Connect with us

Administratie

Liceul din Pomârla a pierdut cele aproape 2.000 de hectare de pădure și teren agricol primite moștenire. Este la mila primarului

Publicat

Publicitate

Liceul din comuna Pomârla, situată în judeţul Botoşani, a pierdut dreptul de proprietate şi administrare asupra unor terenuri forestiere de aproximativ 1.800 de hectare şi a unor terenuri agricole de peste 150 de hectare, în baza unei hotărâri judecătoreşti, relatează spotmedia.ro, citând AGERPRES.

Liceul din localitatea Pomârla a obţinut proprietăţile imobiliare de la fostul boier Anastasie Başotă, în baza unui testament depus la Tribunalul Dorohoi în 1869. Anastasie Başotă, care a dat şi numele liceului din Pomârla, a decis, cu puţin timp înainte de a muri, să doneze jumătate din averea sa, care era formată din 6.000 ha de pământ arabil şi 3.000 ha de pădure, pentru crearea unui liceu care să-i poarte numele şi care să permită educaţia copiilor din mediul rural astfel încât absolvenţii să poată fi primiţi în orice universitate din Europa.

Cealaltă jumătate a averii îi revenea unicei fiice în viaţă, Elena, căsătorită cu cneazul George Cantacuzino, guvernator al Basarabiei.

Liceul din Pomârla a obţinut, în 2007, printr-o decizie a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Botoşani, drept de proprietate pentru o suprafaţă de 1.808 ha de teren forestier, dar şi pentru peste 150 de hectare de teren agricol.

Timp de mai mulţi ani, proprietăţile au fost exploatate în virtutea dreptului dobândit, însă, în 2011, controlorii Curţii de Conturi, invocând o prevedere din legea învăţământului, au considerat că liceul, aflat în subordinea administraţiei locale, nu poate deţine aceste terenuri şi că dreptul de proprietate trebuie transferat la Consiliul Local.

Actul de control al Curţii de Conturi a fost contestat în instanţă, iar Tribunalul Botoşani dă câştig de cauză unităţii de învăţământ. Soluţia primei instanţe a fost contestată, astfel încât Curtea de Apel Suceava se pronunţă definitiv, în 2021, în acest dosar, transferând terenurile din proprietatea liceului în cea a Consiliului Local Pomârla, în ciuda testamentului fără echivoc semnat de Anastasie Başotă.

Publicitate

„Pădurea, de anul trecut, este în domeniul public al comunei, nu al liceului şi îl administrează Consiliul Local şi nu Consiliul de Administraţie al şcolii, dar pentru că nimeni nu ştie în ţara asta, niciun Avocat al Poporului, nicio altă instituţie, cum faci tu dacă ai dat titlul la Legea 18 …. vii şi îi rupi titlul?”, a declarat primarul din Pomârla, Dumitru Chelariu, care consideră că modul de transfer al proprietăţii este o formă de naţionalizare.

Liceul, la mila primarilor

El susţine că, deşi a militat pentru ca proprietatea să rămână a Liceului Anastasie Başotă, instanţa a decis în mod contrar, astfel încât terenurile ajung la administraţia locală.

El admite că, prin această sentinţă, modul de utilizare a banilor este decis exclusiv de deliberativul local.

„Cu mine au noroc, pentru că dacă va veni un primar care nu va vrea să dea nimic din veniturile obţinute din exploatarea terenurilor către liceu, banii pot fi folosiţi pentru orice. Banii pot ajunge la comună şi poţi face orice cu ei. Până în momentul acesta, niciun leu, absolut niciun leu nu a plecat decât la liceu”, a subliniat primarul Dumitru Chelariu.

Din exploatarea celor 1.808 ha de pădure şi cele 158 ha de teren agricol, liceul obţinea fonduri de aproximativ 1,5 milioane de lei pe an, de trei ori mai mult decât veniturile proprii ale Primăriei Pomârla.

Directorul Liceului „Anastasie Başotă”, Bogdan-Maricel Jîşcanu, consideră că decizia Curţii de Apel Suceava este imorală.

„Când am făcut ca lucrurile să meargă foarte bine, atunci s-a schimbat totul. Aşa merg lucrurile la noi. Dacă el (boierul Anastasie Başotă – n.red.) ar fi vrut să lase comunităţii, lăsa comunităţii. Este clar că este în afara intenţiei boierului. El a lăsat liceului. Ne întristează un pic. Noroc este că banii acum vin tot la liceu. Depinde ce va fi peste ani…”, a afirmat directorul Jîşcanu.

Un liceu de renume, vizitat de Eminescu sau Slavici

Institutul Liceal „Anastasie Başotă” a fost inaugurat abia la 18 februarie 1879. Institutul, care poseda internat, cantină, laborator şi farmacie proprie, a fost administrat până în 1906 de Epitropia Institutului „Anastasie Başotă”, ai cărei primi epitropi administratori au fost junimiştii Vasile Pogor şi Ioan Ianov.

Cei doi l-au convins pe scriitorul Samson Bodnărescu, un alt junimist, să accepte funcţia de director al şcolii, funcţie pe care acesta a păstrat-o până la moartea sa, în anul 1902.

În perioada cât Bodnărescu a fost director, Liceul din Pomârla a primit vizita a numeroşi scriitori, precum Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor. După 1906, administrarea şcolii a trecut în sarcina Casei Şcoalelor.

Clădirea în care şi-a început activitatea liceul în 1879 fiind distrusă aproape integral în Primul Război Mondial, refacerea şi construirea de noi clădiri a fost realizată între anii 1929 – 1946. Începând cu anul 1936, pe lângă profilul teoretic al liceului, s-a creat şi un profil agricol, iar din 1948 până în 1966 liceul a fost transformat în Şcoala medie tehnică agricolă Pomârla.

Ulterior, aici au funcţionat succesiv o şcoală profesională agricolă, o şcoală agricolă de maiştri şi o casă de copii şcolari. Începând cu anul 1998, liceul a fost reînfiinţat sub numele de Liceul teoretic „Anastasie Başotă”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Ministerul Culturii: România a încasat despăgubirea pentru trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești furate în Olanda

Publicat

Publicitate

România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate, în ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, informează sâmbătă Ministerul Culturii.

‘Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a confirmat că suma integrală aferentă poliței de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului încheiat între părți. Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești. Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august’, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii, transmis, sâmbătă, AGERPRES.

În conformitate cu reglementările legale, conform comunicării primite din partea Ministerului de Finanțe, MNIR – care, la acest moment, a încasat integral asigurarea, va vira suma către bugetul de stat. La restituirea obiectelor asigurate, asigurătorul va solicita contravaloarea asigurării de la muzeu care, la rândul său, va solicita banii de la bugetul de stat.

Ministerul Culturii precizează că, pentru a asigura permanenta monitorizare a situației și corecta informare a opiniei publice, la nivelul ministerului și MNIR va fi îmbunătățită funcționarea grupului de lucru prin adaptarea componenței sale la situația actuală.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, al treilea ministru la conducerea ministerului de la momentul scoaterii tezaurului din țară, a solicitat propuneri de modificare a procedurilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu din România, pentru a reduce riscul repetării unor asemenea evenimente extrem de grave, ce afectează dramatic patrimoniul național, se mai arată în comunicat. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Hainele folosite vor fi puse în containere speciale, la Botoșani

Publicat

Publicitate

Autoritățile locale din mai multe județe au reușit să pună în funcțiune o infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor textile, care vor ajunge fie la reciclare, fie vor fi refolosite.

Dacă la început, în anumite localități, această activitate o făceau unele organizații non-guvernamentale, ulterior s-au implicat autoritățile locale, mai ales în contextul în care, de la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor textile a devenit obligatorie, potrivit unei directive europene.

Conform Directivei UE 2018/851, începând cu acest an, colectarea separată a deșeurilor textile este obligatorie în toate statele membre ale Uniunii Europene. Această colectare a deșeurilor textile presupune utilizarea unor containere separate, curate, care să nu permită umezeală sau contaminare. Este recomandat ca cei care vor dona hainele uzate în aceste containere să le spele în prealabil, să le împacheteze în pungi și apoi să le depună în containerele speciale, pentru ca apoi firmele specializate să le preia, folosind însă mașini care nu sunt utilizate pentru colectarea altor tipuri de deșeuri.

Și municipiul Botoșani colectează separat deșeurile textile. Zece containere pentru colectarea materialelor textile au fost puse, începând din luna septembrie, la dispoziția populației din oraș, a declarat primarul Cosmin Andrei.

Containere au fost distribuite în diferite puncte din municipiu.

‘Noua investiție a municipalității botoșănene respectă prevederile legislative în vigoare privind regimul deșeurilor, reglementate prin ordonanță de urgență a Guvernului care instituie o măsură a reciclării materialelor textile, atât la nivelul autorităților publice locale cât și la nivelul societăților și a persoanelor fizice’, a afirmat primarul de Botoșani.

Publicitate

Containerele vor fi golite periodic de către operatorul Urban Serv, iar produsele textile depozitate vor fi ulterior transportate la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Stăuceni.

Agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

DNSC avertizează asupra unei tentative de fraudă referitoare la drepturile de proprietate asupra unei pagini gestionate

Publicat

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei noi tentative de fraudă în care victimele primesc mesaje aparent oficiale referitoare la confirmarea drepturilor de proprietate asupra unei pagini gestionate.

‘A fost semnalată o nouă tentativă de fraudă propagată prin rețelele de social media, în care victimele primesc mesaje aparent oficiale referitoare la confirmarea drepturilor de proprietate asupra unei pagini gestionate. În realitate, formularul transmis victimei este unul fals care redirecționează datele sensibile referitoare la pagină către atacatori, cu scopul deturnării și folosirii acesteia pentru propagarea unor alte tentative de fraudă în viitor’, arată DNSC într-o postare pe propria pagină de Facebook.

Specialiștii DNSC au întocmit o listă cu sfaturi de securitate, destinate utilizatorilor de Internet: nu accesa linkuri din mesaje suspecte, în special de la persoane necunoscute; dacă ai dubii privind situația paginii tale, intră direct pe site-ul oficial al rețelei de socializare, nu prin link-ul din mesaj; nu oferi niciodată parole, coduri OTP, sau alte date de autentificare prin formulare suspecte; raportează conținutul suspect către DNSC: https://pnrisc.dnsc.ro; fii vigilent, protejează-ți datele și limitează răspândirea tentativelor de fraudă. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Let’s do it, Romania! Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani s-au alăturat acestui demers

Publicat

Publicitate

Astăzi, 20 septembrie a.c., în cadrul Zilei Naționale a Curățeniei, a revenit conceptul Let’s do it, Romania! care are o singură misiune: o lume cu mai puține deșeuri.

Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani s-au alăturat acestui demers, iar în această dimineață au participat la activitatea de ecologizare.

Ziua Națională a Curățeniei, campanie demarată în anul 2009, își dorește să transmită un semnal de alarmă cu privire la importanța protejării mediului înconjurător, prin eliminarea deșeurilor din natură.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending