alinta cu drag, care prin activități, concerte și proiecte educaționale au dus numele parohiei pe culmile cinstei și bucuriei.

„Am învățat să fiu tânăr de la bătrânii din sat”, spune părintele, mărturisind cum răbdarea și înțelepciunea oamenilor de acolo l-au format pentru o slujire deplină, cu inimă caldă și privire limpede.

Continuitate și recunoștință

În cuvântul său, părintele Ștefan Grădinaru a vorbit despre frumusețea slujirii în această parohie și despre legătura care s-a creat între el și credincioși în perioada de interimat, în timp ce părintele Dumitru Volentiru, fost paroh, a rememorat cu emoție anii în care a reușit, cu ajutorul comunității, să salveze și să restaureze biserica de la ruină.

De altfel, istoria acestui sfânt locaș este una bogată și adesea încercată. După 1945, biserica a fost închisă decenii întregi, amenințată cu demolarea. Prin strădania vrednicilor preoți care au slujit aici de-a lungul timpului, de la părintele Theodor Dăscălescu, până la părinții Dumitru Volentiru și Ștefan Grădinaru, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” a renăscut, devenind un loc viu al rugăciunii și comuniunii creștine.

Scurt istoric

După anul 1945, biserica a fost  închisă pentru câteva decenii. Autoritățile vechiului regim intenționa să o demoleze. Conducerea Sfintei Mitropolii Iași a încredințat evidența scriptică a patrimoniului ei următoarelor parohii: Cuvioasa Parascheva, Sfântul Gheorghe și Vovidenia din Botoșani. Aceasta din urmă, prin strădania preotului Theodor Dăscălescu, începând cu anul 1975, a activat-o din punct de vedere liturgic. Numai că Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie se oficia doar în perioada lunilor mai-octombrie întrucât, în timpul rece, biserica nu putea fi încălzită.

Titlul de paroh a fost încredințat preotului Volentiru Dumitru care a inițiat și lucrările de consolidare și reparații  capitale al sfântului locaș.

Aceste lucrări s-au desfășurat în perioada anilor 1996 – 2003. Icoanele de pe catapeteasmă împreună cu cele așezate pe cele două laturi ale naosului și pronaosului bisericii au fost restaurate de pictorul restaurator dl. prof. Liviu Marfievici.

Pictura murală din interior executată în tehnica fresco aparțin domnului Dan Gogu din București, pictor bisericesc de categoria I.

Dintre preoții slujitori la această biserică amintim pe următorii: preot Demetie, preot Ioan Rusu, preot econom Ioan Dumitru, preot econom Constantin Nădejdea, preot econom Constantin Troteanu, preot Haralambie Gheorghe Murarașu, preot Constantin Perușcă (confesor militar), preot Constantin Sumanaru, preot Cosma Balan, preot Theodor Dăscălescu, preot Gheorghe Viziteu, preot Dumitru Volentiru, preot Ștefan Grădinaru și în prezent preotul paroh Olivian Sandu.

Citeste mai mult

Eveniment

Copiii, în centrul acțiunii: ISU Botoșani marchează Ziua Internațională a Reducerii Riscului de Dezastre prin educație și prevenire

Publicat

acum 13 ore

duminică, 12.10.2025

de

Publicitate

Cu ocazia Zilei Internaționale a Reducerii Riscului de Dezastre, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani a continuat și astăzi seria activităților dedicate informării și educației preventive.

Sub sloganul „Copii protejați, comunitate sigură”, pompierii au fost, din nou, prezenți în locuri aglomerate din municipiile Botoșani și Dorohoi, unde au stat de vorbă cu cetățenii despre cum să reacționeze în caz de urgență și cum să se protejeze în fața fenomenelor meteo extreme.

Copiii și tinerii – în centrul acțiunii

Anul acesta, tema propusă de Organizația Națiunilor Unite pune accentul pe implicarea activă a copiilor și tinerilor în construirea unor comunități mai reziliente la dezastre. Astfel, salvatorii botoșăneni au distribuit broșura „Copii protejați, comunitate sigură”, alături de materiale educative adaptate copiilor cu vârste între 6 și 10 ani – inclusiv „Supraviețuitorii la cutremur, incendii și inundații”, o serie de resurse gândite special pentru cei mici.

Ziua porților deschise în subunitățile ISU

Între orele 10:00 și 14:00, subunitățile ISU din Botoșani, Dorohoi, Săveni, Ștefănești, Flămânzi, Darabani, Trușești și Coțușca și-au deschis porțile pentru toți cei curioși să afle mai multe despre activitatea salvatorilor. Copiii și adulții au avut ocazia să urce în autospecialele de intervenție, să vadă echipamentele folosite la stingerea incendiilor sau la salvarea de vieți și să învețe direct de la pompieri cum trebuie să reacționeze în caz de cutremur sau incendiu.

Mâine, între orele 10:00 – 14:00, va fi organizată Ziua Porților Deschise la subunitățile ISU din Botoșani, Dorohoi, Săveni, Ștefănești, Darabani, Flămânzi. Cu această ocazie, cetățenii pot interacționa direct cu salvatorii, pot viziona tehnica de intervenție și pot afla cum pot deveni eroi în comunitatea lor.

Tot mâine, la școlile din orașul Flămânzi și comuna Coșula vor fi organizate exerciții de evacuare și activități de informare și educare preventivă.

Publicitate

Prevenirea începe cu informarea

Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor este marcată anual pe 13 octombrie, ca un apel global pentru creșterea gradului de conștientizare privind efectele dezastrelor naturale și importanța pregătirii preventive. La nivel național, activitățile sunt coordonate de Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, sub egida Platformei Naționale pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (PNRRD).

Scopul este clar: reducerea vulnerabilității comunităților și creșterea rezilienței în fața riscurilor naturale, cu accent special pe rolul esențial al tinerei generații.

Pentru cei care vor să afle mai multe despre cum pot preveni sau gestiona situațiile de urgență, recomandăm accesarea portalului fiipregatit.ro, unde veți găsi ghiduri detaliate despre: inundații, alunecări de teren, cutremure, incendii, etc..

Citeste mai mult

Eveniment

Punctul de frontieră Stânca – Botoșani, între primele din țară unde a fost activat noul Sistem European de Intrare/Ieșire (EES)

Publicat

acum 16 ore

duminică, 12.10.2025

de

Publicitate

Uniunea Europeană a pus astăzi, 12 octombrie 2025, în funcțiune Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), o nouă platformă digitală care va schimba modul de control al cetățenilor non-UE la trecerea frontierelor externe ale Uniunii.

În România, sistemul a fost activat treptat în mai multe puncte de frontieră: Stânca (Botoșani), Midia (Constanța), Naidaș (Caraș-Severin), Sighet (Maramureș) și Aeroportul Sibiu. În următoarele șase luni, EES va fi extins etapizat la toate punctele de trecere a frontierei din țară.

Noul sistem se aplică doar cetățenilor statelor din afara Uniunii Europene care efectuează șederi de scurtă durată – de până la 90 de zile într-un interval de 180 de zile. Pentru fiecare persoană, EES va înregistra data și locul de intrare și ieșire, precum și date biometrice (imagine facială și patru amprente digitale), calculând automat durata șederii legale.

Prin această măsură, Uniunea Europeană înlocuiește ștampilarea manuală a pașapoartelor cu o verificare automată, mai rapidă și mai sigură, fără a modifica drepturile de circulație ale călătorilor. În perioada de tranziție – estimată la aproximativ șase luni – pașapoartele vor fi totuși ștampilate manual.

La prima intrare în UE, după activarea sistemului, se vor preleva datele biometrice, iar la următoarele călătorii verificarea se va face automat, reducând timpul de așteptare la frontieră.

Amprentarea nu se aplică copiilor sub 12 ani, persoanelor pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă și deținătorilor de permise de ședere sau vize de lungă durată emise de un stat membru.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending