Connect with us

Actualitate

Legile educației sunt constituționale, a decis CCR cu unanimitate de voturi. Urmează să fie promulgate de președintele Iohannis

Publicat

Publicitate

Curtea Constituțională a României a respins sesizările depuse de USR și Forța Dreptei referitoare la noile legi ale Educației.

„Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi şi a constatat că dispoziţiile (…) din Legea învăţământului superior, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, a decis, miercuri, CCR.

În esenţă, Curtea a constatat, în ceea ce priveşte criticile privind pretinsa neconstituţionalitate extrinsecă a legii, că aceasta a fost adoptată cu respectarea exigenţelor procedurii parlamentare referitoare la instituţia întoarcerii legii,

Totodată, judecătorii CCR au reţinut că sunt întrunite şi criteriile de calitate a legii, dispoziţiile criticate nefiind de natură să aducă atingere principiului securităţii juridice, previzibilităţii şi clarităţii normelor.

„Cu privire la criticile de natură intrinsecă, formulate punctual faţă de prevederile legale menţionate, Curtea a statuat că nu este nesocotit principiul egalităţii în drepturi şi nici nu este afectat dreptul la învăţătură prin prisma prevederilor cuprinse în legea criticată care reglementează reducerea tarifelor pe diversele mijloace de transport acordate studenţilor, a celor care permit instituţiilor de învăţământ superior să înfiinţeze diverse tipuri de entităţi care să contribuie la creşterea performanţelor acestora ori a prevederilor care oferă posibilitatea instituţiilor de învăţământ superior de a redistribui anumite sume în vederea realizării de obiective de investiţii şi/sau pentru acordarea de burse pentru studenţi”, arată sursa citată.

CCR a respins sesizările depuse de USR şi Forţa Dreptei privind noile legi ale Educaţiei. Ce a precizat senatorul USR Ştefan Pălărie
De asemenea, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi şi a constatat că dispoziţiile din Legea învăţământului preuniversitar, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Publicitate

Deciziile CCR sunt definitive şi general obligatorii.

USR şi Forţa Dreptei au contestat la CCR noile legi ale Educaţiei, pe motiv că acestea conţin mai multe prevederi neconstituţionale care ar limita dreptul la învăţătură al copiilor şi ar încălca principiul egalităţii în drepturi.

„USR a contestat la CCR noile legi ale Educaţiei pentru că discriminează.

Discriminează între elevii cu posibilităţi materiale şi cei săraci care nu pot face meditaţii pentru admiterea paralelă la liceu.

Discriminează între copiii care învaţă în şcoli cu masă caldă şi cei care nu au acest noroc.

Discriminează între copiii care merg la şcoli ce pot plăti pază privată şi copiii care merg la şcoli nepăzite”, a precizat senatorul USR Ştefan Pălărie.

Conform USR, cele mai „grave” prevederi din proiect sunt cele care vizează „limitarea” dreptului la învăţătură al copiilor şi încălcarea principiului egalităţii în drepturi. Totodată, USR şi Forţa Dreptei au invocat încălcări privind principiul securităţii juridice, previzibilităţii şi clarităţii normelor, deoarece legile ar conţine „inadvertenţe” legislative.

CCR a respins sesizările depuse de USR şi Forţa Dreptei privind noile legi ale Educaţiei. Ce precizează USR
„În ceea ce priveşte Legea învăţământului preuniversitar, argumentele de neconstituţionalitate se referă la limitarea accesului la educaţie în funcţie de vârstă, posibilitatea de exmatriculare a elevilor şi discriminarea în ceea ce priveşte admiterea la liceu. USR a subliniat, de asemenea, posibile încălcări ale drepturilor la viaţa privată a elevilor şi profesorilor, în lipsa garanţiilor legale privind folosirea înregistrărilor video în şcoli”, a explicat USR.

Contestaţia privind Legea învăţământului superior se referă la reducerea tarifelor pentru transportul local doar pentru studenţii mai tineri de 30 de ani, „încălcarea dreptului la învăţătură”, precum şi la alte potenţiale încălcări ale Constituţiei – articolul 136 privind înfiinţarea de societăţi comerciale şi articolul 148 în cazul prevalenţei dreptului Uniunii Europene faţă de cel naţional. Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Cât au investit românii programul Fidelis. Suma totală atrasă în titluri de stat, în septembrie

Publicat

Publicitate

Ediția programului de titluri de stat Fidelis, desfășurată în perioada 5 – 12 septembrie 2025, a atras un număr semnificativ de investitori, a anunțat Ministerul Finanțelor, scrie alba24.ro.

Au fost înregistrate subscrieri în valoare de peste 2,15 miliarde lei, prin 19.434 de ordine.

În doar 8 zile, plasamentele pe tranșa denominată în euro, cu scadență la 10 ani, au depășit echivalentul a 499 milioane lei (peste 99 milioane euro). Dobânda pentru aceste investiții este de 6,50%.

În septembrie, au subscris 3.637 de donatori-investitori:

  • peste 118 milioane lei cu o dobândă de 8,20%
  • peste 8,4 milioane euro cu o dobândă de 4,10%

Aceștia beneficiază de un bonus de dobândă de +1% față de emisiunile clasice cu scadența la 2 ani.

Titluri de stat Fidelis. Cele mai accesate emisiuni

Cele mai accesate emisiuni ale acestei ediții au fost:

Publicitate
  • emisiunea în lei, cu scadența de 2 ani, dobânda de 7,20%, cu un total de peste 517 de milioane lei investiți prin 5088 ordine;
  • emisiunea în euro, cu scadența la 10 ani, dobânda de 6,50%, cu o sumă totală investită de peste 99 milioane de euro, echivalentul a peste 499 milioane de lei, plasată prin 3640 de ordine.

Emisiunea în lei, cu scadența la 4 ani și dobânda de 7,60%, a strâns un interes de peste 100,6 milioane lei, plasate prin 723 ordine. Tot în lei, emisiunea cu scadența la 6 ani și dobânda de 7,90%, a cumulat peste 77 milioane lei, plasate prin 1395 ordine.

În ceea ce privește emisiunea în euro, cu scadența de 2 ani și dobânda de 3,10%, investitorii au plasat peste 81,5 milioane euro, prin 2638 ordine, în timp ce emisiunea cu scadență de 5 ani și dobândă de 5,25%, a strâns peste 77.9 milioane de euro prin 2313 ordine.

Titluri de stat Fidelis. Cât se poate investi

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de:

  • 100 de lei pentru emisiunea în lei
  • 100 de euro pentru emisiunea în euro

Pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Donatorii-investitori au beneficiat de scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Au beneficiat de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care au făcut dovada donării de sânge începând cu 1 aprilie 2025.

Titluri de stat Fidelis. Facilități

Cei care investesc în titlurile de stat Fidelis se bucură de facilități precum:

  • posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere în funcție de prețul primit pe bursă;
  • câștigurile cumulate din dobânzi și profituri sunt neimpozabile;
  • flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Expoziția ,,Dincolo de zări”, la Galeriile de artă

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani vă invită să vizitați, în perioada 16-30 septembrie 2025, în spațiul Galeriei ,,Colecția de Artăˮ, expoziția ,,Dincolo de zăriˮ.

Vor fi expuse lucrări de pictură și grafică din patrimoniul instituției, având ca tematică peisajul (urban și rural), semnate de artiștii: Petru Abrudan, Constantin Apostol, Gheorghe Bucătaru, Emil Ciocoiu, Ștefan Constantinescu, Virgiliu Demetrescu Duval, Dumitru Ghiață, Mircea Ionescu, Eugen Ispir, Costin Neamțu, Gheorghe Nicolae, Gheorghe Petrașcu, Constantin Piliuță, Petru Popovici, Sică Rusescu, Ion Sălișteanu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Carmen Ștefania Suceveanu, Liviu Șoptelea și Arnold Max Wexler.

Taxă de vizitare: 5 lei pentru elevi, studenți, pensionari, persoane cu dizabilități, grupuri; 10 lei pentru adulți.

Citeste mai mult

Eveniment

Spirite aprinse în online după introducerea limbii române în cel mai mare liceu din Cernăuți:

Publicat

Publicitate

Decizia Liceului Nr. 13 din Cernăuți, cea mai mare școală din oraș, de a introduce limba română ca opțiune de a doua limbă străină, alături de germană și poloneză, pentru elevii din clasa a V-a, a stârnit o controversă aprinsă pe rețelele sociale, informează bucpress.eu

sursa foto bucpress.eu

Alegerea a fost făcută în urma unui sondaj în rândul părinților elevilor de clasa a IV-a, unde aproximativ o treime au optat pentru română.

Conducerea liceului a explicat că procesul nu a fost lipsit de provocări, din cauza lipsei inițiale a unei programe aprobate de Ministerul Educației și a manualelor oficiale. Cu toate acestea, soluții au fost găsite, iar la 11 septembrie, voluntari din România au sosit pentru a oferi manuale, formare pentru profesori și activități motivaționale pentru elevi.

Anunțul a declanșat însă o reacție vehementă pe internet.

Sub postările publicațiilor locale, au apărut comentarii agresive, care califică decizia drept o „amenințare” la adresa identității și securității regionale. Unii internauți ucraineni au mers până la a acuza introducerea limbii române de „separatism” și chiar de pregătirea terenului pentru „pretenții teritoriale” din partea României.

. În comentariile publicate online se pot citi, printre altele (traduse liber din ucraineană):

Publicitate
  • „E un coșmar!!! Mai întâi vin voluntarii, apoi vor veni «eliberatorii». Mă adresez părinților care au ales limba română: «Ați înnebunit?! Ce faceți? Vreți ca Bucovina să fie din nou sub români?»”
  • «Це якесь жахіття!!! Спочатку волонтери приїхають, а потім “асвабадітєлі приїдуть”. Звертаюся до тих батьків, які обрали для вивчення рум. мову: “Ви що там, з глузду з’їхали чи що? Що ви робите?” Чи ви хочете, щоб Буковина знову була під румунами?»
  • „Românii sunt gata să ajute nu doar cu manuale, ci și cu pașapoarte. Și atâta timp cât autoritățile noastre tolerează asta, vor exista mereu pretenții teritoriale din partea vecinilor.”
  • «Румуни готові допомогти не лише підручниками, але й паспортами. І доки наша влада буде це толерувати, завжди будуть територіальні претензії від сусідів.»
  • Au promis românii bursă copiilor?! Așa ne vindem statalitatea, națiunea, teritoriul, libertatea… Asta în timp ce pe front apărătorii noștri mor. Apoi să nu vă mirați dacă mâine copiii își vor vinde părinții.”
  • «Що дітям стипендію румуни пообіцяли?! Ось так і продаєм свою державність, націю, територію, свободу… Мабуть, за “це” стоять на Східних теренах України Захисники? Потім не дивуйтесь, як діти продаватимуть батьків, “какаяразніца” чи як там румунською буде?»
  • „Iată, separatismul a ajuns la Cernăuți. Așteptăm eliberatorii cu arme — din nou ocupația orașului.”
  • «От вам і прийшов сепаратизм в Чернівці. Чекаємо визволителів із зброєю. Знову окупація Чернівців.»
  • „Apoi românii vor dori să elibereze «populația vorbitoare de română».”
  • «А потім румуни захочуть визволяти “румуноязичне насєлєніє”.»
  • „E o nebunie cu româna asta… Pregătiți Cernăuțiul pentru separatism? Mai bine a doua limbă să fie engleza sau spaniola.”
  • «Жесть яка, румунська… Ви що, готуєте Чернівців до сепаратизма? Ви про що? Друга — англійська чи іспанська.»
  • „Astăzi e limba română, mâine biserică românească, apoi referendum și vor striga: «România, trimite armata!»”
  • «Зараз вони будуть говорити за румунську мову, потім румунську церкву, потім будуть влаштовувати референдум та кричати: “Румунія, введі войська!”»
  • „Românii deja strigă că Bucovina e a lor. Nu vă sunt de ajuns rușii?”
  • «Румуни і так кричать, що Буковина їхня. Вам москалів мало?»
  • „N-am terminat cu rusificarea, și deja începeți cu românizarea populației! Nu v-a fost destul Donbasul???”
  • «Ще не завершили з русифікацією, а вже почали з румунізацією населення! Та най вас качка копне! Не достатньо вам Донбасу???»
  • Aceste reacții reflectă sensibilitatea profundă a regiunii față de chestiunile legate de limbă și identitate națională, mai ales în contextul conflictului din estul Ucrainei. Totuși, tonul alarmist al comentariilor nu reprezintă neapărat opinia majorității părinților sau a comunității din Cernăuți. Reprezentanții liceului au subliniat că introducerea limbii române este o alegere opțională, menită să răspundă dorințelor părinților și să promoveze diversitatea lingvistică, fără a avea conotații politice.

Citeste mai mult

Eveniment

Muzicologi din întreaga lume conferențiază despre Enescu și Muzica secolului XX

Publicat

Publicitate

Muzicologi din întreaga lume conferențiază despre Enescu și Muzica secolului XX, joi și vineri, în cadrul celei de-a XXII-a ediții a Simpozionului Internațional de Muzicologie din cadrul Festivalului Internațional ‘George Enescu’.

Reuniunea, coordonată de prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiță, se desfășoară în Sala ‘Auditorium’ a Universității Naționale de Muzică București (UNMB), fiind organizată de ARTEXIM, în parteneriat cu UNMB și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR).

Manifestare amplă, cu participare internațională, simpozionul oferă ocazia cunoașterii unor diverse și valoroase studii dedicate creației enesciene, prezentate în cadrul mai multor secțiuni, moderate de Olguța Lupu (UNMB), Kevin Bartig (Michigan State University), Vlad Văidean (UNMB), Erik Levi (Royal Holloway, University of London/Institute of Austrian and German Music Research/University of Surrey) și James Savage-Hanford (Royal Holloway, University of London/University of Oxford).

15 muzicologi invitați ai simpozionului prezintă, cu această ocazie, incursiuni în estetica enesciană, analize de lucrări ale marelui compozitor român, precum și influențe ale muzicii sale în creația altor compozitori, continuându-se astfel o tradiție însemnată a UCMR, a Festivalului ‘Enescu’ și a vieții culturale românești.

La această reuniune de înaltă ținută, prezintă comunicări Corneliu Dan Georgescu (Germania), Mihu Iliescu (University of Montpellier/University of Lille/University of Besancon), Vasile Vasile (Universitatea din Pitești), Olguța Lupu (Universitatea Națională de Muzică din București), Constantin-Tufan Stan (Universitatea din Oradea), Irina Nițu (Muzeul Național ‘George Enescu’, București), Petruța-Maria Măniuț Coroiu (Universitatea Transilvania din Brașov), Mihai Cosma (Universitatea Națională de Muzică din București), Iulia Mogoșan, (Academia Națională de Muzică ‘Gheorghe Dima’, Cluj-Napoca), James Savage-Hanford (Royal Holloway, University of London/ University of Oxford), Kevin Bartig (Michigan State University), Vlad Ghinea (Universitatea Națională de Muzică din București), Erik Levi (Royal Holloway, University of London/Institute of Austrian and German Music Research/University of Surrey), Camelia Anca Sârbu (Muzeul Național ‘George Enescu’), Vlad Văidean (Universitatea Națională de Muzică din București).

Simpozionul Internațional de Muzicologie a fost fondat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în anul 1967, ca parte integrantă a Festivalului și Concursului ‘Enescu’. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending