Connect with us

Actualitate

Lista AJUTOARELOR pe care le primesc românii în 2023. Milioane de români vor fi sprijiniți cu aproximativ 1,8 miliarde de euro

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

În 2023 vor fi aplicate măsuri pentru sprijinirea persoanelor din categoriile vulnerabile, pentru care bugetul total alocat va atinge pragul de 1,8 miliarde de euro, anunță Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, citat de alba24.ro.

Aproximativ 4 milioane de români vor beneficia de 1.400 de lei pentru a sprijini plata facturilor la energie.

Circa 2,4 milioane de români vor primi șase noi tranșe de 250 de lei pentru achiziția de alimente și mese calde.

De asemenea, 400.000 de preșcolari și elevi din medii defavorizate vor primi vouchere de 500 de lei în noul an școlar pentru rechizite și îmbrăcăminte.

1,18 milioane de români vor primi un pachet de 24 kg cu ajutoare alimentare.

Aproximativ 15.000 de mame din categoriile defavorizate vor primi sprijin în valoare de 2.000 lei pentru trusouri, în primele 3 luni de la nașterea copiilor, prin tichete sociale pe suport electronic, anunță ministerul.

Publicitate

Pachetul de măsuri de care vor beneficia persoanele vulnerabile în 2023

Cardurile de energie: 1.400 de lei pentru facturi

Aproximativ 4 milioane de români vulnerabili primesc sprijin pentru compensarea prețurilor la energie în valoare nominală de 1.400 lei, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 și este acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranșe, astfel:

  • 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
  • 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.

Procesul de distribuire a cardurilor către populație a început la 1 februarie 2023, urmând ca de la 20 februarie acestea să poată fi utilizate.

Beneficiază de măsură:

  • pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
  • persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
  • familiile beneficiare de alocație de susținere a familiei;
  • familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la venit minim garantat.

Pentru acordarea ajutoare pentru încălzire au fost alocate fonduri europene în valoare de 800 de milioane de euro, din Programul Operațional Capital Uman și Programul Operațional Regional pentru perioada de programare 2014–2020, în limita economiilor identificate la nivelul acestor programe și a sumelor care sunt considerate în risc de dezangajare în cadrul perioadei de programare 2014–2020.

Șase noi tranșe de 250 de lei pentru alimente și mese calde

Aproximativ 2,5 milioane de români, aflați în situații de deprivare materială sau risc de sărăcie, au primit în 2022 IV tranșe de vouchere sociale prin programul „Sprijin pentru România”, în valoare totală de 1.000 de lei.

Măsura continuă pe tot parcursul anului 2023, pentru care sunt programate alte VI tranșe, a câte 250 de lei, o dată la două luni. Bugetul total alocat este de aproximativ 765 de milioane de euro, iar prima tranșă urmează să se încarce până la finalul acestei luni.

Vor primi vouchere sociale pentru alimente și mese calde:

  • pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023;
  • copiii și adulții încadrați în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 1700 lei pentru tranșele din anul 2023;
  • familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
  • familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv venituri mai mici sau egale cu 675 lei pentru tranșele din anul 2023;
  • familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

MIPE asigură finanțarea din fonduri europene (Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 și Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate) și din fonduri de la bugetul de stat.

Vouchere pentru preșcolarii și elevii vulnerabili, pentru achiziția de haine și rechizite

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va continua să ofere ajutorul de 500 de lei pentru îmbrăcăminte și rechizite și în anul școlar 2023-2024, pentru care aproximăm un număr de 400.000 de beneficiari, număr similar celui din anul școlar precedent.

Vor beneficia de sprijinul în valoare de 500 de lei:

  • Copiii din învățământul de stat preșcolar, cu condiția ca venitul lunar pe membru de familie să fie de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură (298 lei);
  • Elevii din învățământul de stat primar și gimnazial, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară (1.275 lei).

Bugetul total pentru măsură este de 44 de milioane de euro. Ministrul Marcel Boloș a declarat că se vor căuta soluții pentru ca valoarea sprijinului să crească până la 750 de lei.

O nouă tranșă de pachete alimentare de 24 kg, cu produse românești

În primăvara acestui an, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va începe distribuția celei de‑a VI‑a tranșe de pachete cu alimente în cadrul proiectului „Acordarea de pachete cu ajutoare alimentare”, finanțat prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate. Pachetele vor ajunge la 1.188.852 beneficiari.

Pachetele conțin 12 alimente de bază (38 de unități) și provin de la producători din România:

  • făină albă de grâu (5 pungi de 1 kg);
  • mălai (4 pungi de 1 kg);
  • paste făinoase (2 pungi de 400 g);
  • ulei (4 sticle de 1 l);
  • zahăr (2 pungi de 1 kg);
  • orez (4 pungi de 1 kg);
  • conserve din carne de vită (5 cutii de 300 g);
  • conserve din carne de porc (3 cutii de 300 g);
  • conserve pate de ficat de porc (5 cutii de 200 g);
  • borcane de compot de fructe (2 borcane de 720 ml);
  • gem de fructe (1 borcan de 360 g);
  • gem de fructe dietetic (1 borcan de 360 g).

Proiectul finanțat prin POAD, beneficiază de un buget total de aproximativ 235 milioane euro. În anul 2021 au fost livrate alte două tranșe de alimente, în lunile februarie – martie și august 2021 – ianuarie 2022, cea de‑a patra tranșă fiind distribuită în perioada martie – septembrie 2022.

Trusouri pentru nou-născuți

Aproximativ 15.000 de mame și copiii nou-născuți din categoriile cele mai defavorizate vor primi sprijin în valoare de 2.000 lei pentru trusouri, în primele 3 luni de la nașterea copiilor, prin tichete sociale pe suport electronic. Suma totală pentru sprijin este de 6 milioane euro, prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Vor beneficia de acest sprijin

  • mamele cărora le‑a fost stabilit dreptul la venitul minim garantat;
  • mamele care fac parte din familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei;
  • mamele cu dizabilități;
  • mamele aflate temporar în situații critice de viață – victime ale calamităților, ale violenței domestice, persoane dependente și/sau care se află în situații deosebite de vulnerabilitate, stabilite prin ancheta socială întocmită de autoritățile publice cu atribuții în domeniul asistenței sociale;
  • mame și care nu dețin acte de identitate și nu pot accede la drepturile civile;
  • mamele minore;
  • mamele – cetățeni străini sau apatrizi proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.

Separat de acestea, MIPE lucrează la o măsură prin care persoanele cu dizabilități să primească vouchere pentru a-și procura echipamente asistive care să le îmbunătățească viața și să le dea, totodată, șansa la o activitate remunerată.

De asemenea, o altă formă de sprijin pentru care se construiește mecanismul este acordarea de vouchere pentru reziliență socială pentru repararea locuințelor și pentru achiziția de electrocasnice.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Suceveanca Alessia Pop a câștigat trofeul „Vocea României” 2025 și marele premiu de 100.000 de euro

Publicat

acum 11 minute

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Marea Finală a sezonului 13 „Vocea României”, desfășurată vineri, 19 decembrie 2025, a fost câștigată de Alessia Pop, reprezentanta echipei Tudor Chirilă. Tânăra suceveancă a obținut trofeul și marele premiu de 100.000 de euro, cucerind publicul și juriul prin interpretări emoționante și tehnice impecabile.

În finală au concurat patru talente: Alessia Pop (echipa Tudor Chirilă), Anita Petruescu (echipa Smiley), Raisa Radu (echipa Irina Rimes) și Eva Nicolescu (echipa Theo Rose & Horia Brenciu).

Alessia Pop a strălucit cu momente memorabile: o interpretare uimitoare a piesei „Purple Rain” de Prince, un duet răscolitor cu naistul Cristian Ciaușu pe „Ederlezi” și un moment plin de emoție alături de Tudor Chirilă pe „De vei pleca”. Aceste performanțe au ridicat publicul în picioare și au consolidat victoria sa.

Parcursul Alessiei Pop

Alessia, originară din Suceava, a descoperit muzica la doar cinci ani, fredonând în mașina mamei. A urmat cursuri de canto din copilărie, studii la liceul de muzică (pian și canto clasic) și a urcat pe scenele concursurilor, festivalurilor și balurilor. Deși nu provine dintr-o familie de muzicieni, talentul pare moștenit de la bunica sa, cunoscută pentru voce frumoasă. Mama, care administrează pensiunea familiei, și fratele au fost sprijinul ei constant.

Au existat și momente de îndoială, cu descurajări din partea prietenilor și profesorilor, dar credința și o conversație sinceră cu Dumnezeu i-au redat încrederea. Cântă în corul bisericii, unde se simte „ca un nou-născut”. Visează să urmeze Conservatorul din București și să-și construiască o carieră muzicală.

Publicitate

La „Vocea României” a venit pentru experiență și noi întâlniri, dar și-a îndeplinit visul din copilărie: să întoarcă toate scaunele și să ridice publicul în picioare.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul

Publicat

acum 24 de minute

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Sfântul Ignatie se numeşte „Teoforul”, adică „purtătorul de Dumnezeu”. El a fost copilul pe care Mântuitorul l-a luat în braţe când a spus: „Lăsaţi pruncii şi nu-i opriţi să vină la Mine, că unora ca aceştia este împărăţia cerurilor”.

Sfântul Ignatie a fost pus Episcop în Antiohia de Sfinţii Apostoli, după moartea lui Evod. Sfântul Ioan Gură de Aur ne încredinţează că în timpul celor 40 de ani cât a păstorit acolo s-a dovedit un adevărat părinte al antiohienilor. În timpul persecuţiei lui Domiţian (81-96) Sfântul Ignatie i-a încurajat cu sfaturi şi rugăciuni. Împăratul Traian se afla în culmea gloriei sale, căci în anul 106 cucerise Dacia Traiană, una din cele mai bogate ţări din Europa. Serbările şi bucuria cuceririi ţinuseră 123 de zile.

În amfiteatrul din Roma muriseră 10 000 de gladiatori şi 11 000 de animale sălbatice, iar populaţia fusese scutită de dări. În anul 107, Traian a pornit la luptă împotriva Parţilor. Împăratul Traian voia să instaleze liniştea la hotarul cel mai îndepărtat al răsăritului. În drumul său s-a oprit în Antiohia, fosta capitală a regilor Seleucizi, locul de petrecere al romanilor bogaţi, oraş care timp de 600 de ani purta numele „Regina Orientului”, dat de Pliniu. Păgânii i-au spus împăratului Traian că Ignatie este creştin şi că cinsteşte pe Hristos cel osândit de Pilat.

Împăratul l-a îndemnat să jertfească zeilor, însă Episcopul Ignatie a refuzat, fapt pentru care a fost trimis la Roma pentru a fi dat la fiare în circ. Sfântul Ignatie a plecat din Antiohia sub paza a zece soldaţi, însoţit de diaconul Filon şi de Agatopod. În drumul său până la Roma, Sfântul Ignatie a îndemnat pretutindeni mulţimea credincioşilor să asculte episcopii şi preoţii lor şi să nu creadă învăţăturile eretice. În cele din urmă, Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie a primit cununa muceniciei fiind aruncat în mijlocul animalelor sălbatice din circul roman.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Ceața a acoperit Municipalul, CFR Cluj a dat lovitura: FC Botoșani, prima înfrângere a sezonului

Publicat

acum 10 ore

vineri, 19.12.2025

de

Publicitate

Pe o ceață deasă, care a pus serioase probleme de vizibilitate, FC Botoșani a suferit prima înfrângere din actualul sezon de Superligă. Formația pregătită de Leo Grozavu a cedat vineri seară, pe Stadionul Municipal, scor 0-1, în fața vicecampioanei CFR Cluj, într-un meci care a deschis ultima rundă a anului competițional.

Unica reușită a partidei a venit foarte devreme. În minutul 5, Păun a trimis un șut precis, aproape de vinclu, profitând de o clipă de neatenție în defensiva gazdelor. A fost un gol care avea să cântărească decisiv într-o confruntare în care condițiile meteo au influențat clar jocul.

Din cauza ceții extrem de dense, organizatorii au fost nevoiți să schimbe mingea cu una de culoare roșie încă din minutul 8, pentru ca jocul să se poată desfășura în condiții acceptabile. Chiar și așa, vizibilitatea a rămas redusă pe toată durata întâlnirii.

FC Botoșani a încercat să revină în joc, iar cea mai mare ocazie a venit imediat după pauză. În minutul 48, după un corner executat de pe dreapta, Lopes a trimis incredibil peste transversală din 2-3 metri, ratând egalarea.

Prima repriză s-a încheiat la avantaj minim pentru clujeni, iar partea secundă a fost reluată de arbitrul Sebastian Colțescu în aceleași condiții dificile, cu ceața dominând atmosfera de pe Municipal.

Meciul a fost urmărit din tribune de 3.812 spectatori, iar confruntarea a pus față în față două echipe cu parcursuri complet diferite în acest sezon. FC Botoșani venea după un tur excelent, fiind una dintre surprizele plăcute ale campionatului. Moldovenii ocupă locul 3, cu 38 de puncte, la egalitate cu Dinamo, lider fiind Rapid, cu 39 de puncte.

Publicitate

De cealaltă parte, CFR Cluj traversează cel mai slab sezon din ultimul deceniu. Vicecampioana și deținătoarea Cupei României se află pe locul 11, cu 23 de puncte, la distanță atât de zona play-off-ului, cât și de cea de baraj. Victoria de la Botoșani era una necesară pentru echipa antrenată de Daniel Pancu, în condițiile în care diferența față de următoarea clasată, Farul, rămâne de patru puncte.

Partida a fost arbitrată la centru de Sebastian Colțescu, ajutat la cele două tușe de Sebastian Gheorghe și Mircea Grigoriu, în timp ce în camera VAR au fost delegați Ionuț Coza și Radu Ghinguleac.

Citeste mai mult

Actualitate

O nouă porțiune din Autostrada A7 se deschide înainte de Crăciun: Românii vor circula și pe tronsonul Focșani–Adjud, anunță Sorin Grindeanu

Publicat

acum 11 ore

vineri, 19.12.2025

de

Publicitate

Românii vor putea circula pe încă o porțiune din autostrada Moldovei A7 chiar înainte de Crăciun. Anunțul a fost făcut de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și fost ministru al Transporturilor, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, lucrările la sectorul de autostradă dintre Focșani și Adjud sunt pe ultima sută de metri, iar deschiderea circulației este deja planificată în aceste zile. Noul tronson are o lungime de aproximativ 50 de kilometri și face parte din Autostrada Moldovei (A7), unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România.

Pe toți cei 50 de kilometri ai acestui sector, asfaltul a fost deja așternut, marcajele rutiere sunt realizate, iar semnalizarea verticală este montată, condițiile fiind îndeplinite pentru deschiderea traficului în siguranță.

În total, până la finalul acestui an, se va circula pe 195 de kilometri din cei 319 kilometri ai Autostrăzii Moldovei, pe sectorul cuprins între Ploiești și Pașcani. Restul de 124 de kilometri urmează să fie finalizați anul viitor.

Finalizarea completă a A7 va permite circulația pe autostradă, utilizând A7 și A3, de la București până la Pașcani, pe o distanță totală de 372 de kilometri. Potrivit oficialilor, aceste investiții majore în infrastructura rutieră vor avea un impact semnificativ asupra dezvoltării economice a Moldovei, facilitând transportul, atragerea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending