Connect with us
Publicitate

Actualitate

LISTA actualizată a țărilor cu risc epidemiologic

Publicat

Publicitate

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat vineri, 21 ianuarie, hotărârea nr. 5 prin care este stabilită Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată.

Vezi HCNSU nr 05 din 21.01.2022

Condiții:

Publicitate

Persoanele care vin din zonele galbenă sau verde (din țări UE, Spațiul Economic European sau Elveția) sunt scutite de carantină dacă sunt vaccinate cu schemă completă, au trecut prin boală în ultimele 180 de zile sau au un test PCR făcut cu cel mult 72 de ore înainte.

Pentru persoanele care vin din state aflate în zona roșie, este valabil doar vaccinul sau trecerea prin boală.

Sunt scutiți ce carantină și cei care au test negativ și stau mai puțin de 3 zile pe teritoriul României.

Publicitate

Pentru copiii sub 12 ani nu sunt restricții. Pentru minorii cu vârste între 12 și 16 ani este condiția unui test PCR negativ.

Lista țărilor cu risc epidemiologic

Vezi Anexă la HCNSU nr 5 din 21.01.2022

Publicitate

Zona roșie

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidență cumulată la 1,000 locuitori

Groenlanda – 89,7

Aruba – 81,1

Publicitate

Bonaire, Saint Eustatius și Saba – 80,3

Insulele Feroe – 77,8

Sint Maarten – 74,3

Insulele Virgine Britanice – 72,2

Andorra – 70,7

Seychelles – 70,6

Curaçao – 66,9

San Marino – 62,5

Irlanda – 58,7

Jersey – 57,5

Gibraltar – 56,6

Cipru – 55,6

Franța – 55,6

Danemarca – 51,5

Muntenegru – 49,2

Islanda – 47,7

Insulele Cayman – 46,9

Portugalia – 45,9

Israel – 45,3

Bermuda – 43,7

Elveția – 41,4

Puerto Rico – 40,3

Monaco – 39,4

Insula Man – 38,6

Grecia – 36,0

Luxemburg – 35,6

Insulele Virgine ale Statelor Unite – 34,6

Australia – 34,5

Guernsey – 34,1

Spania – 34,0

Slovenia – 33,8

Grenada – 33,2

Saint Kitts și Nevis – 32,3

Argentina – 32,3

Statele Unite ale Americii – 32,0

Italia – 31,4

Belgia – 30,0

Uruguay – 29,9

Marea Britanie – 29,1

Anguilla – 29,0

Suedia – 27,7

Liechtenstein – 27,3

Croația – 23,8

Olanda – 23,2

Guam – 23,1

Barbados – 22,9

Norvegia – 21,6

Belize – 21,2

Saint Lucia – 21,0

Suriname – 20,8

Austria – 19,5

Finlanda – 19,4

Serbia – 19,3

Capul Verde – 19,1

Lituania – 18,2

Panama – 17,6

Canada – 17,5

Montserrat – 17,2

Insulele Mariane de Nord – 17,1

Bahamas – 17,1

Guyana – 17,0

Qatar – 16,3

Estonia – 15,9

Malta – 15,8

Insulele Turks și Caicos – 15,4

Dominica – 15,4

Georgia – 15,2

Bahrain – 14,5

Letonia – 14,0

Maldive – 13,9

Liban – 12,8

Cehia – 11,2

Bolivia – 11,2

Antigua și Barbuda – 11,1

Kuweit – 11,0

Turcia – 10,2

Bulgaria – 10,1

Peru – 9,9

Costa Rica – 9,8

Germania – 9,6

Macedonia de Nord – 9,1

Ungaria – 8,8

Botswana – 7,7

Albania – 7,6

Slovacia – 7,6

Palau – 7,5

Columbia – 7,4

Bosnia și Herțegovina – 6,9

Trinidad și Tobago – 6,0

Jamaica – 5,9

Tunisia – 5,3

Fiji – 5,3

Saint Vincent și Grenadine – 5,1

Mongolia – 5,1

Polonia – 5,0

Paraguay – 5,0

România – 4,9

Kazahstan – 3,9

Emiratele Arabe Unite – 3,9

Chile – 3,9

Filipine – 3,6

Republica Dominicană – 3,5

Brazilia – 3,5

Iordania – 3,5

Noua Caledonie – 3,4

Gabon – 3,2

Mexic – 3,1

Cuba – 3,1

Republica Moldova – 3,0

Zona galbenă

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidență cumulată la 1,000 locuitori

Kosovo – 2,9

Ecuador – 2,8

Mauritania – 2,8

Vietnam – 2,7

Polinezia Franceză – 2,7

Namibia – 2,7

Sao Tome și Principe – 2,4

Laos – 2,3

Maroc – 2,2

Zambia – 2,0

Singapore – 2,0

Federația Rusă – 1,9

Ucraina – 1,9

Arabia Saudită – 1,8

India – 1,8

Belarus – 1,6

Zona verde

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidență cumulată la 1,000 locuitori

Africa de Sud – 1,5

Oman – 1,5

Thailanda – 1,4

Guatemala – 1,4

Malaysia – 1,4

Eswatini – 1,3

Guineea Ecuatorială – 1,3

Djibouti – 1,2

Libia – 1,1

Falkland (Malvine) – 1,1

Japonia – 1,1

Mauritius – 1,1

Coreea de Sud – 1,0

Brunei Darussalam – 1,0

Armenia – 0,9

Lesotho – 0,9

Comore – 0,9

Mozambic – 0,9

Kârgâzstan – 0,9

Rwanda – 0,9

Nepal – 0,8

Azerbaidjan – 0,8

Zimbabwe – 0,8

Burundi – 0,7

Gambia – 0,6

Togo – 0,6

Irak – 0,5

Senegal – 0,4

Sri Lanka – 0,4

Venezuela – 0,4

Honduras – 0,4

Malawi – 0,3

Mali – 0,3

Bhutan – 0,3

Angola – 0,3

Congo – 0,3

Kenia – 0,3

Etiopia – 0,3

Coasta de Fildeș – 0,3

Eritreea – 0,3

Guineea Bissau – 0,3

Guineea – 0,3

Iran – 0,3

Uganda – 0,2

Ghana – 0,2

El Salvador – 0,2

Uzbekistan – 0,2

Bangladesh – 0,2

Noua Zeelandă – 0,2

Republica Centrafricană – 0,2

Algeria – 0,2

Pakistan – 0,1

Liberia – 0,1

Madagascar – 0,1

Burkina Faso – 0,1

Sudan – 0,1

Sudanul de Sud – 0,1

Egipt – 0,1

Republica Democrată Congo – 0,1

Benin – 0,1

Haiti – 0,1

Somalia – 0,0

Sierra Leone – 0,0

Niger – 0,0

Myanmar – 0,0

Nigeria – 0,0

Taiwan – 0,0

Afghanistan – 0,0

Nicaragua – 0,0

Yemen – 0,0

Camerun – 0,0

Siria – 0,0

Vanuatu – 0,0

Samoa – 0,0

Papua Noua Guinee – 0,0

Cambodgia – 0,0

Timorul de Est – 0,0

Indonezia – 0,0

Tanzania – 0,0

Tadjikistan – 0,0

Wallis și Futuna – 0,0

Ciad – 0,0

Tonga – 0,0

Republica Populară Chineză – 0,0

Vatican – 0,0

Insulele Marshall – 0,0

Micronezia – 0,0

Insulele Solomon – 0,0

Sahara de Vest – 0,0

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinţii Mari Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena

Publicat

Publicitate

Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este una dintre cele mai însemnate pentru creştini, întrucât împăratul Cons­tantin i-a eliberat pe aceştia de sub prigoana păgână prin Edictul de la Mediolanum din 313 şi toată activitatea sa, sub sfatul mamei sale, Elena, a fost una de protectorat faţă de noua religie. Împăratul Constantin cel Mare (272-337) a devenit nu doar eliberatorul creştinilor, ci şi protectorul lor.

Pri­mul împărat creştin din istorie, la îndemnul mamei sale, şi-a luat drept consilieri în treburile imperiale pe unii dintre episcopii vremii, aşezând în funcţii de conducere oameni care credeau în Hristos.  Convertirea lui Constantin cel Mare s-a petrecut în mod miraculos. I s-a arătat în vis crucea lui Hristos pe cer, sub forma unor stele luminoase şi deasupra ei scria în latină că în acel semn va învinge. Hristos i-a spus că îl va birui pe împăratul Ma­xenţiu – care se purta rău cu creştinii – dacă va însemna ostaşii cu acel semn. Când s-a trezit, împăratul a ordonat ca pe coifurile şi pe armele soldaţilor să fie făcut semnul crucii şi monograma lui Iisus Hristos.

Cu o armată de 20.000 de soldaţi a învins oastea de 150.000 a lui Maxenţiu.  Printre meritele lui Constantin cel Mare se numără convocarea primului Sinod Ecumenic. Sinodul s-a petrecut la Niceea, aproape de locul pe care împă­ratul a ridicat cetatea care îi poartă nu­mele, Constantinopol, în anul 325. La acest prim sinod care a reunit toţi episcopii creştini ai lumii au participat şi Sfântul Nicolae, Sfântul Spiridon al Tri­mitundei şi Sfântul Atanasaie al Alexandriei, care, împreună cu ceilalţi ierarhi populari, l-au pus la punct pe Arie, ereticul care răspândea o învăţătură greşită despre firea lui Hristos. Acolo, la Niceea, sfinţii părinţi au alcătuit prima parte a simbolului de credinţă, prin care măr­tu­risim că Hristos este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl prin care toate s-au făcut”.

Publicitate

Lui Constantin i se datorează instituirea prin lege a sărbătorii duminicii ca zi de odihnă în tot imperiul. Tot el a dăruit bisericii casele imperiale de judecată, celebrele basilici de mai târziu, şi a scutit biserica de dări.  Constantin le-a restituit averile creştinilor persecutaţi şi a creat cadru legal pentru a fi îngrijiţi bătrânii, orfanii şi săracii, a dat legi care întăreau căsă­to­ria şi pedepseau adulterul şi violul, a in­terzis practica uciderii copiilor, care era una răspândită printre romanii păgâni în sacrificiile către zei.

Sfântul Constantin este ctitor alături de mama sa, Sfânta Elena, al Bisericii Învie­rii de la Ierusalim în 335, dar  şi  al  altor  biserici  în  Ierusalim,  Roma,  Nicomidia  şi Antiohia.  S-a  botezat  la  sfâr­şitul  vieţii,  la  începutul  lunii  mai,  şi a  murit  de  Rusalii,  la  22  mai,  în  acelaşi  an,  337.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Actualitate

Vacanțele la mare oferă numeroase beneficii pentru sănătatea copiilor

Publicat

Publicitate

Mersul la mare cu copiii în vacanță are numeroase efecte pozitive asupra sănătății lor, atât fizice, cât și mentale, relatează alba24.ro.
Vacanțele la mare oferă numeroase beneficii pentru sănătatea copiilor, dar este important să se ia măsuri de precauție pentru a proteja împotriva riscurilor asociate, cum ar fi expunerea excesivă la soare și riscul de înec.
O vacanță de vară bine planificată și monitorizată poate oferi o experiență de neuitat, plină de beneficii pentru sănătate și bunăstare.
Informația este detaliată într-o serie de ghiduri de sănătate publică privind activitatea fizică pentru copii, precum cele publicate de World Health Organization (WHO) și Centers for Disease Control and Prevention (CDC).
Importanța mersului la mare cu copiii este subliniată și de alte studii publicate în reviste precum Pediatrics și Journal of Physical Activity and Health.
De ce trebuie duși copiii la mare: Expunerea la Soare și Vitamina D
Beneficii: Expunerea moderată la soare ajută corpul să producă vitamina D, esențială pentru sănătatea oaselor și a sistemului imunitar.
Precauții: Este important să protejăm pielea copiilor de expunerea excesivă la soare prin utilizarea de protecție solară, purtarea pălăriilor și evitarea expunerii directe în orele de vârf.
Activitate fizică
Beneficii: Activitățile fizice la plajă, cum ar fi înotul, alergatul pe nisip, construirea de castele de nisip sau jocurile de plajă, contribuie la dezvoltarea musculară, coordonarea și sănătatea cardiovasculară.
Efecte: Aceste activități ajută la arderea caloriilor, menținerea unui stil de viață activ și dezvoltarea abilităților motorii.
Îmbunătățirea respirației
Beneficii: Aerul marin este mai curat și conține aerosoli salini. Aceștia pot avea efecte benefice asupra sistemului respirator, în special pentru copiii cu astm sau alte probleme respiratorii.
Efecte: Respirația aerului sărat poate ajuta la deschiderea căilor respiratorii, reducerea inflamațiilor și ameliorarea simptomelor respiratorii.
De ce trebuie duși copiii la mare: Relaxare și reducerea stresului
Beneficii: Sunetul valurilor și atmosfera relaxantă a mării pot avea efecte calmante. Contribuie la reducerea stresului și anxietății atât la copii, cât și la părinți.
Efecte: Un mediu relaxant poate îmbunătăți somnul, starea de spirit și poate reduce comportamentele agitate la copii.
Stimularea imunității
Contactul cu mediul natural, apa sărată și nisipul poate contribui la întărirea sistemului imunitar prin expunerea moderată la microbi benefici.
Efecte: Această expunere poate ajuta organismul să devină mai rezistent la anumite infecții și alergii.
De ce trebuie duși copiii la mare: Dezvoltare cognitivă și socială
Beneficii: Jocurile și explorările la plajă stimulează curiozitatea, creativitatea și abilitățile sociale ale copiilor.
Efecte: Interacțiunea cu alți copii și cu mediul natural contribuie la dezvoltarea abilităților cognitive, sociale și emoționale.
Calitatea somnului
Beneficii: Activitatea fizică intensă și relaxarea la mare contribuie la un somn mai odihnitor.
Efecte: Un somn de calitate este esențial pentru creșterea și dezvoltarea copiilor, precum și pentru regenerarea fizică și mentală.
Se îmbunătățește starea pielii
Beneficii: Apa sărată și expunerea moderată la soare pot avea efecte benefice asupra unor afecțiuni ale pielii, cum ar fi eczema sau psoriazisul.
Efecte: Sarea din apă poate avea proprietăți antiseptice și antiinflamatorii. Soarele poate ajuta la vindecarea leziunilor cutanate.

Citeste mai mult

Eveniment

Campanie de recrutare şi selecţie pentru persoanele care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă

Publicat

Publicitate

În perioada 20 mai – 27 iunie, Ministerul Apărării Naţionale organizează, o nouă campanie de recrutare şi selecţie pentru cetăţenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă, în calitate de rezervist voluntar în Armata României, informează stirileprotv.ro.
Potrivit MApN, sunt disponibile 4.936 de locuri de rezervişti voluntari (ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi).
„Ministerul Apărării Naţionale organizează, în perioada 20 mai – 27 iunie, o nouă campanie de recrutare şi selecţie pentru cetăţenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă, în calitate de rezervist voluntar în Armata României”, anunţă ministerul într-un comunicat.
MApN subliniază că sunt disponibile 4936 de locuri de rezervişti voluntari (ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi) în unităţi militare de pe întregul teritoriu naţional.
Potrivit Ministerului Apărării, „procesul de recrutare şi selecţie se desfăşoară în baza prevederilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari, republicată, şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 270/2015, cu modificările şi completările ulterioare”.
„Cetăţenii interesaţi se pot informa la centrele militare despre etapele procesului de recrutare şi selecţie, structurile desemnate să execute selecţia, unitatea sanitară militară unde urmează să susţină examinarea medicală, precum şi unitatea militară sau centrul de instruire în care urmează să execute programul de instruire iniţială, în situaţia în care fac obiectul acestei instruiri, potrivit legii, precum şi despre avantajele îndeplinirii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar”, precizează MApN.

Citeste mai mult

Actualitate

Ghiduri de educaţie rutieră dedicate învăţământului primar, gimnazial şi liceal

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Interne, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, a publicat trei Ghiduri de educaţie rutieră dedicate învăţământului primar, gimnazial şi liceal.

Potrivit unui comunicat de presă al MAI, iniţiativa face parte din eforturile continue de a creşte siguranţa rutieră şi de a reduce numărul de accidente şi victime pe drumurile din România.

Începând de luni ghidurile sunt disponibile pentru a fi descărcate, gratuit, pe site-ul Ministerului Educaţiei, secţiunea Educaţie Rutieră (https://edu.ro/educatie-rutiera).

Publicitate

Ghidurile sunt structurate pentru a corespunde nevoilor şi nivelului de înţelegere al copiilor din învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Acestea includ exemple concrete, jocuri didactice şi fişe de lucru care pot fi utilizate atât de profesori, cât şi de părinţi. Designul atractiv şi limbajul accesibil fac informaţiile uşor de înţeles şi de reţinut de către elevi.

“Încurajăm toţi profesorii să se implice activ în promovarea educaţiei rutiere, dat fiind rolul lor esenţial în formarea unei conduite preventive în trafic. Prin intermediul ghidurilor, elevii vor învăţa nu doar regulile de circulaţie, ci şi importanţa conştientizării pericolelor şi adoptării unui comportament responsabil, indiferent de rolul pe care îl au în trafic: pietoni, pasageri, biciclişti sau conducători auto”, afirmă sursa citată.

În paralel, sute de poliţişti de la structurile de poliţie rutieră acţionează zilnic pentru a identifica şi sancţiona persoanele care pun în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic prin comportamente imprudente.

Publicitate

De asemenea, poliţiştii de la structurile de prevenire din toată ţara desfăşoară activităţi informativ-preventive pentru a prezenta consecinţele nerespectării regulilor de circulaţie, mai ales în rândul copiilor. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending